ORIENTAREA PASARILOR MIGRATOARE

Se pare ca ceea ce declanseaza migratiile de toamna si de primavara ar fi

efectele biologice ale duratei zilei asupra fiintelor vii. Action�nd asupra
hipofizei si epifizei pasarilor, aceasta determina la pasari o agitatie cresc�nda
p�na �n momentul plecarii. Numerosi observatori au crezut mult timp ca, pentru a se
orienta, pasarile migratoare se bazeaza mai ales pe unele puncte de reper
familiare.

Astfel, se �nt�mpla frecvent ca migratorii diurni sa urmeze itinerariile

stabilite (tarmuri, r�uri sau lanturi de munti), pe care oamenii de stiinta le
numesc repere geografice. �nsa cercetatorii au precizat ca pasarile ar fi
dezorientate la departare de locurile de bastina. Deci, pare putin probabil ca
aceste pasari sa se bazeze exclusiv pe repere geografice pentru a se orienta.

O experienta mai veche a aratat ca pasarile migratoare mai tinere,

eliberate departe de locurile obisnuite de iernat, asculta de un simt �nnascut �n
ceea ce priveste directia traditionala. �n schimb, adultii poseda o remarcabila
busola, precum si o anumita aptitudine de a redresa directia c�nd sunt dusi �n
locuri necunoscute. La �nceputul anilor �50, un ornitolog vest-german a demonstrat
care este natura acestei busole. El a descoperit ca, �n agitatia de primavara,
sturzii �nchisi �ntr-o colivie sferica s-au orientat tot �n directia buna pentru
migrare, sud-vest. Astup�ndu-le �ntreaga vedere spre exterior, cu exceptia celei a
luminii solare, pasarile au continuat sa se orienteze corect. Deci, ele se
orienteaza dupa Soare, aceasta fiind o descoperire pasionanta.

Ar putea pasarile sa se orienteze si dupa stele? Stiind ca majoritatea

pasarilor calatoresc noaptea, alti cercetatori au avut ideea de a pune anumite
pasari �ntr-o colivie conceputa �n asa fel �nc�t sa lase sa se vada numai cerul
nocturn. Rezultatul: pasarile s-au �ndreptat �n directia buna at�t timp c�t au
observat stelele, dar erau dezorientate pe timp noros. Cercetatorii le-au pus apoi
�ntr-un planetariu, unde se putea simula perioada dorita a anului, prin varierea
pozitiei astrilor. Sub un cer senin de primavara, pasarile s-au orientat spre nord-
est, iar sub un cer de toamna, spre sud-vest. Deci, pasarile migratoare folosesc si
pozitiile astrilor pentru a se orienta. Totusi, aceste descoperiri nu au dezvaluit
misterul migratiei, ci l-au accentuat si mai mult. Devine evident faptul ca
pasarile se folosesc de Soare si de stele numai pentru a se orienta. �n plus,
adevarata calatorie necesita o cunoastere a pozitiei.

Ornitologii recunosc �n prezent 3 tipuri de comportament de orientare:

reperare geografica;
facultatea de a alege o directie si de a o mentine chiar si pe un teritoriu
necunoscut;
facultatea de a alege directia buna �n functie de destinatie si de a ajunge la
aceasta chiar daca pasarile sunt lasate libere pe un teritoriu �ndepartat si
necunoscut.
Numerosi specialisti considera ca al treilea tip de comportament,
apreciat ca fiind cel mai complex, poate sa fie legat de magnetismul terestru. Doi
cercetatori vest-germani au plasat unele specii de pasari �ntr-o colivie circulara,
acoperindu-le vederea spre cer. Pasarile aflate �n perioada de agitatie migratoare
s-au �ndreptat spre directia buna, desi nu au putut obtine nici o indicatie de la
Soare sau de la stele. Cercetatorii au �nconjurat colivia cu bobine prin care
trecea curent electric, produc�nd un c�mp magnetic. C�nd bobinele au schimbat
directia obisnuitului c�mp magnetic ce �nconjura colivia, pasarile si-au modificat
orientarea. Aparent, ele ascultau de un c�mp magnetic, de la care se inspirau
pentru a se orienta. Un cercetator de la Universitatea Cornell SUA a dus mai
departe aceste descoperiri, folosind porumbei. Porumbeii calatori nu migreaza, �nsa
sunt utilizati pentru experiente, datorita facultatilor lor extraordinare si
posibilitatii de a fi urmariti si regasiti. Cercetatorul respectiv a fixat pe unii
subiecti mici bare magnetizate, pentru a le perturba c�mpul magnetic, iar pe altii
a aplicat bare de cupru. Pe timp frumos, ambele grupe de porumbei s-au �ntors �n
acelasi mod, dar, pe timp noros, doar grupul cu bare de cupru a zburat normal.
Ceilalti, neput�nd sa se orienteze dupa Soare si primind informatii false despre
c�mpul magnetic, au fost dezorientati. Pasarile poseda si alte capacitati
senzoriale care le ajuta sa se orienteze. Ele se folosesc de v�nturile favorabile
si sunt excelenti meteorologi: reactioneaza la schimbarile timpului �nainte ca
vreun semn vizibil sa se anunte. Se stie ca pasarile au o privire patrunzatoare,
�nsa cercetatorii au descoperit ca porumbeii percep si lumina polarizata si
ultravioleta. Parca pentru a mari aceasta enigma, recente experiente au relevat ca
ei aud infrasunetele, vibratii cu o frecventa foarte scazuta si o mare lungime de
unda, care parcurg mari distante �n atmosfera. Astfel, un migrator, care survoleaza
la mare altitudine valea unui fluviu poate auzi o furtuna de pe un munte �ndepartat
si pulsatia ritmica a ionosferei. Pasarile nu traiesc �n aceeasi lume senzoriala ca
noi, ele aud, vad si simt o lume mult mai vasta dec�t a noastra.