Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiectare Procesului Tehnologic Al Unei
Proiectare Procesului Tehnologic Al Unei
FACULTATEA DE INGINERIE
Proiect P. T. A. C.
Indrumator : Student:
Prep.univ.drd.ing. Ganea Bogdan
2008-2009
Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanică arbore
1. Alegerea semifabricatului
Cerinţele impuse unui tehnolog sunt strâns legate de necesitatea comparării multilaterale
a celor mai diferite metode şi procedee de confecţionare a semifabricatelor şi de prelucrare
ulterioară a lor prin aşchiere. Astfel, se impune cu stricteţe alegerea metodei şi procedeului de
confecţionare care în condiţii egale asigură productivitatea şi eficienţa economică maximă a
întregului proces de fabricaţie.
Tendinţa de bază trebuie să fie aceea de obţine un semifabricat care ca formă şi
dimensiune să fie identic cu piesa finită.
Există metode de înaltă precizie pentru confecţionarea semifabricatelor cum sunt turnarea
de precizie (permite respectarea unor toleranţe de până la 0,05 mm) sau matriţarea, care asigură o
precizie a semifabricatelor sau a unor elemente ale acestora identică cu precizia piesei cerută
prin desen.
Semifabricatele metalice se prezintă într-o variată gamă de forme, determinate de
destinaţie, de caracteristicile fizico-mecanice şi de metoda de executare.
Tabel 1
Compoziţia chimică (STAS 880-88)
Oţel C Mn Si S P
OLC 45 0,42-0,5 0,5-0,8 0,17-0,37 0,02-0,045 0,04
cu sufixele: X - calitate superioară; S - cu conţinut controlat de sulf; AT - pentru autovehicule şi
tractoare
Tabel 2
2
2.1 Generalitati
In cadrul acestei etape, dupa ce anterior s-a ales semifabricatul ,se determina numarul
operatiilor si felul lor si de asemenea numarul fazelor din cadrul fiecarei operatii si felul lor.
Odata stabilita succesiunea operatiilor si a fazelor din cadrul lor in continuare se alege tipul
masinii unelte pe care se executa fiecare operatie se rezolva problema bazarii si fixarii
semifabricatului intocmindu-se si schita fixarii si in sfarsit se stabilesc sculele si verificatoarele
necesare executarii fiecarei faze.
Muchiile se tesesc la 1*450.
3. Strunjire
longitudinala 1
Prins in
3.1 universal si
varf.Strunjire
longitudinala
de degrosare
Strunjire
3.2 longitudinala
3
de finisare
Executare
3.3 canale de
degajare
Desprins piesa
4. Control
intermediar
5. Strunjire
frontala 2
5.1 Prins in
universal si
varf. Strunjire
frontal de
degrosare
5.2 Strunjit de
finisare
5.3 Executat gaura
de centrare tip
A4
Desprins piesa
4
6. Strunjire
longitudinala 2
Prins in
universal si
varf.Strunjire
longitudinala
de degrosare
Strunjire
longitudinala
de finisare
Executat
tesitura 1x45
Executat
canal(degajare)
Desprins piesa
7 Control final
5
automatizate. In acest sens, sistemele bazate pe comandă numerică, care se adaptează rapid
cerinţelor producţiei dictate de piaţa actuală, vor avea în continuare o utilizare crescută, în
detrimentul maşinilor – unelte universale. Maşinile – unelte cu comandă numerică, datorită în
primul rând a flexibilităţii în ceea ce priveşte prelucrarea, răspund rapid la schimbarea unei
sarcini noi de producţie. Tendinţele fireşti de scădere a costului de prelucrare, de creştere a
productivităţii şi a preciziei de prelucrare cer ca intervenţia umană să fie din ce în ce mai mult
eliminată în cadrul procesului de prelucrare. Prin folosirea maşinilor cu comandă numerică se
pot observa tendinţe de scădere a costului de prelucrare, de creştere a productivităţii, a precizie
de prelucrare. A te adapta la cerinţele pieţei înseamnă a fi flexibil la schimbări în primul rând în
gândire, iar apoi să ai la îndemână şi mijloacele necesare. Posibilităţile de prelucrare ale
maşinilor, precum şi funcţiile de comandă a echipamentelor numerice sunt în creştere în timp ce
preţul lor este în scădere.
