1.

Obiectul de studiu al ecologiei

Ecologia este stiinta care studiaza vietuitoarele Terrei(microorganisme, plante, animale, oameni)
la diferite niveluri de integrare si organizere (individ, populatie, bicenoza) in dependent
obligatorie, reciproca si permanenta cu mediul inconjurator.

2.Factorii de mediu care influenţează organismul uman (enumerare, scurtă

prezentare)
Pentru a-si conserva sistemul sau biologic, omul trebuie sa-si asigure raporturi cantitative si
calitatetive echilibrate cu factorii de mediu.
Factori fizici : spatiul, timpul, radiatiile si alte fenomene ondulatorii
Factorii chimici: -substantele chimice din mediu preluate pentru procesele biochimice din
organism, apa, oxigenul din aer si alimentele
-substantele chimice pentru producerea de bunuri indispensabile existentei
omului: unelte, adapost, imbracaminte, energie, etc.
Factorii biologici. Microorganismele si macroorganismele constituie o parte importanta a
mediului de viata al omului, de aceste depinzand existent acestuia, datorita actiunii lor directe si
indirecte a populatiei umane.
Virusurile au dimensiuni mici si o structura organica simpla. Traiesc si se dezvolta bine numai
in celulele vii. Exista circa 30.000 specii de virusuri pe planeta din care sunt clasificate 3500
Bacteriile sunt microorganism microcelulare cu dimensiuni mai mari ca ale virusurilor, cu
structura si functii complexe si cu posibilitati de adaptare mari.
Ciupercile sunt plante fara flori care nu au organe vegetative si clorofila. Traiesc pe seama
substantelor preluate de la alte vietuitoare, inclusive omul. Au un rol important in
descompunerea rezidurilor din lemn, hartie si mase plastic. Pot produce boli la plante, animale,
chiar si omului . Nr de specii clasificate este de 70.000 din totalul de 100.000.
Protozoarele, viermii, alte animale nevertebrate inferioare au un rol important in ecosisteme,
contribuind la transformarea materiei, dar sunt unele specii care sunt daunatoare omului.
Animalele prin numarul mare de specii infuenteaza direct sau indirect viata omului. Sunt
purtatoare de virusuri si bacterii patogene, care sunt commune lor cat si omului, manifestarile lor
biologice fiind in functie de numarul, felul de viata , apropierea de om, etc. Specii clasificate
insecte 870.000, pesti 19.000, pasari 9.600, etc.
Plantele constituie o parte din hrana de baza reprezentata prin cereal, fructe, legume, etc. Specii
plante 350.000 clasificate fiind 280.000.
3.Conceptul de mediu natural
Mediul natural este parte a mediului inconjurator, fiind reprezentat de factorii naturali aflati intr-
un echilibru relative, cu rol important in crearea conditiilor de viata pentru regnul vegetal,
animale si oameni.
4. Conceptul de mediu înconjurător
Mediul este construit din factori ca aerul, apa, alimentele, locuinta, etc, elementele neinsufletite
sau vii, natural sau artificiale cu proprietatile lor fizice: temperature, umiditate, etc. cu
compozitie si proprietati chimice.
5.Biosfera- scurtă descriere
Biosfera este stratul exterior al globului pamantesc unde a luat nastere viata si unde se gaseste,
actualmente multitudunea de organisme vii diferire, care polueaza straturile inferioare ale
atmosferei, litosferei si hidrasferei.
6. Hidrosfera- scurtă descriere
Apa este prezentata in intreaga biosfera, in mediile acvatice, in aer, in sol si in orice fiinta vie,
avad rol essential in mentinerea vietii. Apa este o componenta de baza a materiei organice vii si
poate ajunge la 80-90% din compozitia chimica.
7. Atmosfera- scurtă descriere
Aerul este o resursa naturala, constituind o pelicula la suprafata Terrei cu o densitate mai mare la
partea bazala care se afla in contact cu solul(troposfera) si cu o densitate mai mica in partea
superioara.
8. Solul- component de bază al biosferei (scurtă descriere)
Solul reprezinta stratul de la suprafata scoartei tereste aparut ca urmare a modificarilor complexe
ale rocilor Solul reprezinta suportul de fixare al plantelor si izvor de elemente nutritive, dar are si
o viata proprie, in el traind numeroase microorganisme.
9. Noţiunea de ecosistem (concept, componente: biocenoza şi biotopoul)
Ecosistemul constituie unitatea de lucru a biosferei, care utilizeaza constructive, sub raport
dinamic si structural, curentul de energie captat de la soare sau introdus pe alte cai in interiorul
unitatii.
Biocenoza reprezinta totalitatea vietuitoarelor, care pot apartine diferitelor specii, dar care impart
aceleasi conditii de viata ( ex totalitatea vietuitoarelor care traiesc intr-o padure sau zona
mlastinoasa.
Biotopul cuprinde totalitatea factorilor abiotici, inclusive natura substratului terestru sau acvatic,
tipul de sol, textura si componentele minerale ale solului, tipul de apa(statatoare, curgatoare,
dulce, sarata).
10. Clasificarea diverselor categorii de ecosisteme ale biosferei
Tipul Categoria
1. Ecosisteme naturale 1. Marine
2. Ecosisteme modificate (grad de 2. De apa continentale
antropizare redus) 3. Terestre (tundra, muntele, padurile,
savane, desert)
3 Ecosisteme amenajate (grad ridicat de 1. Agroecosisteme:
antropizare) -ecosisteme de agregare (ale culturilor
vegetale necesare omului)
-ecosisteme zooproductive (ale
animalelor care produc biomasa utila
omului) care au in componenta:
- ecosistemele zootehnice(ale
complexelor de animale)
- ecosisteme acvatice
( crescatori de plante, de peste si alte
animale)
- ecosisteme agrosilvice
(ecosisteme mixte de exploatare a faunei
silvice)
2. Ecosistemele silviculturale
(forestiere)
3. Ecosisteme urbane:
- ecosisteme ale zonelor de locuit
-ecosisteme industrial
-ecosisteme ale zonelor civice

