Franciza

Pentru România capitalul este o problemă esenţială pentru desfăşurarea oricărei

activităţi economice. În aceste condiţii iniţierea unei afaceri nu mai este la fel de facilă
ca la începutul anilor '90 din mai multe motive, şi anume: scăderea continuă a ratei
economisirii, ponderea redusă a veniturilor, economiile deja existente sunt erodate de
inflaţie, creşterea exigenţelor cu privire la creditare a băncilor, după o perioadă de
expansiune deosebită dar şi haotică în anii 1990 - 1994 a creditului. În acest context,
franciza poate reprezenta una din soluţiile de reînvigorare a firavului capital autohton
prin investiţii din partea unor francizori străini.
În favoarea promovării francizei în România ca posibilă soluţie de succes în
afaceri, pot fi aduse mai multe argumente1:
• sistemul de franciză, în mod special în perioadele de început promovează
afaceri de proporţii reduse care implică un effort financiar mic;
• este în măsură să reactiveze forţa de muncă disponibilizată în procsul de
restructurare, să pună această forţă de muncă în valoare şi să contribuie
astfel la reducerea ratei şomajului;
• poate oferi economiei produse şi servicii de calitate contribuind prin
aceasta la reducerea importurilor şi la echilibrarea balanţei de plăţi şi se
poate constitui într-o sursă de venituri prin exportul de bunuri, atragerea
de turişti;
• interesele investitorilor străini, care faţă de instabilitatea politică de la noi
şi faţă de cadrul juridic apreciat a fi deficitar, vor prefera investiţia mai
puţin riscantă, în regim de franciză, în locul investiţiilor financiare;

1
V. Roş - Franciza sau cum să faci bani pe reuşita altuia, Ed. Rentrop & Straton, Bucureşti, 1999, pag. 9

1
 • se poate invoca de asemenea, argumentul că aceasta (franciza) constiuie
pentru francizat o şcoală de management şi calificare profesională la un
nivel de la care, de regulă se obţine într-o afacere ori într-o profesie.

Ce este de fapt franciza ?

La nivel doctrinar, nu există un consens în definirea acestei noţiuni. În literatura
noastră economică, într-una din abordări s-a arătat că ,,contractul de franciză este o
varietate recentă şi foarte răspândită a contractului de concesiune şi reprezintă
concesiunea unei mărci (de produse sau servicii) la care se adaugă concesiunea
ansamblului de metode şi mijloace apte să asigure exploatarea şi gestiunea în cele
mai bune condiţii de rentabilitate”1.
Alţi autori consideră că franciza este ,,o metodă sau o cale specifică de
distribuţie a bunurilor şi serviciilor”, respectiv ,,cea mai de succes metodă de
distribuţie a bunurilor şi serviciilor în istoria economică a lumii”, sau pur şi simplu ,,o
formă modernă de a face afaceri”. Ca sistem de distribuţie, franciza se bazează pe o
relaţie contractuală, care înglobează transmiterea de know-how, a licenţei şi a dreptului
de utilizare a mărcii, asistenţă tehnică şi contabilă, dar presupune şi exercitarea unui
control asupra conformităţii cu metodele prestabilite.
Potrivit opiniei altor practicieni, ,,franciza este o formă de concesiune, respectiv
în urma unui contract, un comerciant îşi concesionează dreptul de comercializare a
unui anumit produs şi împreună cu acesta transferă şi semnele distinctive, tehnicile de
comercializare, respectiv savoir-faire-ul comercial”2 sau ,,franciza înseamnă a
împărtăşi experienţa celor care vor să demareze într-o afacere şi a-i ajuta să demareze
mai rapid şi cu mai multe şanse de succes”3.

1
T. R. Popescu - Dreptul comerţului internaţional, Bucureşti, 1975, pag. 215
2
V. Guyenot - Qu' est-ce que la francising, Paris, 1973, pag. 184
3
G. Thiniez - Créer et développer une franchize, pag.53

