Măi, copile!” sau „Măi copile?

” Știai că a doua variantă este, de fapt, cea

corectă?

Nu, nu ne-am apucat să te învățăm limba română 🙂 Dar așa cum cu toții
avem, tot mai des, de scris postări pe rețelele sociale, ne-am gândit că ți-
ar prinde bine niște reguli gramaticale în scrierea postărilor sponsorizate
pe Facebook, Instagram și alte rețele sociale.
Să începem cu o scurtă definiție, pentru orice eventualitate. De ce, în
general, avem nevoie de virgulă?

Virgula marchează grafic anumite pauze scurte făcute în cursul rostirii unei
propoziții sau a unei fraze, delimitând astfel unele părți de propoziție în
cadrul propoziției și unele propoziții în cadrul frazei.
Vezi: 5 Categorii de Întrebări pe care să le pui Publicului Tău

În propoziție, virgula se folosește:

 Pentru a delimita părți de propoziție de același fel, când nu sunt
coordonate prin conjuncția copulativă „și” ori prin conjuncțiile disjunctive
„sau”, „ori”, „fie” nerepetate.

Exemple: 
A cumpărat cărți, caiete și creioane.
E inteligent, dar comod.
 Pentru a marca lipsa unui verb copulativ.

Exemplu:
Acolo, călătorul e minune, iar glasul omului, poveste.
 Pentru a izola o apoziție simplă sau dezvoltată de restul propoziției.

Exemple:
Noi, elevii, obținem rezultate bune.
Mihai și Ion, prietenii noștri, sunt sportivi.
 Pentru a despărți construcțiile gerunziale și participiale așezate la
începutul propoziției.

Exemple:
Văzând așa, n-a mai stat pe gânduri.
Chemată la școală, s-a dus imediat.
 Pentru a izola cuvintele și construcțiile incidente de restul propoziției.
 Exemplu:
L-am găsit, din fericire, imediat.
Citește: Igor Nisenboim: „Copywritingul nu e despre Vânzare, ci despre
Acțiune”
 Pentru a izola complementele circumstanțiale așezate între subiect și
predicat, subiectul aflându-se înaintea predicatului; când subiectul se află
după predicat, complementele circumstanțiale se despart prin virgule numai
dacă se insistă asupra lor.

Exemple:
El, în mijlocul copiilor, stătea rareori.
Vino, mâine, și tu.
 Pentru a despărți un complement așezat înainte de locul pe care îl ocupă
în ordinea normală a complementelor.

Exemplu:
Ia acum, de acolo, cartea. (Ia acum cartea de acolo.)
 Pentru a despărți complementele circumstanțiale așezate la începutul
propoziției înaintea termenului regent, când nu se insistă asupra lor sau
când între acestea și termenul regent se află intercalate alte părți de
propoziție, indiferent de topică.

Exemple:
Mâine, să mergeți și voi acolo.
Să mergeți toți mâine, acolo.
 Pentru a despărți unele interjecții de restul propoziției.

Exemplu:
Măi, ce întâmplare ciudată!
 Pentru a despărți substantivele în cazul vocativ (adresare), în funcție de
topica lor în propoziție și de context

Exemple:
Copile, ce faci acolo?
Ce faci acolo, copile?
Ce faci, copile, acolo?
! Însoțit de o interjecție cu valoare de vocativ (adresare), substantivul în
cazul vocativ formează un tot unitar cu aceasta:
Măi copile, ce faci acolo?
Treci și pe aici: Elena Știubei, despre LP-uri, Longreaduri și alte
înjurături de copywriting
Virgula se folosește tot după întregul grup și în
următoarele două situații:
 Când pentru adresare se folosesc două substantive în cazul vocativ, dintre
care al doilea, cu formă de nominativ, este un nume propriu sau titlu.

Exemplu:
Domnule profesor, ne-ați corectat tezele?
 Când substantivul în vocativ (adresare) este însoțit de adjectiv.

Exemplu:
Oameni buni, încetați odată!
 Într-o enumerație de vocative (mai multe adresări) se folosește virgula
după fiecare dintre ele, fie că se referă la același substantiv sau nu.