11. Lanţul trofic: definiţie, componente (verigi), exemple.

Lanturile trofice reprezinta caile prin care un organism isi procura hrana sau calea de vehiculare
a substantelor nutritive in biocenoza, modul in care acestea trec de la un organism la altul.
Se disting 3 niveluri trofice majore:
- Producatori
- Consumatori
- Descompunatori
Exemple de lanturi trofice:
- In mare : crustacee, pesti, delfini, diatomee, detritivore
- In balti si lacuri: racusori, insect balta, pasari de balta, rapitoare de balta
- La campie: cereal, rozatoare, rapitoare(uliu, soim)
- La deal: celeoptere, pasari insectivore, uliu, descompunatori
 - La munte: frunzele arborilor, omizi, ciocanitoare, pitigoi, bufnita, detritivore

12. Poziţia omului pe lanţul trofic

Reprezinta o serie de cracteristici particulare aceasta fiind ultima veriga in numeroase lanturi trofice ale
biosferei, nedepinzand obligatoriu de un anumit lant, deoarece omul are posibilitatea de se hrani
omnivore. (Omul nu depinde de nici un lant trofic deorece acesta are posibilitatea de a se hrani
singur).
In zonele de litoral consumul de peste si alte specii acvatice reprezinta principal hrana.
In regiunile muntoase cresterea animalelor si implicit carnea acestora asigura cea mai mare parte
a energiei si proteinelor.
In zonele agricole si horticole cerealele, fructele si legumele constituie alimentele de baza.

