Sunteți pe pagina 1din 4

UNITATEA II - PRINTRE COLEGI ŞI PRIETENI

SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ
I. LECTURĂ
Textul narativ literar în proză:
- folosind ca punct de pornire realitatea pe care o transfigurează artistic, autorul inventează o lume imaginară, cu
ajutorul căreia îşi exprimă viziunea despre lume şi viaţă;
- se povesteşte o întâmplare plasată în timp şi spaţiu şi pusă în scenă de personaje;
- vocea care povesteşte este inventată de autor şi se numeşte narator;
- naratorul poate fi:
 obiectiv: povesteşte la pers. a III-a, are viziune nelimitată asupra evenimentelor, nu face parte din poveste,
ci se situează deasupra ei.
 subiectiv: povesteşte la pers. I, are viziune limitată asupra evenimentelor, face parte din poveste, având rol
de personaj sau martor.
- pentru relatarea întâmplărilor, se foloseşte naraţiunea, descrierea şi dialogul (moduri de expunere).
ATENŢIE!!!!!
Naraţiunea urmăreşte succesiunea evenimentelor în ordine logică şi cronologică.
Descrierea are rolul de a fixa coordonatele spaţio-temporale şi de a surprinde trăsăturile personajelor.
Dialogul dă viaţă personajelor, dinamizează acţiunea şi este mijloc de caracterizare indirectă.
Momentele subiectului
1. EXPOZIŢIUNEA este partea incipientǎ a unei naraţiuni, care stabileşte
- locul,
- timpul ( momentul) începerii acţiunii,
- personajele care participǎ la aceasta , (unele doar sau toate),
- situaţia iniţialǎ ( starea de aparentǎ normalitate, înainte de izbucnirea conflictului).
2. INTRIGA – situaţia, împrejurarea ce determinǎ izbucnirea conflictului, modificând situaţia iniţialǎ sau cauza ce
determinǎ o anumitǎ desfǎsurare a acţiunii.
3. DESFǍŞURAREA ACŢIUNII – înlǎnţuirea întâmplǎrilor provocate de intrigǎ sau modul de manifestare a
conflictului, izbucnit datoritǎ împrejurǎrilor nou create de intrigǎ.
3. PUNCTUL CULMINANT – momentul de maximǎ tensiune emoţionalǎ, pentru personajul principal situaţia
fiind într-un moment decisiv ( pe muchie de cuţit).
4. DEZNODǍMÂNTUL – prezintǎ modul de rezolvare a conflictului provocat de intrigǎ.
Caracterizarea personajului
Portretul moral şi fizic este realizat atât direct, cât şi indirect:
Caracterizarea directă este realizată de:
o autor (prin descriere) ;
o de către alte personaje (prin dialog sau monolog);
o de personaj însuşi (autocaracterizare), prin dialog sau monolog interior;
Caracterizarea indirectă: trăsăturile fizice şi morale reies din:
o comportament, fapte, acţiuni ;
o felul de a vorbi ;
o din nume ;
o din relaţia cu alte personaje ;
o din vestimentaţie .

II. REDACTARE
Rezumatul este prezentarea pe scurt, scrisă sau orală, a conţinutului unui text.
Atenţie!
Un rezumat corect realizat respectă următoarele criterii:

 Se precizează la început personajele participante la acţiune, locul şi timpul acţiunii => De aceea, trebuie
să se răspundă la întrebările: Cine? Ce face? Unde? Când? Sau Unde? Când? Cine? Ce face?
 Se bazează pe ideile principale şi respectă succesiunea întâmplărilor.
 Prezintă evenimentele pe scurt, fără detalii inutile.
 Verbele sunt majoritar la prezentul indicativului sau la perfectul compus al indicativului.
 NU se folosesc linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării sau punctele de suspensie.
 Relatarea se face la persoana a III-a, fără intervenţii subiective, fără citate.
 Prezentarea întâmplărilor se face cu fidelitate (nu se inventează acţiuni, personaje, nu se adaugă nimic în
plus).
 se respectă ordinea desfăşurării întâmplărilor din text;
 nu se folosesc citate din text;
 se exclud figurile de stil şi imaginile artistice şi se utilizează un vocabular simplu, pe înţeles.
 nu se prezintă date despre autor şi operă;
 Nu se alternează timpurile verbale – prezent, trecut. Dacă folosim timpurile trecute ale modului indicativ,
este recomandat să continuăm în acest mod!