2
 În prezent se vorbeşte despre mai multe categorii de franciză1:
- franciză industrială - vizează producţia de bunuri. Francizorul acordă
consultanţă managerială, pregăteşte personalul, oferă asistenţă tehnică şi comercială,
know-how-ul, dreptul de a se folosi marca sa, precum şi alte drepturi de proprietate
industrială şi intelectuală, se ocupă de publicitate. Foarte cunoscute sunt: Coca-Cola,
Pepsi-Cola;
- franciză de distribuţie - acorduri în care francizatul este fie un producător
care desface produsele sale prin intermediul unui francizat, fie un angrosist care
revinde produsele sale sub marca sa unor francizaţi. În aceste acorduri francizorul
acordă consultanţă, pregăteşte personalul, oferă francizatului dreptul de a folosi marca
sa pentru produsele ce fac obiectul francizei. Francize de distribuţie mai cunoscute
sunt: Santal, Veritas, Unic.
- franciză de servicii sunt acorduri în care francizatul care a pus la punct o
metodă sau o tehnică specifică de prestare de servicii autorizează pe francizat să
utilizeze aceste metode şi tehnici în prestarea aceluiaşi gen de servicii. În acest tip de
faranciză se numără: McDonald's, Pizza Hut, Sheraton, Hilton etc.
În cadrul contractului de franciză sunt implicate două părţi: francizorul şi
francizatul. Conform legislaţiei româneşti francizorul este un comerciant care:
- este titlularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate; drepturile trebuie să
fie exercitate pe o durată cel puţin egală cu durata contractului de franciză;
- conferă dreptul de a exploata ori a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie
sau un serviciu;
- asigură beneficiarului o pregătire iniţială pentru exploatarea mărcii înregistrate;
- asigură beneficiarului o pregătire iniţială pentru exploatarea mărcii înregistrate;
- utilizează personal şi mijloace financiare pentru promovarea mărcii sale,
pentru cercetare şi inovaţie, asigurând dezvoltarea şi viabilitatea produsului.
1
V. Roş - Franciza sau cum să faci bani pe reuşita altuia, Ed. Rentrop & Straton, 1999, pag. 15

3
 Beneficiarul este comerciantul, persoană juridică sau fizică, selecţionat de
francizor pe baze competitive2, care aderă la principiul omogenităţii reţelei de franciză.
Beneficiarul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
- să dezvolte reţeaua de franciză şi să menţină identitatea sa comună, precum şi
reputaţia acesteia;
- să furnizeze francizorului orice informaţie de natură să faciliteze cunoaşterea şi
analiza performanţelor şi a situaţiei reale financiare pentru a asigura o gestiune
eficientă în legătură cu franciza;
- să nu divulge la terţe persoane know-how-ul furnizat de către francizor atât pe
toată durata contractului de franciză cât şi ulterior.
În ceea ce priveşte contractul de franciză, prevederile din legislaţia românească
sunt destul de lapidare: ,,contractul de franciză trebuie să definească, fără
ambiguitate, obligaţiile şi responsabilităţile fiecărei părţi precum şi orice alte clauze
ale colaborării”. (art. 4, alin. 1). În continuare, la articolul 5 se arată că un contract de
franciză trebuie să cuprindă următoarele clauze (minimale):
• obiectul contractului;
• drepturile şi obligaţiile părţilor;
• condiţii financiare;
• durata contractului;
• condiţii de modificare, prelungire, reziliere.
Referitor la natura sa juridică, contractul de franciză este un contract complex,
fiind supus unor norme de drept civil, drept comercial, drept financiar, dreptul
proprietăţii intelectuale. În contractele de franciză se întâlnesc clauze specifice
contractelor de vânzare, cumpărarea cu monopol, contracte de licenţă, de contract de
know-how şi de reprezentare. Sintetizând, contractul de franciză este un contract
intuitu-personae, atipic, fără o anumită formă de prestabilită, oneros.
2
I. Medeşan, I. Rusu - Comerţul prin franciză, Tribuna Economică, nr. 27 din 7 iulie 1999, pag. 54

4
 Un ultim aspect îl reprezintă remunerarea francizorului. Francizatul datorează în
schimbul serviciilor şi drepturilor de folosinţă transmise de francizor:
- taxa de intrare (,,entry fee” sau ,,front money”), plătită o singură dată, la
încheierea contractului sau la un termen stabilit prin contract, care remunerează
transmiterea know-how-ului şi asistenţă la demararea francizei;
- redevenţe (,,royalties” sau ,,continuing francisee fee”) reprezentând
remunerarea pentru formarea şi asistenţa continuă asigurată pe durata contractului şi
pentru dreptul de folosire a altor semne distinctive ale acestuia. Aceste redevenţe
variază între 2% şi 18% din încasările brute.
La acestea două se pot adăuga: taxele de închiriere aferente utilajelor şi
mobilierului furnizate de către francizor, o cotă parte din profit, precum şi o
contribuţie la realizarea fondului de publicitate realizată de către francizor, într-o
cotă de 1-4% din încasări. Toate acestea sunt foarte vag prezentate în legislaţia noastră
în domeniu.
Principalele avantaje şi dezavantaje pe care le presupune franciza atât pentru
francizor cât şi pentru francizat sunt:
• Avantaje:
FRANCIZOR FRANCIZAT
1. Creştere investiţiilor şi a profitului 1. Păstrarea independenţei
2. Expansiunea pieţelor propriilor produse 2. Beneficierea de puterea de atracţie a unei
mărci sau unei firme cunoscute
3. Economii pentru reclamă şi publicitate, o parte 3. Reducerea riscurilor de eşec
a cheltuielilor fiind suportată de francizaţi
4. Sporirea renumelui mărcii, firmei, produselor 4. Realizarea de campanii publicitare cu costuri
şi/sau serviciilor oferite în reţea consumatorilor mai reduse şi impact mai mare
5. Scoaterea de pe piaţă a concurenţilor 5. Accesul la tehnologii, know-how, programe de
cercetare de vârf
• Dezavantaje:
FRANCIZOR FRANCIZAT
1. Diferite probleme ivite la francizat se pot 1. Independenţa sa este totuşi limitată