13. Pădurea- ansamblu de ecosisteme

Padurea a reprezentant din totdeauna pentru om o bogata si inepuizabila sursa de materii prime,
care i-au adus in decursul mileniilor, servicii diferite, chiar vitale.
Padurea este cel mai mare dar pe care natura l-a destinat omului, contituie si astazi un mare
miracol cu multe enigme.
Padurea isi are clima sa proprie, vitalitatea proprie, diferentiata de a mediului ambient.
Componentele sistemului forestier:
1 Biocenoza: - fitocenoza
-zoocenoza
2 Biotopul: - climatopul
- Geotopul
- Edafotopul
14. Ştiinţele economice si ecologia
Relatiile stabilite de-a lungul timpului intre economie si natura au imbracat diverse forme, in
general grupate in 4 categorii:
1 relatie simbolica
2 relatie de indiferenta si neutralitate
3 relatie conflictuala
4 cautarea unei concilieri
Atunci cand economia ignora un fenomen, rezulta evidente erori de gestiune. Deseurile neavand
valoare economica nimeni nu a fost preocupat de ele
Ecologia obliga economia la restructurare, regandire si cresterea de noi modele de gestiune si
administrare a societatii umane pe plan national si regional.
15. Bunurile publice
Pot fi definite atat in raport cu bunurile private, cat si in raport cu propriile caracteristici.
Bunurile care nu satisfac principiul rivalitatii poarte numele de bunuri publice si ele satisfac
urmatoarele 3 conditii:
-imposibilitatea excluderii unor consumatori
-utilizarea lor este independent de vointa individului
-accesibilitatea nu este limitata de numarul utilizatorilor
16. Efectele externe
Externalitatile apar atunci cand activitatea unui agent nu depinde in exclusivitate de variabilele a
caror control il detine, ci si de o serie de variabile ce nu intra in sfera activitatii sale decizionale.
In functie de impactul economic, externalitatile se pot manifesta in urmatoarele forme:
-economii externe de productie
-economii externe de consum
-deseconomii externe de productie
-deseconomii externe de consum
Economiile externe de productie apar atunci cand actiunile unui agent aduc beneficii si altora
fara ca acestia sa suporte vreun cost ( ex apicultor si pomicultor – pomicultorul asigura baza
floricola pentru recoltarea polenului, contribuind la productia de miere, fara ca apicultorul sa
suporte contravaloarea acestui serviciu)

17. Conceptul de poluare

Cuvantul poluare vine din latina polluo-ere si inseamna a murdarii, a profana, a degrada.
Poluarea este introducerea de catre om, direct sau indirect, de substante sau energie in mediu
care antreneaza consecinte prejudiciabile de natura a pune in pericol sanatatea umana, a vatama
resursele biologice si ecosistemele, a adduce atingeri agrementelor ori a impiedica alte utilizari
legitime ale mediului.
Poluantul este orice substanta solida, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori energie (radiatie
electromagnetica, termica, fonica sau vibratii) care introdusa in mediu, modifica echilibrul
constituentilor acestuia sau al organismelor vii si adduce daune bunurilor material.
18. Tipuri de poluare
Poluare chimica, biologica, estetica, termica, sonora si radioactiva.
Poluarea chimica poate fi: derivati ai clorului si hidrocarburi lichide, cu derivati ai sulfului,
azotului, etc, cu derivati ai metalelor grele, cu derivati ai fosforului, cu materii plastic, etc
Poluarea estetice are loc prin degradarea peisajelor si locurilor prin urbanizare necivilizata sau
sistematizare impropriu conceputa.
Poluarea biologica are loc prin modificari ale biocenozelor prin invazii de specii de anumale si
vegetale (ex introducerea de seminte de buruieni in alte zone) prin contaminarea microbiologica
a mediilor(bacterii si virusuri), etc.
Poluarea termica este provocata in urma deversarii in rauri sau lacuri a lichidelor calde ce au
servit la racirea instalatiilor industrial sau a centralelor termice.
Poluarea Sonora este exprimata prin zgomot sau emisie de sunete cu vibratii neperiodice de o
anumita intensitate ce produce o senzatie dezagreabila, jenanta si chiar agresiva.
Poluarea radioactiva datorata experientelor nucleare sau accidentelor de la centralele nucleare
ori prin folosirea incorecta a surselor de iradiere.

19. Sursele de poluare a mediului înconjurător

Poluarea este un rezultat al dezvoltarii economice necontrolate.
Principalii factori perturbatori ai mediului ambiant:
 Factori naturali : eruptii vulcanice, eruptii solare, cutremure catrastofale, incendii(zone
calde si perioade secetoase)
 Factori antropici (datorati prezentei omului): cresterea demodrafica, dezvoltarea
agriculturii, dezvoltarea industriei, cresterea numarului de mijloace de transport si a
automobilelor, tendinta de a expoata fara rfestrictii rezervele de minerale si combustibili
fosili.

