Argument

Un rol important în realizarea unei educaţii de calitate, centrate

pe elev, îl reprezintă dezvoltarea şi diversificarea curriculară la nivelul
şcolii, creşterea caracterului aplicativ al cunoştinţelor şi al activităţilor,
precum şi stimularea motivaţiei elevilor pentru învăţare.

În învăţământul modern se pune accentul pe stimularea învăţării

prin cooperare şi folosirea metodelor activ-participative care să solicite
atât mecanismele gândirii, cât şi pe cele ale imaginaţiei, ale creativităţii.
Metodele de învăţare centrată pe elev fac lecţiile mai interesante şi îi
ajută pe elevi să înţeleagă şi să valorifice conţinuturile într-un alt mod
decât dacă acestea ar fi predate prin metode tradiţionale.

În procesul  instructiv-educativ în care se folosesc metode activ-

participative, lecțiile includ și o componentă vizuală, pe lângă cea
auditivă, elevii lucrează eficient unii cu alţii, îşi dezvoltă abilităţi de
colaborare şi este facilitată retenția informației.

Pe aceste premise, am încercat şi eu să aplic metodele activ-

participative, să stimulez interesul elevilor mei prin icluderea în
demersul didactic a unor imagini reprezentative pentru temele puse în
discuție, , mai ales la lecţiile în care operele literare nu păreau prea
atractive pentru elevi.
Clasa: a X-a
Subiectul lecției- Ion, de Liviu Rebreanu
Tipul lecției: de însușire de noi cunoștințe

Înainte de discutarea propriu-zisă a romanului, elevii au pășit în

universul rebrenian prin prezentarea, de către profesor, a unor date
biobibliografice ale prozatorului.Cu acest prilej, expunerea realizată a
fost însoțită de prezentarea unor imagini cu prozatorul, dar și cu casa
memorială,procedându-se și la accesarea unui tur virtual al acesteia.
Activitatea a avut efectul scontat, elevii manifestând un interes
deosebit pentru imaginile prezentate, dar mai ales pentru turul virtual,
aceștia având posibilitatea de a vizualiza anumite aspecte prezente în
roman pe care, au spus ei, și le imaginau într-o manieră diferită.
 De asemenea, odată cu discutarea romanului, a scenelor
reprezentative, dar și caracterizarea personajului, informația a fost
însoțită de imagini, fapt ce a contribuit la o mai bună înțelegere a
operei.Elevii au remarcat portul popular, descris în roman, evenimentul
de o importanță majoră în colectivitatea sătească-hora de duminică, dar
și trăsăturile brutale ale personajului care sunt în acord cu
temperamental său impulsiv.
Concluzie:
Includerea imaginilor(elementului vizual) în demersul didactic este
extrem de benefică pentru întreg procesul instructiv-educativ.Gradul de
receptivitate al elevilor este vădit sporit, aceștia manifestând un interes
crescut pentru imagine și asocierea ei cu elementul auditiv.
Am remarcat un soi de ”trezire din starea de amorțeală” a acestora,
generată de un demers expozitiv previzibil.Momentul în care a fost
anunțată expunerea unor imagini, a declanșat implicarea activă a
elevilor, aceștia intervenind cu întrebări sau chiar expunându-și
considerațiile personale.