Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Golovco Diana
Lucru individual
la disciplina ”Sociologie”
STUDIU DE CAZ
Grupa: BA-172
Chişinău - 2018
Purtarea imbracamintei este exclusiv o caracteristica umana, insa nu se stie cand au
inceput oamenii sa poarte haine. Antropologii sustin ca pielea de animale si vegetatia au
fost utilizate pentru a oferi protectie impotriva frigului, caldurii si ploii, mai ales ca
oamenii au inceput sa migreze catre noi climate. Astfel, imbracamintea si textilele au
fost importante in istoria omenirii si au reflectat materialele disponibile pentru
civilizatie.
Din cele mai vechi timpuri pana in prezent, metodele de productie a textilelor au
evoluat continuu, iar optiunile de textile disponibile au influentat modul in care oamenii
isi realizau bunurile.
Surse disponibile pentru studierea istoriei imbracamintei si textilelor includ
materiale descoperite prin intermediul arheologiei.
Cunostintele noastre despre produse textile si de imbracaminte vechi s-a extins in
ultimii ani datorita aparitiei progreselor tehnologice moderne.
In timpul revolutiei industriale, productia de materiale a fost mecanizat cu ajutorul
utilajelor. Pe de alta parte, productia de imbracaminte a continuat sa se faca si manual.
Astfel, masina de cusut a aparut in secolul al 19-lea, ajutand la dezvoltarea productiei de
imbracaminte.
Textilele nu s-au facut doar in fabrici. Inainte, acestea erau confectionate in pietele
locale si nationale.
Intre anii 1810 si 1840, industria textila a determinat dezvoltarea pietei nationale
de fabricatie. Aceasta crestere a productiei a creat o schimbare in metodele industriale,
cum ar fi utilizarea de fabrici in detrimentul lucrului manual, realizat de familii, de
obicei. Insa indiferent de gradul de industrializare, in productia de imbracaminte au
ramas de baza principalele aptitudini legate de atentie, rabdare, simt estetic, atentie
distributiva dezvoltata pentru urmarirea mai multor sarcini etc. Astfel, marea majoritate
a oamenilor care au lucrat in fabrici au fost femei.
Una dintre cele mai vechi întreprinderi din Republica Moldova, Fabrica de
confecţii „Ionel” SA, îşi propune să se afirme pe piaţa europeană, dar şi să recucerească
consumatorul local.
1945 – În or. Chişinău a fost înfiinţată fabrica de cusut Nr.1. Colectivul fabricii
consta din 50 de lucrători şi colaboratori. Utilajul fabricii numără doar 15 maşini de
cusut. 1954 – au fost date în exploatare cladirile în care fabrica se află și până în ziua de
azi.
1966 – Fabrica a obținut titlul de „Întreprindere de cultura înaltă”. S-a început
confecţionarea articolelor după o metodă nouă.
1972 – Fabrica a fuzionat cu fabrica «Bolşevik». Numărul colectivului s-a majorat
la 3700 de lucrători.
1985 – Colectivul fabricii consta din 4000 de lucrători şi colaboratori. Gama de
produse principale a constat în costume pentru bărbați, costum pentru baieți, paltoane
pentru bărbați, pantaloni pentru bărbați si băieți, pălării și salopete.
1987 – Intreprinderea şi-a reutilat tehnica şi a început să însuşească tehnologia
italiană de confecţionare a costumelor pentru bărbaţi cu trecere la sistemul computerizat
de aşezare a şabloanelor.
1993 – Intreprinderea a fost reorganizată în Societatea pe Acţiuni «Ionel» .
2002 – A fost implementat sistemul de management al calitatii ISO-9001:2000.
2012 – Intreprinderea a împlimentat sistemul de servicii de designe
automată SAPR. Este o companie cu experienţă mare şi capacitate mare de a produce
produse de calitate. Fabrica produce și vinde haine de stil clasic sub trei brand-uri
proprii:
“Giovanni Primo” şi IONEL” – pentru bărbați
“Bella Prima” şi “IONEL” – pentru dame. Compania produce haine pentru
brand-uri de succes cum ar fi: Gerry Weber, Villa Vasari Gold, Luisa Spagnioli, Ugo`s
collection, Tommy Hilfiger, Hackett London, Sand Pink, David Scott, J.W. Sax, Pizza
Roma, Patrizia Pepe, Hildebrand, J.W. Tabacchi, El Corte Engles, Oviesse, UPIM,
Conbipel, Trussardi, E. Klein, Bickemberg.