20. Efectul de seră: descriere, cauze, efecte, efecte în lanţ

Efectul de sera este o formula care desemneaza actualul proces de crestere globala a temperaturii
atmosferei, respective incalzire globala.
De pe urma activitatii umane rezulta o serie de gaze ce isi maresc continuu concentratia in
atmosfera. O mare parte din aceste gaze(ex dioxid de carbon, metan, dioxid de azot, ozon) au
calitatea de a inmagazina caldura reflectata pe Pamant, astefl temperature Terrei este in pericol
de a creste.
Efectele incalzirii globale:
- Cresterea nivelului marilor si oceanelor datorat topirii ghetarilor, calotelor glaciare si a
altor zone reci(Groenlanda, nordul Canadei)
- Efecte asipra habitatelor si vietii schimbarile climatice datorate incalzirii globale vor
influenta foarte grav un numar mare de specii de plante si animale. Foarte multe vor
disparea.
- Culturi agricole o crestere cu 2 garde C produce mari pagupe culturilor. Incalzirea glob
ala va provoca accentuarea fenomenului de infometare a populatiei.
- Rezervele de apa vor fi de asemenea amenintate de incalzirea globala, acest fenomen
provocand scaderea lor.

21. Ploile acide: descriere, cauze, efecte, efecte în lanţ

Poile acide se formeaza cu rezultat al poluarii atmosferei cu oxizi de azot si mai ales de sulf,
rezultate in procesele de ardere a combustibililor sau la combustia motoarelor cu ardera interna.
Efectele ploilor acide:
 Asupra apei: - acidifierea apelor locurilor si raurilor
-Afectarea organismelor din fiecare nivel trofic major
- Populatiile de peste sunt sever afectate
 Asupra solului. Ploile acide conduc la cresterea aciditatii totale a solului. Principalele
efecte ale cresterii aciditatii constau in:
- Reducerea capacitatii de schimb cationic
- Mobilizarea ionilor de aluminiu
- Degradarea mineralelor primare
- Reducerea activitatii biologice
- Pierderea de cationi bazici
 Asupra plantelor: - contactul ploii acide conduce la distrugerea cuticulei, a celulelor
epidermei de pe suprafata superioara a frunzei si intr-un final ambele suprafete ale
frunzei sunt afectate
-afectarea procesului de crestere a plantelor

22. Degradarea păturii de ozon: descriere, cauze, efecte, efecte în lanţ

Ozonul este o molecula simpla, construita din 3 atomi de oxygen.
Distrugerea ozonului este un process extrem de complex. Substantele periculoase pentru stratul
de ozon scapa din sistemele de racier, din spray-urile care contion Freon sau din procesele
industrial care le utilizeaza, urcand in straturile superioare ale atmosferei.Aici sunt atacate de
catre razele ultraviolet solare, eliberand un atom de clor. Atomul de clor ramane liber in
atmosfera si se ataseaza alotor molecule de ozon, continuand actiunea de distrugere pe o
perioada mai mare de 100 de ani.Gaura de ozon apare in momentul in care concentratia atomilor
de clor depaseste 1.5-2parti pe milliard.
Efecte datorate cresterii nivelului de radiatii:
- Arsuri grave in zonele expuse de soare
- Scaderea activitatii si implicit a efectivitatii sistemului unitary
- Cresterea procentului de cataracte si orbiri
- Scaderea efectivitatii programelor de vaccinare
- Micsorarea frunzelor la plante(fasole, varza, etc) devenind mai vulnerabile la boli
- Disparitia planctonului
- Animalele care se hranesc cu plankton ar scadea ca si numar

23. Poluarea transfrontalieră (internaţională)

Este suma efectelor defavorabile pe care le provoaca un sistem, de tipul unei economii nationale,
in afara granitelor sale, altor sisteme(economii nationale).
Exista mai multe tipuri de poluare :
1. Poluarea directa care consta in transferarea unor reziduri dintr-o tara in alt ape calea
apei sau calea aerului.
2. Forme mai discrete de poluare: -Exportul catre tari mai sarace a unor produse agricole
impurificate
- pastrarea secretului referitor la tehnologiile de epurare si reciclare a deseurilor
- interdictia importului de produse
3. Poluarea ascunsa - exploatarea de materii prime pe teritoriul altor tari
- inchirierea de suprafete in tarile gazda pentru depozitarea desurilor
puternic poluante.

