POSESIA

§. 1. Noţiune şi definiţie
Posesia nu trebuie confundatã cu proprietatea; proprietatea este dreptul, posesia nu este decât
faptul. Art. 1846 alin. 2 C. civ. defineşte posesia astfel: "Posesia este deţinerea unui lucru sau folosirea
de un drept, exercitatã, una sau alta, de noi înşine sau de altul în numele nostru".
Posesia a fost definitã ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constã în
stãpânirea materialã sau exercitarea unei puteri de fapt de cãtre o persoanã asupra unui bun cu intenţia
şi voinţa de a se comporta faţã de toţi ceilalţi ca proprietar sau titular al unui drept real.

§. 2. Caracterele posesiei
Caracterele posesiei sunt urmãtoarele:
a) - posesia se bazeazã pe intenţia de a poseda pentru sine, adicã animus rem sibi habendi;
b) - posesia este incidentã numai drepturilor reale, nu şi celor de creanţã (personale);
c) - posesia face sã se nascã un drept probabil de proprietate sau un alt drept real.

§. 3. Elementele posesiei
Pentru existenţa posesiei sunt necesare douã elemente cumulativ îndeplinite şi anume: unul
material (corpus) şi altul psihologic (animus).
a) Elementul material constã din totalitatea faptelor materiale exercitate direct asupra lucrului ;
b) Elementul psihologic sau intenţional constã în intenţia sau voinţa celui care posedã de a
exercita stãpânirea lucrului pentru sine, adicã ca şi cum ar fi exercitat-o proprietarul sau titularul unui
alt drept real.

§. 4. Posesia şi detenţia precarã

Detenţia precarã, spre deosebire de posesie, nu este o stare de fapt ci o stare de drept. De
exemplu, sunt detentori precari: depozitarul, locatarul, cãrãuşul, creditorul gajist, tutorii pentru
bunurile celor aflaţi sub ocrotirea lor etc.
Detenţia a fost definitã ca fiind exerciţiul unei puteri de fapt asupra unui lucru, fie cu
permisiunea şi pe contul proprietarului, fie în virtutea unui titlu legal sau judiciar.Aceastã definiţie a
detenţiei precare presupune trei condiţii şi anume:
- puterea de fapt ; - puterea de drept ; - obligaţia de restituire.
Comparaţie între detenţia precarã şi posesie. Ele se diferenţiazã sensibil:
- prima diferenţã: putere de fapt sau existenţa unui titlu. Posesia nu este decât un simplu fapt (res
facti), detenţia este o stare de drept (res juris).
- a doua diferenţã: pretenţia la proprietate sau recunoaşterea dreptului proprietarului. Simplu
spus: detentorul recunoaşte dreptul altuia, posesorul nu.

§. 5. Intervertirea detenţiei precare (titlurilor)

Art. 1858 C.civ. stabileşte cazurile de intervertire a detenţiei precare. Acestea sunt:
- când deţinãtorul lucrului primeşte cu bunã credinţã de la altã persoanã decât adevãratul
proprietar un titlu translativ de proprietate cu privire la bunul pe care îl deţine;
- atunci când deţinãtorul lucrului prin acte de rezistenţã neagã drepturile celui de la care deţine
bunul. De pildã, din diferite motive locatarul considerã cã el este proprietarul imobilului şi refuzã sã
mai achite chiria ;
- când deţinãtorul strãmutã posesia lucrului printr-un act cu titlu particular la o persoanã de bunã
credinţã;
 - când deţinãtorul transmite posesia la altul printr-un act cu titlu universal, dacã succesorul cu
titlu universal este de bunã credinţã.

§. 6. Dobândirea şi pierderea posesiei

Posesia se dobândeşte prin întrunirea celor douã elemente (corpus şi animus). În ce priveşte
elementul material acesta poate fi exercitat fie personal de cãtre posesor, fie prin reprezentant (de
exemplu, mandatarul, depozitarul etc.). Privitor la elementul psihologic, acesta trebuie sã fie prezent în
mod nemijlocit în persoana posesorului şi nu a reprezentantului. Posesia se pierde prin dispariţia celor
douã elemente. Apare însã foarte logic ca posesia sã se piardã şi prin dispariţia numai a unuia dintre
cele douã elemente. Bunãoarã, când bunul este furat şi deci dispare elementul corpus sau când posesia
pentru sine se transformã în posesie pentru altul în care caz dispare elementul psihologic.

§. 7. Dovada posesiei
Ea se face prin probaţiunea celor douã elemente ale posesiei. Dovada elementului material este
relativ simplã şi ea se face prin orice mijloc de probã înclusiv martori şi prezumţii. Elementul
psihologic, prin natura lui, este mai dificil de probat. Existã din acest punct de vedere douã reguli:
- prima este prezumţia de neprecaritate, adicã animus domini este prezumat (art. 1854 C.civ.) ;
- a doua regulã este prezumţia de neintervertire de titlu prevãzutã de art. 1855 C.civ.

§. 8. Calitãţile şi viciile posesiei

Pentru ca posesia sã producã efecte juridice deosebit de întrunirea celor douã elemente, ea
trebuie sã fie utilã, adică neviciată. Pentru a fi utilã ea trebuie sã îndeplineascã anumite calitãţi
prevãzute de art. 1847 C.civ. şi anume: sã fie continuã, neîntreruptã, netulburatã, publicã şi sub nume
de proprietar. La aceste calitãţi cerute posesiei doctrina şi jurisprudenţa a adãugat şi pe aceea de a fi
neechivocã. Viciile posesiei. - Viciile posesiei sunt reversul calitãţilor sale; ele sunt: discontinuitatea
(art. 1848 C.civ.), violenţa (art. 1851 C.civ.), clandestinitatea (art. 1852 C.civ.)şi echivocul.

§. 9. Efectele posesiei
Aceste efecte sunt:
- posesia creazã o prezumţie de proprietate în favoarea posesorului;
- posesorul de bunã credinţã al unui bun frugifer dobândeşte în proprietate fructele bunului pe
care îl posedã;
- posesia imobiliarã este apãratã prin acţiunile posesorii;
- posesia prelungitã duce prin uzucapiune la dobândirea dreptului de proprietate asupra
imobilelor.

Test de autocontrol :
Ce reprezintă posesia raportat la proprietate ? Care sunt caracterele şi elementele ei ?
Ce condiţii trebuie să îndeplinească posesia pentru a-şi produce efectele ? Articolul.
Cum se probează elementul psihologic al posesiei ?
Faceţi o comparaţie între posesie şi detenţia precară.
Cum se numeşte operaţiunea juridică prin care poţi ca din detentor precar să devii posesor?
Identificaţi art. din Codul civil care instituie cazurile acestei operaţiuni.
Prin ce este apărată posesia ? Poate fi admisibilă o acţiune în complângere intentată de
posesor împotriva proprietarului ?
Ce are la îndemână proprietarul dacă a pierdut o acţiune în reintegrare ? De ce ?