De multe ori fabrica este învingătoare al concursului “Marca comercială al
anului” care se petrece în Republica Moldova. Este câștigător de premiu “Mercuriul de
aur”.
Fabrica de confecții “Ionel”, exportă 81% din producția sa. Celelalte 19 %
din rezultatele muncii lucrătorilor sunt vândute pe piața internă, unde se bucură
de mare succes.
principalul partener extern al companiei este Italia. Totodată, fabrica de confecții
„Ionel” livrează haine “made in Moldova” și pe piața din Franța și Germania.
.
Termenul de sociologie provine din cuvântul latin socius, în traducere, social sau
societate, cuvântul grec logos care înseamnã stiinta. La un nivel foarte general,
sociologia este stiinta despre social.
Sociologia a fost definitã de-a lungul timpului în diferite moduri. Termenul de so-
ciologie apare pentru prima oarã, în 1838, la filosoful francez Auguste Comte în
Cours de philosophie postive, 1830-1842. Sociologul american Alex Inkeles, în
lucrarea sa What is Sociology? , apreciazã cã existã trei cãi principale pentru
circumscrierea obiectului sociologiei, prin care cãutãm sã descoperim problematica
proprie de studiu:
1. calea istoricã, cu ajutorul cãreia descoperim problemele centrale ale fondatorilor
sociologiei;
2. calea empiricã, prin care studiem cercetãrile sociologice concrete pentru a
depista acele subiecte sau probleme cãrora sociologii contemporani le dau cea mai
mare atentie;
3. calea analiticã, prin care decelãm capitole si domenii ale sociologiei.
Din studiul mostenirii sociologice si din cunoasterea modului cum sociologii stu-
diazã realitãþile sociale s-a constatat cã anumite procese, instituþii si fenomene
sociale: familia, stratificarea socialã, raporturile dintre componentele societãþii,
mecanismele de functionare a societãtii nu au fost obiect al unei anumite discipline
decât din momentul constituirii sociologiei ca stiintã. Domeniul sociologiei este
realitatea socialã în procesualitatea devenirii si stabilitãtii ei. În mod concret,
obiectul sociologiei îl constituie studiul colectivitãtilor umane si al relatiilor
interumane din cadrul acestora, precum si examinarea comportamentului uman în
grupuri si comunitãþi umane.
Am amintit cã obiectul sociologiei cuprinde o arie de probleme de o mare com-
plexitate diversitate. Studiul acestor teme s-a diferenþiat si s-a aprofundat,
conturându-se un sistem de discipline sociologice, care s-a extins treptat,
ajungându-se pânã la aproape o sutã de discipline sociologice. Enumerãm câteva
dintre ele: sociologia culturii, sociologia politicã, sociologia civilizaþiilor,
sociologia economicã, sociologia cunoasterii, sociologia familiei, sociologia
devianþei, sociologia comunitãþilor, sociologia moralã, sociologia juridicã,
sociologia limbii, sociologia artei, sociologia literaturii, sociologia educaþiei,
sociologia muncii, sociologia industrialã, sociologia ruralã, sociologia urbanã,
sociologia religiei, sociologia mass media etc.
Sociologia generalã si disciplinele sociologice abordeazã problemele sociale în
temeiul unei paradigme, al unui ansamblu de concepte, propoziþii, metode si
tehnici de cercetare, instituite ca un model de investigaþie.
De regulã, orice doctrinã sociologicã tinde spre conturarea unei paradigme de
analizã a sociologiei sau a unui domeniu sociologic, iar studiul unei teme se
întreprinde având la bazã paradigma curentului sociologic în care se include
demersul stiinþific al chestiunii cercetate.
Imbracamintea clasica a fost si ramine in voga. Fabrica Ionel nu are un foarte mare
asortimen de imbaracaminte, dar in schim se evidentiaza prin caliatea inalta a
produselor ce ni-o propun an de an . Femeieli sunt mai capricioase in ceea ce
priveste modelele propuse de acesta fabrica in schimb barbatii au fost si sunt
multumiti de asortiment deoarece costumul barbatesc clasic ramine costum. Vreau
sa mentionez ca de si la capitolul modele si moda stau prost in schimb in ceea ce
priveste materia prima folosesc doar mterie prima naturala. Facind practica de
instruire in aceasta intreprindere si comunicind cu lucratoarele din diferite sectii cit
si cu brigadirii sectiilor mi-au aparut niste intrebari. Si ca sa am un raspuns mai
explicit si concret am adresat aceste intrebari sefului de sectie:
Interviu: