Elaborare metodică

Elaborare metodică pentru ore practice cu studenţii anului IV facultatea de Medicină la tema:
Particularităţi morfo-funcţionale ale sistemului renourinar la copii. Metodele de examinare. Semiologia
şi Sindroamele afecţiunilor renourinare.

Studenţii trebuie să cunoască:

Etapele organogenerei sistemului renourinar; care anamalii pot surveni în cazul disturbării proceselor
de iniţiere a rinichilor şi a deplasării lor.

Particularităţile anatomica ale rinichilor în raport cu vârsta.

Capacităţile funcţionale ale sistemului renourinar în raport cu particularităţile morfologice şi cu vârsta.

Particularităţile cliurezei în raport cu vârsta.

Caracteristicile fizice şi clinice ale urinei în raport cu vârsta.

Metodele clasice de examinare ale sistemului renourinar la copii.

Metodele de apreciere a sindromului renourinar.

Metodele de examinare a capacităţii funcţionale ale rinichilor.

Metodele instrumentale de investigare a sistemului renourinar.

Sindroamele şi cauzele principale ale afectării sistemului renourinar:

clinice-sindromul edemic, sindromul dolor, modificările cantitative ale diurezei şi micţiilor, sindromul
hipertenziv;

urinare-proteinurie, piurue (leucociturie), hematurie, cilindrurie, bacteriurie.

Sindromul insuficienţei renale acute şi cronice.

Deprinderi practice.

A colecta anamneza, evidenţa semnelor, caracteristice patologiei renourinară.

A evidenţia antecedentele eredocolaterale prin alcătuirea arborelui genealogic.

A aprecia gravitatea stări generale a pacientului nefrologic.

A aprecia gradul de influenţă a patologici reno-urinare asupra nivelului dezvoltării fizice a copilului.

A efectua inspecţia generală şi pe compartimente (a abdomenului, regiunii lombare, organelor genitale

externe).

A efectua palparea rinichilor, vezicii urinare, regiunii lombare.

A efectua percuţia abdomenului în scopul depistării ascitei, a efectua percuţia vezicii urinare

A diferenţia ascita, pseudoascita şi meteorizmul.

A aprecia simptomul Ciordano-Pasteraţchi.

A evalua starea sistemului cardiovascular (FCC,TA; limitele cadrului, caracteristice auscultative);

A aprecia datele paraclinice: analiza sumară a urinei; analiza urinei după Neciporenco; Cocovschi-Addis;
Zimniţchi, urocultura analizei biochimice, rezultatele examenului radiologic, etc.

Conţinutul temei:

Particularităţi morfo-funcţionale ale sistemului renourinar la copii:

masa relativ mare (în raport cu masa corpului) a rinichilor;

amplasarea rinichilor mai jos ca la maturi;

dimensiuni mai mici ale ansei Heule;

dezvoltarea slabă a suportului muscular şi elastic;

volumul mic (40-100 ml) şi amplasarea mai superioară a vezicii urinare;

uretra relativ largă şi scurtă la fetiţe;

filtraţia glomerulară relativ joasă;

funcţia de concentrare relativ joasă;

predispunerea către retenţia urinei;

lipsa reflexului condiţionat de urină;

micţiuni dese involuntare

componenţa fiziologică a unei mici cantităţi de proteine şi eritrocite în urina nou-născutului.

Funcţiile rinichilor:

Funcţia de menţinere şi reglare a constantei medineii, interne a volumului circulant (izovolunia), a

electroliţelor (izoionia), a mresiunii osmotice (izoionia a ionilor de H izonioria).

Eliminarea unor catabol rezultanţi din metabolismele endogene (ureea, createnina, acizii urici, fosfaţi,
sulfaţi etc.).

Detonificarea şi eliminarea unor substanţe enogene (tonice, medicamentoase) şi a metaboliţelor lor.

Funcţia endocrine:

reglarea volumului entracelular şi a presiunii sângelui prin:

- sistemul reninangiotenzin;

- prostoglandinele renale;

- sistemul renal kalekrei ureninic.

controlul masei (Nr.) de hematii prin eritropoietina;

controlul a metabolismului mineral, formarea de 1,25 dehidrocoli calcejeron şi 24-25 hidron;

Degradarea şi catabolizarea unor H peptidici.

insulina;

dencagonul;

hormonul paratiroidian;

calcitonina.

Catabolismul unor proteine cu greutate molecule mică.

B2 – microglobulina, lanţuri uşoare;

Înterconvenţii metabolice: gluconeogeneza, metabolismul lipidic (exemplu: rinichiul are canacitasea să

conversească unei acizi organici, acidul lactic, L cetoglutaral), în glucoză (substanţa neutra),
minimalizând astfel modificări potenţionale ale pH-lui plasmatic.

Particularităţi de examinare a copilului bolnav nefrologic.

La colectarea anamnezei se va atrage atenţia la cele mai frecvente acuzei senzaţii dolore în timpul
micţiunilor dureri în burtă şi în spate, cefalee, modificări de culoare şi transparenţă a urinei modificări de
frecvenţă a miciţilor modificări de volum a cliurezei, modificări ale poftei de mâncare (inapetenţa)
prezenţa febrei sau a temperaturii subfebrile, prezenţa edemelor, hipertensiune, incontinenţa de urină.

Se concretizează neapărat următoarele:

termenii apariţiei simptoamelor patologice;

starea premorbială şi factorii declanşatori (suprarăşire, IRA, angină, scarlatină, vaccinări);

dacă e o patologie cronică care a fost tactică diagnostică curativă anterioară;

prezenţa în familie şi la rudele apropiate a patologilor nefrologice;

dinamica creşterii şi dezvoltării fizice.

b). La inspecţia copilului se evidenţiază:

poziţia în pat, cunoştinţa, reacţia copilului la examen;

dezvoltarea fizică, nutriţia şi constituţia;

culoarea tegumentelor şi mucoaselor;

prezenţa edemelor pe faţă;

forma şi volumul abdomenului;

regiunea lombară (edeme, hiperemie);

miros specific (din gură şi de la piele);

starea organelor genitale externe.

c). La palpare se concretizează:

prezenţa edemelor în regiunea lombare, sacrala, pe membrele interioare;

prezenţa durerii rinichilor;

prezenţa durerii vezicii urinare;

d). La percuţie se concretizează:

dimensiunile vezici urinare;

simptomul Giordano-Pasteruaţchi

prezenţa lichidului în cavitatea abdominală;

e). La aprecierea analizei sumare se evaluează:

proprietăţile fizice (culoarea, miros, transparenţă, densitate);

proprietăţi clinice (prezenţa proteinei pigmenţilor, biliari, urobilinei, generezi, acetonei);

sedimentul urinar (leucocite,….., epiteliu, cilindri (hialinici, epiteriali, ceroşi), săruri (uraţi, oxalaţi,
fostaţi).

f). La aprecierea analizelor cantitative se evaluează:

excreţia elementelor figurate şi a proteinei în analiza urinei după Cacovski-Addic şi Neciporenco;

rezultatele uroculturilor; prezenţa leucocitelor active.

e). La aprecierea capacităţii funcţionale a rinichilor se evaluează:

funcţia de concentrare şi diluţie a urinei (proba Zinmniţchi, Woldgart);

funcţia de filtraţie glomerulară (după CCE);

funcţia de excreţie a produselor azotice (analiza biochimică a sângelui-ureea, creatinina, azotul restant);

funcţia de menţinere a balanţei hidroelectrolitice (K +, Ca++, cloridele,);

funcţia de menţinere a homeostazei acidobazice (proba cu clorură de amoniu);

f). La aprecierea investigaţiilor instrumentale se iau în consideraţie:

examenul radiologic sumar al carităţii abdominale (amplasarea, mărimea, forma rinichilor, prezenţa
calculelor);

urografia (amplasare, dimensiuni, mobilitatea rinichilor, starea sistemului de calice-bazinet, a

ureterelor);

cistografia (anomalia de dezvoltare a uretrei vezicii urinare, prezenţa refluxului).

După efectuarea practică a tuturor compartimentelor examenului clinic şi paraclinic se face concluzie
şi se evidenţiază principalele sindroame de afectare.
 Exemplu de caz clinic:
1. Pacientul în vârstă de 11 ani, la internare acuză cefalee edeme, cantităţi mici de urină. Din
istoricul bolii se ştie, că primele semne – oliguria-au apărut la aproximativ 2 săptămâni după
ce a suportat scarlatina, apoi părinţii au observat prezenţa edemelor pe faţă, a apărut cefalea.
Obiectiv: hipodinamic, polid, edeme pronunţate pe faţă, în regiunea lombară, pe
membrele interioare. Zgomotele cordului tensionate, accentul zgomotului I, FCC 72 în 1
min., PA 150/80. Abdomenul mărit în volum, încordat, dureros la palpare. Ficatul + 1,5 cm.
Rinichii nu se palpează. Sindromul Ciordana Pasternaţchi –negativ. Volumul nictemeral al
urinei 220 ml.
Biologic: HLG; eritrocite 3,2.1012/e; Hb-100 g/e; IC 0,96; L 8,4.109/e; e –2%; ns 11%; 8-
17%; ef-16%; VSH 42 mm/oră.
Analiza sumară a urinei: culoarea – galbenă, tulbure, reacţie acidă, densitatea 1024; prof.
6,6%; er.te –acop.c/v; cilindru hialinici 5-8 c/v; L 4-6 c/v.
Analiza biochimică: disproteinemie; hipoalbuminemie; creatinina 0,19 mmol/e; K+6
mmol/e; Na 152 mmol/e; CCE 80 ml/min.
Analiza urinei după Zmniţchii:

9-1010 –50 ml 18-1005-45 ml

12-1005-70 ml 21-1003-20 ml
15-1012-25 ml 24-1014-35 ml
6-1006 –75 ml 3-1007-50 ml
Urina diurna – 190 ml,
Urina nocturnul –180 ml.

Întrebări:
1. Care sindroame de evidenţiază la acest pacient?
2. Pentru care patologie sânt caracteristice modificările patologice menţionate?
3. Care este starea funcţională a sistemului renourinar la acest pacient, care-s semnele?
4. Apreciaţi analizele de laborator enumerate?
5. Aprecierea stării pacientului?

Bibliografia recomandată:
A. Obligatorie:
1. Revenco N. În: Pediatrie, Chişinău:Tipografia ”Nova-Imprim”, 2014, cap. IX , p.463-536.
2. Ciuntu A. Sindromul nefrotic la copii. Aspecte clinico-paraclinice şi tratament. Chişinău:
Tipografia „Paradis Media”, 2016,165 p.
3. Ciuntu A.,Ţurea V., Beniş-Dumitraş S. ş. a. Glomerulonefrita cronică la copil. Protocol clinic
naţional. Chişinău, 2014, 43 p.
4. Ciuntu A.,Ţurea V., Rotaru V. ş. a. Glomerulonefrita acută la copil. Protocol clinic naţional.
Chişinău, 2014, 45 p.
B. Suplimentară:
1. Covic A. In: Nefrologie.Principii teoretice și practice, 2011,785 p.
2. Gluhovschii G. In: Manual de nefrologie clinică, vol.1, Timișoara, 2008, 411p.
3. Ciocâlteu A. In: Tratat de nefrologie., București, 2006, 702 p.
4. Ursea N. In: Tratat de nefrologie, ediția 2, Artprint, București, 2006,1374 p.
5. Bălgrădean M. In: Patologia actuală în nefrologia pediatrică, București, 2016, 224 p.
Ciofu E. In : Esențialul în pediatrie, București, 2002, 600 p