S – a făcut îmbunătăţire şi prin realizarea tehnologiei de fabricaţie cu ajutorul fabricaţiei
asistată de calculator. Centrele de prelucrare cu comandă numerică sunt foarte larg răspândite,
atât în întreprinderi mari cât şi in cele mici. Datorită numărului mare de scule care le echipează,
pe centrele de prelucrare se pot desfăşura un număr mare de operaţii/faze diferite. Având în
vedere CNC – urile avansate, care controlează aceste maşini, cât şi softurile actuale de modulare
şi fabricaţie de tip CAD/CAM se pot prelucra cele mai complexe şi variate piese.
Utilizând scule performante pentru frezare se pot obţine piese finale cu o precizie
dimensională de ordinul micronilor şi suprafeţe cu rugozitate apropiată de cea obţinută prin
rectificare.
Pentru elaborarea modelului geometric si pentru fabricaţia asistata s – a utilizat
programul UGS NX 4, având modul pentru proiectarea parametrică bazat pe entităţi cat si un
modul pentru fabricaţia asistata
Prin folosirea programului de fabricaţie asistată UGS NX 4, s – a generat:
- prelucrarea modelului geometric al reperului de prelucrat;
- realizarea programul pentru maşina cu comandă numerică aleasă
- o bază de date cu sculele aşchietoare folosite şi regimurile de aşchiere folosite la
prelucrare;
- timpul de realizare a reperului.
NX adună laolaltă, într-o soluţie unificată, toate disciplinele şi activităţile implicate în
procesul de producţie al unui produs. Include o gamă largă de aplicaţii bazate pe aceeaşi
platformă, furnizând astfel o soluţie asociativă şi integrată; informaţiile se propagă astfel rapid şi
de-a lungul întregului proces de proiectare şi producţie. Aceste informaţii sincronizate permit o
colaborare a tuturor celor implicaţi, eliminând astfel consumul inutil de resurse, datorat
transferului informaţiilor între departamente, sisteme şi stadii ale procesului de producţie.
6
Fig. 1. Semi-secţiunea reperului
Pentru realizarea simulării vom folosi modulul Manufacturing. Astfel , vom iniţializa
mediul de lucru pentru strunjire.
Următorul pas este stabilirea etapelor ce vor trebui sa fie efectuate.
7
Traseul tehnologic va fi asemanator cu traseul tehnologic clasic, doar ca va avea cateva
particularitati:
- dat fiind faptul ca vom prelucra semifabricate cu lungime prestabilita, rezulta
ca acestea au fost debitate anterior;
- nu vom avea faze, ci doar operatii;
- din lipsa de un strung cu comanda numerica fizic, vom folosi scule
aschietoare din libraria de scule a programului, iar pentr generarea
programului cod masina vom folosi un postprocesor pentru un strung cu
comanda numerica cu 2 axe.
Astfel, traseul tehnologic este prezentat in fig. 3.
In figurele ………………. Vor fi prezentate stadiile
piesei pe masura ce inaintam cu operatiile.
Avem:
- strunjire forntala de degrosare 1;
- strunjire frontala de finisare 1;
- centruire 1;
- strunjire longitudinala de degrosare 1;
- strunjire longitudinala de finisare 1;
8
Fig. 4. Selectarea geometriei piesei
Sculele aschietoare se pot alege din libraria de scule aschietoare a programului, acestea
fiind impatite pe 3 mari categorii (clase) : scule pentru frezare, pentru strunjire si pentru alezaje.
(fig. 9)
1 – cutit strunjire stanga ;
2 – cutit strunjire dreapta ;
3 – accesare in baza de date a programului.
9
b)
a)
Fig. 8. Parametrii cutitului de strunjire stanga/dreapta a), b)
2.3.2. Alegere burghiu centrare
Fig. 10. Cautare dupa parametrii burghiului de Astfel vom alege un burghiu ce va avea
10
centrare urmatoarele caracteristici : (fig. 11)
a)
b)
c)
Fig. 12. Sculele aschietoare utilizate
a) cutit strunjire stanga
b) cutit strunjire dreapta
c) burghiu de centrare
Datorita faptului ca piesa va trebui strunjita pe ambele parti, vom alege un strung cu
comanda numerica ce va avea in componenta sa doi arbori principali. Pentru aceasta, va trebui sa
definim cate o turela pentru fiecare arbore in parte. Turela este un dispozitiv de prindere a
sculelor aschietoare. Aceasta contine mai multe buzunare in care sunt introduse sculele
aschietoare.
Astfel, pentru primul arbore am definit o turela UPPER, ce va contine cutitul de strunjire
stanga si burghiul de centrare. Pentru al doilea arbore am definit o turela LOWER ce va contine
cutitul de strunjire dreapta (Fig. 12 a,b).
b)
a) Fig. 12. a), b) Definirea turelelor
Avand totul pregatit, putem incepe definirea operatiilor. In Fig. 13 este prezentata
fereastra principala de definire a operatiilor.
11
1 – FACING – operatia de strunjire frontala;
2 – CENTERLINE SPOTDRILL – operatia de centruire
3 – ROUGH TURN OD – operatia de strunjire
longitudinala exterioara.
a)
b)
Pentru aceasta prelucrare am lasat parametrii setati implicit de catre program.
Pentru operatiile de degrosare, modul de aschiere folosit a fost Zig, iar pentru operatiile
de finisare, modul de aschiere a fost Contour zig.
Pentru gaura de centrare, fereastra este oarecum diferita, desi multe functii se pastreaza.
12
La operatia de gaurire trebuie stabilit prima
data punctul de start al aschierii si apoi
adancimea. In cazul unei gauri de centrare
adancimea va fi de maximum 5 mm.
Adaosuri de prelucrare:
- pe fata: 0.5
- radial: 0.7
Avansuri:
- de taiere: 0.7 mmpr
- de retragere 1 mmpr
- prima taiere: 0.5 mmpr
Tolerante: 0.03
13
II Strunjire forntala de finisare
Adaosuri de prelucrare:
- pe fata: 0
- radial: 0
Avansuri:
- de taiere: 0.7 mmpr
- de retragere 1 mmpr
- prima taiere: 0.5 mmpr
Tolerante: 0.03
Adaosuri de prelucrare:
- pe fata: 0.5
- radial: 0.7
Avansuri:
- de taiere: 0.7 mmpr
- de retragere 1 mmpr
- prima taiere: 0.5 mmpr
Tolerante: 0.03
14
Lathe_Rough pentru a prelua automat adaosul de prelucrare. Modul de taiere va fi Linear Zig
Adaosuri de prelucrare:
- pe fata: 0
- radial: 0
Avansuri:
- de taiere: 0.7 mmpr
- de retragere 1 mmpr
- prima taiere: 0.5 mmpr
Tolerante: 0.03
15
Fig. 22. Strunjire longitudinala de finisare – traiectoria sculei
16
Fig 24. Executare canal de degajare
In acest moment, din prima prindere, piesa a fost prelucrata. Urmeaza intoarcerea
piesei, prinderea acesteia si prelucrarea pe partea a doua.
Pentru aceasta va trebui sa definim un al doilea ax principal, mentionat anterior. Astfel,
vom defini o noua geometrie a piesei si o noua geomerie a semifabricatului. Daca in cazul piesei,
geometria a ramas neschimbata, in cazul semifabricatului lucrurile stau altfel.
In primul rand am presupus ca al doilea arbore se afla la o distanta de 200 mm fata de
primul arbore. Astfel, am transpus piesa prin copiere in coordonatele (0, -200, 0). Sistemul de
coordonate fiind acum in acest puct.
Dupa definirea geometriei piesei, definim semifabricatul care esre de fapt piesa in
procesul de fabricatie IPW, adica semifabricatul prelucrat pe o parte.