24. Poluarea apelor – forme de poluare; poluant biodegradabil/nebiodegradabil

Poluarea apelor este definite ca acea schimbare a compozitiei apelor care le face daunatoare
pentru sanatatea oamenilor, se manifesta ca un fenomen complex, multiform, care exprima atat
unitatea dintre apele dulci si de mare, cat si dintre uscat si mediul acvatic.
Forme de poluare a apelor:
 - Poluarea organica. Principala sursa a acestei forme de poluare acvatica o constituie
deversarile menajere din marile orase si o serie de industrii.Aceasta este specifica mai
ales fabricilor de hartie si celuloza care folosesc volume foarte mari de apa.
- Poluarea toxica. Provine din sursele industrial si in special din industria chimica,
extractive, prelucratoare a metalelor, etc.
- Mareriile in suspensie. Diferite particule datorate eroziunii naturale ori deversari
artificiale
- Materiile nutritive(nitrati, fosfati)
- Poluarea bacteriana . Aceasta forma de poluare genereaza numeroase probleme de
ordin sanitar
Principalii poluanti chimici sunt :Azotul, sarurile nutritive, metalele, arsenicul, cianurile, florul,
fenolii, micropoluantii chimici.
Poluantii biodegradabili sunt cei biologici( dejectiile animalelor de la crescatorii, sau poluantii
din apele menajere uzate ale marilor orase)
Poluantii nebiodegradabili sunt cei alcatuiti din substantele anorganice(saruri ale metalelor
grele), organice(detergent), petroliere si radioactive.

25. Surse de poluare atmosferică

Poluarea atmosferei corespunde prezentei unor substante straine acesteia sau variatiei
semnificative a proprietatilor sale .
Dupa ORIGINE sursele de poluare a atmosferei se clasifica in surse NATURALE si surse
ANTROPICE.
Surse naturale si principalii poluanti sunt:
- Omul si animalele
- Plantele : fungi, polen, substante organice si anorganice
- Solul: virusi, pulberi
- Apa, in special cea marina4
- Descompunerea materiilor organice vegetale si animale
- Vulcanismul : cenusa, compusi de sulf, oxizi de azot si de sulf
- Incendiile maselor vegetale
- Radioactivitatea terestra si cosmica
- Descarcarile electrice
- Furtunile de praf si de nisip
Surse antropice reprezinta orice activitate umana care conduce la evacuarea in atmosfera de
substante care se gasesc sau nu in compozitia naturala a atmosferei sau in compozitia naturala a
atmosferei.
Clasificarea mai poate fi facuta si dupa alte criterii:
- dupa forma (surse punctuale, surse liniare, surse de suprafata)
- dupa inaltime (surse la sol, surse joase, surse inalte, etc)
- dupa mobilitate (fixe sau mabile)
- etc…
26. Efectele poluării solului- descriere succintă
Eroziunea si alunecarile de teren reprezinta fenomene naturale de poluare a solului.
Inundatiile constituie fenomenul de acoperire cu apa a unor teritorii ca urmare a ridicarii
nivelului acestora peste cotele normale.
Dezvoltarea industriala presupune ocuparea unor suprafete mari de soluri, in cea mai mare
parte a celor fertile.
Sărăturarea solurilor inseamna ca fertilitatea acestora scade foarte puternic daca ele se incarca
cu un continut mare de saruri.
Ploile acide determina o acidifiere a solului.
Metalele grele au si ele efecte puternice. (ex pe o distanta de 50m in dreapta si stanga a unei
autostrazi concentratia plumbului in stratul superficial de sol creste.
Hidrocarburile care se produc in jurul sondelor de extractive, a rezervoarelor de titei, a
rafinariilor, in caz de avarie se pot comporta ca poluanti ai solului.
Substantele radioactive care polueaza solul provin din aerul si apele poluate si se adauga celor
care se gasesc in compozitia lor naturala.
Deseurile si reziduurile organice care provin de la industria alimentara polueaza accidental,
acestea fiind constituite din materii organice pot fi reciclate prin utilizarea lor ca ingrasaminte
sau amendamente.
Namolurile provenite din apele orasenesti pot devein agenti de poluare in functie de
provenienta si compozitia lor. Cele provenite din industria alimentara si zootehnie au o
compozitie predominant organica si pot fi reciclate in natura prin folosirea lor ca fertilizanti/
Utilizarea excesiva a pesticidelor. Pesticidele sunt definite ca fiind substante sau amestecuri de
substante in agricultura cu scopul de distrugere, respingere, moderare sau impiedicare a
activitatii insectelor daunatoare, a rozatoarelor, ciupercilor, buruienilor si a oricaror alti
daunatori.
27. Sursele şi efectele poluării radioactive
Sursele naturale de iradiere sunt constituite din roci naturale existente in scoarta si un flux de
raze cosmice constituite din diferite particule elementare si provenite din spatial cosmic, sau prin
interactiune cu atmosfera inalta.
Efectele acestei poluari pot fi directe ca urmare a interactiunii lor cu suportul biologic,
modificandu-se compozitia si structura materiei, insotita uneori de mutatii genetice si indirecte
atunci cand nu este afectata structura biologica, dar este afectat mediul in care aceasta este
plasata.
Efectele radiatilor:
- Efecte pe termen scurt dupa o iradiere puternica(boala radiatilor, deces_
- Efecte pe termen lung pe seama de acumulari unor iradieri slabe, dar care se manifesta
pe timp indelungat (creste riscul de cancer, etc)
- Efecte genetice care se manifesta la urmasii parintilor iradiati
Omul modern este supus unei iradieri permanente provenind din spatial cosmic sau din interiorul
pamantului si din structurile construite, din apelarea la procedure medicale de diagnoza si
tratament, utilizarea telefonului, etc.
28. Sursele şi efectele poluării sonore
Poluarea Sonora sau fonica este o component intriseca a civilizatiei contemporane si constituie
o cale de degradare a mediului ambient.
Efectele poluarii sonore :
- Infrasunetele
- Ultrasunetele
- zgomotul