Exemple:
Mihai, Ioana, veniți repede!
Mihai, băiete, vino repede!
 După adverbele de afirmație sau de negație când sunt echivalente ale unei
propoziții.

Exemplu:
Da, voi merge.
 Pentru a despărți adverbul „așadar” cu rol de conjuncție și locuțiunea
conjuncțională „prin urmare”, așezate în interiorul propoziției.

Exemple:
Mergi, așadar, acolo.Aleargă, prin urmare, mai târziu.

Nu se despart prin virgulă:

 Părțile de propoziție de același fel care sunt legate prin conjuncția
copulativă „și” sau prin conjuncțiile disjunctive „ori” și „sau”, aflate numai
la al doilea termen.

Exemple:
A cumpărat cărți și caiete.
Iei cartea ori caietul?
Citește la fel: Vadim Cușnir: Cum să faci Copywriting inteligent pentru
Social Media?
  Subiectul și predicatul, dacă între ele nu se află părți de propoziție sau
propoziții care impun prezența virgulei.

Exemplu:
Elevul este silitor.
 Complementul direct sau indirect ori altfel de complement când sunt
așezate imediat după predicat.

Exemple:
Scrie tema.
Învață bine.
Vorbeam despre lecții.
 Interjecția „ia”, când este urmată de un verb la imperativ sau la
conjunctiv.

Exemplu:
Ia ascultă! Ia să vedem!
 Conjuncțiile „însă”, „deci” și adverbul „totuși”, când sunt așezate în
interiorul propoziției.

Exemple:
Vine însă numai el.
E bine totuși și așa.
A fost deci zarvă mare.
 Numele predicativ, atributul adjectival neizolat, atributul prepozițional,
genitival și în dativ așezate imediat lângă termenul regent.

Exemple:
Elevul harnic studiază.
Am aflat despre rezultatele Mariei.
Lecția de gramatică s-a terminat.
Am fost martor întâmplării de atunci.
Ce zici de puținp inspirație: 100 idei geniale de Copywriting de la
Companii de Top

În frază,virgula se folosește:
 Între propozițiile coordonate prin juxtapunere.

Exemplu:
Citește, învață și scrie.
  Între propozițiile coordonate copulativ, adversativ, disjunctiv, concluziv
prin conjuncțiile sau locuțiunile conjuncționale: „nici”, „iar”, „dar”, „însă”,
„ci”, „sau” (repetat), „ori” (repetat), „fie” (repetat), „ba” (repetat), „când”
(repetat), „deci”, „așadar”, „precum și”, „nu numai (că)… dar (ci) și”, „prin
urmare”, „așa că”.

Exemple:
Nu învață, (nici) nu scrie.
(Ori) rămâi, (ori) pleci.
Am fost la el, (dar) nu l-am găsit.
Ai întârziat, (deci) nu mai poți intra în clasă.

În frază, virgula se mai folosește pentru a

despărți:
 O propoziție atributivă explicativă.

Exemplu:
M-a bucurat mult această veste nouă, (pe care) am aflat-o acum.
 O propoziție completivă directă sau indirectă așezată înaintea regentei.

Exemple:
(Că) ai fost acolo, nu mi-ai spus.
(Oricui) dorește, îi împrumut cartea.
 O propoziție circumstanțială de loc așezată înaintea regentei sau când nu
se insistă în mod deosebit asupra ei ori are un element corelativ.

Exemple:
(Unde) ai fost tu, a fost și el.
Acolo am fost, (unde) ai fost și tu.
Lecție: Ce ne-a învățat Covid despre Influencer Marketing: Concluzii
din 2020 și Tendințe în 2021
 O propoziție temporală așezată înaintea regentei și când nu se insistă
asupra ei sau când stă după regenta care cuprinde un complement
circumstanțial.

Exemple:
(Când) ne-am întâlnit, m-am bucurat.
Am fost în excursie la București, (când) s-a organizat printr-o agenție de
turism.
  O propoziție cauzală ce nu exprimă singura cauză care justifică acțiunea
din regentă.