In fereastra Turn_Workpiece (Piesa_Strunjit) (Fig. 5) vom selecta butonul Blank
(semifabricat). Drept semifabricat vom alege de asta data Select blank from Workspace. Astfel,
va trebui sa definim doua puncte. Primul este punctul de referinta si al doilea punctul tinta.
17
(Fig. 24)
Adaosuri de prelucrare:
- pe fata: 0.5
- radial: 0.7
Avansuri:
- de taiere: 0.7 mmpr
- de retragere 1 mmpr
- prima taiere: 0.5 mmpr
Tolerante: 0.03
Adaosuri de prelucrare:
- pe fata: 0
- radial: 0
Avansuri:
- de taiere: 0.7 mmpr
- de retragere 1 mmpr
- prima taiere: 0.5 mmpr
Tolerante: 0.03
18
VIII Gaura de centrare 2
Adaosuri de prelucrare:
- pe fata: 0.5
- radial: 0.7
Avansuri:
- de taiere: 0.7 mmpr
- de retragere 1 mmpr
- prima taiere: 0.5 mmpr
Tolerante: 0.03
19
X Strunjire longitudinala de finisare
Adaosuri de prelucrare:
- pe fata: 0
- radial: 0
Avansuri:
- de taiere: 0.7 mmpr
- de retragere 1 mmpr
- prima taiere: 0.5 mmpr
Tolerante: 0.03
20
Identificare coduri
N0070 G92 S0
N0100 X.4409
N0110 X-.0315
N0170 G92 S0
N0200 X.4409
N0210 X-.0315
21
N0260 G97 S99999 M04
N0280 Z8.2677
N0290 G92 S0
N0320 G04 X1
N0400 G92 S0
N0430 Z5.7677
N0440 X.9528
N0450 Z4.7083
N0480 Z3.1729
N0510 Z1.5157
N0520 X.9843
22
N0530 X1.0065 Z1.538 F.0394
N0550 X.6693
N0570 Z7.0669
N0580 X.7362
N0590 Z5.8107
N0610 X.8268
N0640 X.5118
N0660 Z7.0669
N0670 X.6693
N0700 X.5223
N0720 Z7.1099
N0740 X.5118
23
N0800 G95 G02 X.4724 Z8.1494 I0.0 K-.063 F.004
N0810 G92 S0
N0850 X.7087
N0860 Z5.8304
N0880 X.9252
N0890 Z4.728
N0910 X.9252
N0920 Z3.1926
N0940 X.9252
N0950 Z1.4961
N0960 X.982
N1030 X.8268
N1040 G92 S0
24
N1070 X.3149
N1110 Z5.748
N1120 X1.0433
N1130 G92 S0
N1160 X.3149
N1230 X1.0493
N1240 G92 S0
N1270 X.748
N1310 Z3.0709
N1320 X1.0493
N1330 G92 S0
25
N1340 G96 M03
N1360 X.748
N1440 G92 S0
N1470 X.2835
N1480 X-.0315
N1560 G92 S0
26
N1610 G50 X0.0 Z0.0
N1650 Z.315
N1660 G92 S0
N1760 G92 S0
N1790 Z-1.2795
N1800 X.9843
N1830 X.6877
N1850 Z-1.2795
N1860 X.836
27
N1880 G94 G00 Z.3465
N1890 X.5394
N1910 Z-1.2795
N1920 X.6877
N1950 X.4416
N1970 Z.099
N2010 X.366
N2030 Z.1969
N2070 Z-1.2366
N2080 X.5709
N2110 X.5394
28
N2150 X1.2033 Z.8677
N2170 G92 S0
N2200 Z-1.2924
N2250 Z-1.1299
N2260 X.8205
N2280 Z-1.2795
N2330 X.6579
N2350 Z-1.2795
N2370 X.8158
N2400 X.2965
29
N2420 Z.1969
N2440 Z-1.2169
N2460 X.6524
N2530 X1.1024
N2540 G92 S0
N2570 X.3149
N2600 M02
30