MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
IP Centrul de Excelenţă în Energetică şi Electronică
Catedra “Electroenergetică”

Studiu individual Nr.1

La obiectul: Filosofie
Tema: Introducerea în filosofie

A elaborat el. gr. EN-0118 Railean Daniel

A verificat profesorul Bucătaru Igor

Chişinău 2021
 Introducere în filosofie
Filosofia este concepția despre univers și presupune raportul dintre om și
natură, pătrunde interogativ în toate domeniile şi acţiunile umane. Filosofia apare
cu 3 mii de ani în urmă î.Hr., în China și India își face apariția în sec X-IX î.Hr., iar
în Grecia în sec. VII-VI. La început filosofia era o știință integrală. Mai tîrziu
această știință treptat a descoperit fizica, chimia, istoria, jurisprudența.
Termenul de filosofie este de origine greacă filia-dragoste,iubire, iar sofie-
înțelepciune. Filosoful antic Democrit definea înțelepciunea ca gîndire
justă,comportare justă. Înțelepciunea presupune creativitatea ,capacitatea de a
soluționa probleme de ordin practic. În antichitate exista un proiect al sofiștilor
care pretindeau să fie înțelepți, iar filosofii modest studiau concepția lumii.
Filosofia este un sistem coerent de cunoștințe cu caracter catalizator,
inclusiv despre înţelegerea condiției umane și deasemenea reprezintă o formă de
activitate rațională care folosește noțiuni de maximi și generalități.
Filosofia ca concepție despre lume are 3 domenii de bază:
1)Logic– care examinează dreptul dintr-o perspectivă logică, trecând prin
particularitățile sistemului juridic și urmărind conceptul universal al dreptului.
2)Fenomenologic – studiază dreptul ca un fenomen care este propriu popoarelor
din toate timpurile și demonstrează că dreptul e un produs al naturii umane.
3)Deontologic – evidențiază faptul că noi nu ne putem limita la propria înțelegere a
normelor pozitive ci să ne punem întrebarea dacă există altele.
Filosofia este știința ce privește lumea prin prisma condiției umane și ca orice
știință are metode de studiu:
1) Deducția – formă de raționament în care cunoașterea se produce de la general la
particular.
2) Inducția – metodă de cunoaștere care pleacă de la cunoștințele particulare și
ajunge la cele generale.
3) Comprehensivă – metoda dată pune accentul pe subiectivitatea înțelegerii , a
trăirii actului pe o dimensiune psihologizantă.
Funcțiile filosofiei dreptului se împart în 5 ipostaze:
1) Funcția logică – oferă posibilitatea de a studia raportul dintre drept și
morală,dintre drept subiectiv și obiectiv.
2) Funcția fenomenologică – studiază dreptul ca fenomen comun tuturor
popoarelor ,ca în final să fie un tablou juridic al umanității.
3) Funcția deontologică – oferă posibilitatea de a crea idealul dreptului,justiției și
în baza lor de a schimba realitatea juridică.
4) Funcția practică –rezolvă probleme practice cu care se confruntă omul și
omenirea.
5) Funcția metodologică – permite cercetarea mai detaliată a realității juridice.
Raportarea filosofiei la alte domenii ale culturii :
1. Filosofia și știința au caracter rațional,deci folosesc noțiuni-formă a gîndirii
abstracte care fixează sau conține notele esențiale și necesare ce corespund
obiectului gîndirii. Știința apelează cu noțiuni concrete ,care se referă la obiecte
concrete,iar filosofia operează cu noțiuni abstracte.
2. Filosofia și religia sunt concepții integrale . Filosofia are caracter critic și poate
combate unele idei,iar religia apelează la sentimente și la credință.
3. Filosofia și arta. Filosofia are ceva in comun cu arta care o apropie de creația
artistică. Filosofii sunt ființe creative ce lansează ipostaze. Filosofia folosește
conceptele recurgind la analiză și democrație, iar arta recreează realitatea cu
ajutorul imaginilor artistice.