III. LIMBA ROMÂNĂ


VERBUL este ……………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………….
Clasificare – verbe predicative …………………………………………………………..
- verbe nepredicative – a)……………………………………………………….
- ………………………………………………………………………….
- …………………………………………………………………………………………..
- …………………………………………………………………………………………..
- b)……………………………………………………….
Valorile morfologice ale verbului “a fi”:
- ……………………… ex.
- ………………………ex.
- ………………………ex.
ATENŢIE!!!!!
Verbul “a fi” este predicative când are următoarele sensuri:
- a exista, a se găsi, a se afla: Elevii sunt la şcoală.
- a se întâmpla, a se produce: Ieri a fost un accident pe stradă.
- a avea loc, a se derula, a se ţine: Unde este întâlnirea?
- a fi în curs de sfăşurare: E noapte.
- a se împlini, a trece: Sunt trei zile de când nu ne-am văzut.
- a costa, a valora: Cât este rochia?
- a trebui, a urma a se face: Vom vedea ce este de făcut.
- a călători, a vizita, a merge: Am fost în Grecia.
- A locui, a vieţui: Este în bloc de trei ani.
- A fi pe punctual de…: Era să cad.
- A simţi o senzaţie de..: Mi-e foame. (sete, somn, frică, dor..)
- A proveni, a se trage: El este din România.
MODURI PERSONALE:
INDICATIVUL arată o acţiune,sigură, reală.
PREZENTUL indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii.
Ex.
IMPERFECTUL exprimă o acţiune trecută, care se desfăşoară în acelaşi timp cu o altă acţiune trecută,
arătând durata sau repetarea.
Ex.
PERFECTUL COMPUS exprimă o acţiune trecută, terminată în momentul vorbirii. Este alcătuit din
forme specifice ale verbului auxiliar ……………+ ……………………………………..
Ex.
PERFECTUL SIMPLU exprimă în limba literară o acţiune petrecută şi încheiată în trecut. În limba
literară, este timpul povestirii la persoana a III-a. În limba vorbită, este folosit doar în anumite regiuni ale
ţării (în Oltenia mai ales) şi exprimă o acţiune terminată de curând.
Ex.
MAI-MULT-CA-PERFECTUL exprimă o acţiune trecută şi terminată înaintea altei acţiuni trecute.
Ex.
VIITORUL indică o acţiune ce se va desfăşura după momentul vorbirii. Viitorul are forme literare de
limbă scrisă şi de limbă vorbită.
VIITORUL (viitorul pentru limba scrisă) este alcătuit din forme specifice ale verbului auxiliar ………….
+ ………………………………………..
Ex.

Viitorul pentru limba vorbită


 o invariabil+conjunctivul verbului de conjugat: o să învăţ
 verbul a avea la indicativ prezent+conjunctivul verbului de conjugat: am să învăţ
 forme ale verbului a vrea rezultate din căderea consoanei v+infinitivul verbului de
conjugat: oi învăţa.
VIITORUL ANTERIOR arată o acţiune viitoare terminată înaintea altei acţiuni viitoare. Este alcătuit din:
verbul auxiliar ……………..+ verbul auxiliar ……………….+…………………………………..
Ex.

CONJUNCTIVUL exprimă o acţiune posibilă, realizabilă. Are timpurile:


PREZENT - indică o acţiune desfăşurată în prezent sau în viitor. Se formează cu ajutorul …………+
…………….................
Ex.

PERFECT - indică o acţiune desfăşurată în trecut. Este alcătuit din ……….+verbul auxiliar ……….. +
……………………………………
Ex.
CONDIŢIONAL-OPTATIVUL exprimă acţiuni posibile a căror realizare depinde de o condiţie sau arată
acţiuni dorite. Are timpurile:
PREZENT - indică o acţiune desfăşurată în momentul vorbirii sau în viitor. Este alcătuit din verbul
auxiliar ………………+…………………………………..
Ex.
PERFECT - indică o acţiune desfăşurată în trecut. Este alcătuit din verbul auxiliar ……………….+
………………………………
Ex.

IMPERATIVUL arată o acţiune posibilă, realizabilă, exprimând un ordin, un îndemn, un sfat, o


rugăminte.
……………………………………………,are …………………………:
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………..
FORME NEPERSONALE

INFINITIVUL exprimă numele acţiunii, al stării. …………………………………………………….


PARTICIPIUL exprimă acţiuni terminate şi suferite de o fiinţă sau de un lucru.
Are - valoare verbală când ……………………………………………………………………………..
- valoare adjectivală (adj. participial) ………………………………………………………………
GERUNZIUL exprimă acţiuni în desfăşurare.
Se formează cu ………………………………………..
Forma de negativ se obţine cu ne-.
SUPINUL denumeşte acţiunea, starea, ca şi infinitivul.
Este alcătuit din prepoziţiile de, după, la, pentru+participiul verbului de conjugat. Forma negativă se
obţine cu ajutorul lui ne-, adăugat participiului.

VERBELE LA MODURI PERSONALE ÎNDEPLINESC ÎN PROPOZIŢIE FUNCŢIILE SINTACTICE


DE:
- …………………………………….EX.
- …………………………………… EX.
………………………………………………………………………………………………..