Ultrasunetele si infrasunetele nu sunt percepute de om dar pot avea efecte daunatoare. Au

effect distrugator asupra bacteriilor si virusilor, dar si asupra globulelor rosii provocand anemii,
oboseala, etc.
Zgomotul este definit ca o suprapunere dezordonata de sunete, iar sunetul este o vibratie a
aerului ce se propaga sub forma de unde cu viteza de 340m/s.
Sursele majore de poluare Sonora le constituie industria si transportul urban.Zgomotul
industrial se datoreaza functionarii masinilor, uneltelor si agregatelor.

29. Calitatea estetică a mediului înconjurător

Toate trasaturile mediului inconjurator ii ofera acestuia calitatea de a fi placut, agreabil,
asigurand dezvoltarea sanatoasa a omului si oferindu-I posibilitati optime de munca si recreere.
Evaluarea calitatii estetice se face prin mai multe metode care iau in considerare factori fizici,
biologici, umani, rezultand valori grupate in 4-6 clase de calitate. (ex unii autori dau 6 clase de
calitate: mediu respingator, neinsemnat, placut, distins, superb, spectacular.
30. Reducerea efectului de seră
Incalzirea globala este un fenomen care nu poate fi oprit pur si simplu, el continuand chiar daca
emisiile de gaze ar fi stopate in acest moment, O scadere a acestor emisii reprezinta singura
solutie universal valabila pentru oprirea incalzirii globale. Alte efecte ecologice benefice ar fi
reducerea poluarii aerului care provoaca ploi acide, salvarea padurilor tropicale si a stratului de
ozon.
Metode prin care poate fi redusa emisia de gaze:
- energia – combustibilii pot fi folositi mai atent si mai efficient ( ex utilizarea becurilor cu
eficienta energetica crescuta se poate consuma cu 80% mai putina energie)
-trasport- calatoria cu mijloacele de transport in comun sau trenuri determina o folosire mai
scazuta de energia si o poluare mai scazuta a aerului. Mersul pe joss au cu bicicleta este mult mai
sanatos
- padurile tropicale oprirea taierii acestor paduri ar avea un effect benefic asupra stoparii
incalzirii globale
- clorofluorocarburi (CFC) – folosirea alternativelor acestor substante chimice sau reciclarea
lor reprezinta una din solutii
- reciclarea – refolosirea sau reciclarei sticlei, a hartie si a aluminiului economiseste o mare
cantitate de energie.

31. Diminuarea impactului ploilor acide

Solutia de evitare a formarii ploilor acide o constituie reducerea cantitatilor de SO2(dioxid de
sulf) si NO2 (dioxid de azot) eliberate in atmosfera.
Alta cale de reducere a emisiilor de dioxid de sulfa r fi utilizarea carbunilor cu conytinut de sulf.
Metode de conservare a energiei: izolarea termica a locuintelor si utilizarea responsabila a
energiei
Folosirea surselor alternative de energie(vant, valuri soare) reduce poluarea de dioxid de sulf.
Cel mai efectiv mod de a reduce emisiile de CO2(dioxid de carbon) este acela de a reduce
numarul de autoturisme aflate in circulatie.