5
repercuta şi asupra sa
2. Eforturile financiare sunt însemnate 2. Taxele pot fi uneori substanţiale
3. Riscul ca francizorul să nu respecte clauzele de 3. Durata limitată a contractului de franciză îi
confidenţialitate pune într-o stare de nesiguranţă şi incertitudine
4. Taxele suportate vor conduce la majorarea
preţului produselor oferite sau serviciilor prestate
Contabilitatea operaţiilor privind franciza
Considerăm următoarele prevederi ale unui contracte de franciză:
- francizatul primeşte elemente de know-how, documentaţia de muncă, etc. în
valoare de 20.000.000 lei;
- francizorul oferă francizatului chirie un mijloc fix în valoare de 30.000.000 lei,
pe o durată de utilizare egală cu cea a contractului de franciză (10 ani), nou,
amortizabil începând cu prima lună a contractului. Chiria anuală este de 1.200.000 lei;
- taxa de intrare este de 2.000.000 lei;
- redevenţa anuală aferentă francizei este de 1.000.000 lei (în practică, aşa cum
s-a arătat, nu este o sumă fixă ci se stabileşte ca procent din încasări);
- participarea anuală a francizatului la fondul de marketing este de 500.000 lei.
Înregistrările în contabilitate, sunt:
FRANCIZOR FRANCIZAT
Nu se înregistrează 1. Cedarea folosinţei know-how-ului, mărcii,
numelui:
205 = 167 20.000.000
Concesiuni, Alte împrumuturi
brevete şi alte şi datorii
drepturi şi valori asimilate
similare
Nu se înregistrează 2. Intrarea în folosinţă temporară a mijlocului fix:
Debit 8031 30.000.000
Mijloace fixe
luate cu chirie
1. Se înregistrează taxa iniţială de plătit: 3. Se înregistrează taxa iniţială de plătit
461 = % 2.380.000 % = 462 2.380.000
Debitori 706 2.000.000 612 Creditori 2.000.000
diverşi Venituri din redevenţe, Cheltuieli cu redevenţe, diverşi
locaţii de gestiune şi locaţii de gestiune şi
chirii /taxă de intrare chirii
4427 380.000 /taxă de intrare

6
 TVA colectată 4426 380.000
TVA deductibilă
2. Se înregistrează chiria de încasat pentru 4. Se înregistrează chiria de plătit pentru mijlocul
mijlocul fix fix:
461 = % 1.448.000 % = 462 1.448.000
Debitori diverşi 706 1.200.000 612 Creditori 1.200.000
Venituri din Cheltuieli cu diverşi
redevenţe, locaţii redevenţe, locaţii de
de gestiune şi gestiune şi
chirii /chirie chirii /chirie
4426 228.000
4427 228.000 TVA deductibilă
TVA colectată

7
3. Se înregistrează amortizarea amortizarea Nu se înregistrează
anuală a mijlocului fix:
6811 = 281 3.000.000
Cheltuieli de Amortizări
exploatare privind privind
amortizarea imobilizările
imobilizărilor corporale
4. Se înregistrează redevenţa anuală de încasat: 5. Se înregistrează redevenţa anuală de plătit:
461 = % 1.190.000 % = 462 1.190.000
Debitori 706 1.000.000 612 Creditori 1.000.000
diverşi Venituri din Cheltuieli cu diverşi
redevenţe, locaţii redevenţe, locaţii de
de gestiune şi gestiune şi
chirii /redevenţă chirii /redevenţă
anuală anuală
4427 190.000 4426 190.000
TVA colectată TVA deductibilă
5. Se înregistrează contribuţiile de primit la 6. Se înregistrează contribuţiile la fondul de
fondul de marketing: marketing al francizorului:
461 = % 595.000 % = 462 595.000
Debitori 758 500.000 658 Creditori 500.000
diverşi Alte venituri din Alte cheltuieli de diverşi
exploatare exploatare
4427 95.000 4426 95.000
TVA colectată TVA deductibilă
Nu se înregistrează 7. Se restituie mijlocul fix:
Credit 8031 30.000.000
Mijloace fixe
luate cu chirie
Nu se înregistrează 8. Se încheie contractul de franciză:
167 = 205 20.000.000
Alte împrumuturi Concesiuni,
şi datorii brevete şi alte
asimilate drepturi şi valori
similare

Ec. Radu Ogarcă

Ec. Gabriel Ionescu
Anul I Master ,,Administrarea afacerilor“
Universitatea din Craiova