Berceuse - Alexandru Philippide

Pe crengi, acelea?i cuiburi vechi de ciori,

Pe care, seara, le fr?m�nt? v�ntul!
?i soarele! s-a dus de-at�tea ori,
Ca ast?zi, s? �nconjure p?m�ntul!

?tii pe de rost ?i crengi, ?i v�nt, ?i ciori.

?i-un clopot iar??i a-nceput s? sune.
Nu-i bine, seara, s?-1 ascul?i ce spune.
A?a r?sun?-n fiecare sear?,
?i v�ntul fr�nge sunetul - de-?i pare
C?-i o ghitar?
Cu arii singuratice ?i rare.

?i-e sufletul - cum se fr?m�nt-un v�nt.

Te-alungi pe tine singur c-un cuv�nt.
Te cau?i mult - ?i nu te mai ajungi.

?i-?i cade-n suflet umbra vremii lungi.

Dormi?

Fie-?i via?a ve?nic? poveste,

Cu �nceputul ve?nic nenceput;
S? nu mai ?tii ce-a fost, nici ce mai este;
S? curg?-ntr-una basmul ne?tiut.

S? fii mereu la mijloc de poveste!

Pe crengi, acelea?i cuiburi vechi de ciori,

Pe care, seara, le fr?m�nt? v�ntul!
?i soarele! s-a dus de-at�tea ori,
Ca ast?zi, s? �ncunjure p?m�ntul!?

Nu-i bine s? prive?ti de multe ori

Amurgul aiurit de v�nt ?i ciori.