Exemplu:
De multe ori procedează așa, fiindcă este mai comod.
 O propoziție finală aflată înaintea regentei sau după regentă, când nu
constituie un element esențial în frază ori are un corelativ în regentă.

Exemple: 
(Ca să) reușească, învață mereu.
Vine deseori la mine, (să) învățăm împreună.
De aceea a venit, (ca să)-i împrumut cartea.
 O propoziție modală, când este așezată înaintea regentei și când nu se
insistă în mod deosebit asupra ei sau are un element corelativ în regentă.

Exemplu:
(Cum) îți vei așterne, așa vei dormi.
 O subordonată consecutivă.

Exemplu:
A alergat așa de tare, (încât) a obosit.
 O subordonată concesivă, indiferent de locul ei față de regentă.

Exemple:
(Deși) l-am căutat de nenumărate ori, nu l-am găsit.
N-a luat o notă prea mică, (deși) nu s-a pregătit temeinic.
Vezi și: 80+ Bloguri de Marketing și Antreprenoriat din Moldova și
România
 O propoziție condițională, când nu se insistă în mod deosebit asupra ei.

Exemplu:
Nu veni, (dacă) nu-ți place acolo.
 O subordonată opozițională sau cumulativă.

Exemple:
Ai cumpărat cartofi, (în loc să) cumperi morcovi.
(În afară că) e silitoare, e și inteligentă.
 Propozițiile incidente, indiferent de felul lor.

Exemple:
Du-te repede, îmi zise el, să nu întârzii.
A făcut, (dacă) mă crezi, cea mai mare greșeală.
  Propozițiile subordonate intercalate între termenii regentei.

Exemplu:
Întotdeauna, (când) era îngrijorată, se gândea mereu la el.

Nu se despart prin virgulă:

 Propozițiile subiective și predicative, indiferent de locul lor față de
regentă, cu excepția subiectivelor reluate.

Exemple:
Nu se știe (dacă) vine.
Părerea mea este (că) n-ai învățat.
 Propoziția atributivă determinativă.

Exemplu:
A urmat sfatul (pe care) i l-ai dat.
 O propoziție completivă directă sau indirectă, așezată imediat după
regentă.

Exemple:
Nu știam (că) ai venit.
Povestea (cui) asculta.
 O propoziție completivă de agent.

Exemplu:
A fost luată (de cine) era interesat.
Citește: 6 Modalități legale de a colecta o Bază de Emails
 Propoziția circumstanțială de loc așezată după regenta care nu conține un
complement circumstanțial.

Exemplu:
S-a dus (unde) l-ai trimis.
 O propoziție cauzală care exprimă singura cauză a acțiunii din regentă.

Exemplu:
N-a venit (fiindcă) a fost bolnav.
 O propoziție finală introdusă de prepoziția „de”.

Exemplu:
A venit (de) a luat caietul.
  O propoziție modală așezată după regentă și considerată ca esențială în
frază.

Exemplu:
A procedat (cum) l-ai învățat.
 O propoziție consecutivă introdusă prin „de” și așezată imediat după
predicatul regentei.

Exemplu:
Țipă (de)-ți ia auzul.
 O propoziție condițională, când este esențială în frază.

Exemplu:
Vine (dacă)-l chemi.
 Propozițiile subordonate circumstanțiale instrumentale, sociative, de
excepție și predicative suplimentare (în general).

Exemple:
Dădea (cu ce) găsea la îndemână.
S-a înapoiat (împreună cu cine) a venit.
Nu-i mai rămânea altceva (decât) să plece.
L-am auzit (cum) striga.
 Coordonatele de orice fel legate prin conjuncția copulativă „și” sau prin
conjuncțiile disjunctive „ori”, „sau”, nerepetate.

Exemple:
Învață (și) scrie.
Rămâi (sau) preferi să pleci.
Sursa informațiilor: „Limba română. Gramatică, Fonetică, Vocabular,
Ortografie și Ortoepie”, Ion Popa, Marinela Popa, Ediție revizuită, în
conformitate cu noul DOOM, Editura Niculescu, București, 2018