32. Stoparea degradării stratului de ozon

Pentru prevenirea si combaterea poluarii atmosferice se folosesc o serie de metode care tin cont
in primul rand de starea de agregare a poluantului, de natura chimica, concentratie prezenta mai
multor poluanti in acelasi efuent gazos.
Metodele fizico-mecanice utilizate in practica se bazeaza fie pe separarea gravitationala si
centrifuga a pulberilor antrenate de gaze, fie pe filtrarea particulelor solide foarte fine sau a
picaturilor lichide antrenate de gaze.
Metode fizico-chimice sunt folosite in special pentru a elimina poluantii gazosi: SO2(dioxid de
sulf), H2S(hydrogen sulfurat), CO2(dioxid de clor), NH3(ammoniac), etc
Metodele de desulfurare a gazelor au in vedere atat diminuarea poluarii cat si recuperarea
sulfului.
Desulfurarea gazelor de cocserie si rafinarie. Aceste gaze contin in special hidrogen sulfurat
dar si alti compusi cu sulf. Metodele de purificare aplicate tin cont de concentratia de hydrogen
sulfurat din gaze, existand metode specific de purificare atat pentru gazelle cu continut
scazut(adsorbtie oxidative) cat si pentru cele cu continut ridicat(absorbtie selective).

33. Parcurile naţionale şi ariile protejate din România

Parcuriile nationale sunt in general suprafete mari care pot include mai multe ecosisteme
nemodificate sau putin modificate prin exploatarea de catre om. In aceste ecosisteme speciile
vegetale si animale si sit-urile geomorfologice precum si habitatele prezinta un interes special
din punct de vedere stiintific, educativ sau recreativ,deoarece cuprind peisaje naturale de mare
valoare estetica.
Situatia parcurilor nationale anul 2007
Denumirea parcului Judetele pe teritoriul carora se Suprafata (ha)
afla
1 Retezat HD 38.047
Rodna BN, MM, SV 46.399
Domogled – Valea Cernei CS, MH, GJ 60.100
Cheile Nerei CS 37.100
Semenic CS 36.665
Ceahlau NT 8.396
Calimani BN,MS,SV 24.041
Piatra Craiului AG,BV 14.800
Cheile Bicazului HR,NT 6.575
Cozia VL 17.100
Muntii Macinului TL 11.321
Buila- Vanturarita VL 4.186
Dafileul Jiului GJ,HD 13.782
TOTAL SUPRAFATA 318.917

Ariile protejate reprezinta suprafete de teren, care au sau reprezinta o bogatie naturala specifica.
Pentru acest fapt sunt supuse unui regim special avand ca scop conservarea resurselor naturale, a
diversitatii biologice precum si mentinerea stabilitatii ecologice a regiunilor limitrofe.
Suprefata ariilor protejate in Romania anul 2007
Tipul ariei protejate Numar Suprafata (ha)
 Rezervatii ale biosferei 3 664.446
Rezervatii stiintifice 55 111.277
Parcuri nationale 13 318.917
Monumente ale naturii 234 7.705
Rezervatii naturale 617 204.355
Parcuri naturale 14 757.537
total 2.064237

34. Păstrarea echilibrului ecologic la nivel planetar

Protectia biosferei constituie o problema a lumii intregi, care se afla in atentia specialistilor
marilor organisme dependente de ONU, OMS, UNESCO, etc.
Prima actiune de anvergura globala a inceput in anul 1971 prin programul de numit “omul si
biosfera” care constituie un system de supraveghere sustinuta a unor poluanti generate prin
activitatea umana( dioxid de carbon, plumb) ca si a unor modificari determinate asupra naturii(a
planctonului marin, a ozonului stratospheric, a fenomenelor meteorologice, etc.) in scopul de a
constata influente care pot avea urmari indirecte asupra omului.
Organismele international actioneaza pe plan mondial indeosebi pentru documentare iar pe plan
regional intervin in cazuri special(inundatii, cutremure, seceta sau alte catastrophe naturale sau
produse de om) pentru ajutorarea populatie in suferinta.
Pentru pastrarea echilibrului ecologic la nivel planetar trebuie luate o serie de masuri prin
eforturi conjugate ale tuturor tarilor:
1. protectia impotriva catastrofelor naturale
2. asigurarea energiei
3. asigurarea alimentelor
4. dezarmarea, combaterea razboiului
5. pregatirea populatiei si specialistilor in domeniul ecologiei