Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.

: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 1 / 10

Aprobat la şedinţa catedrei

Proces verbal № _8_ din _29.01.2021_
Şef de catedră, d.h.f., profesor universitar
_____________ Vladimir Valica

Nutriţia în diabetul zaharat, ateroscleroză, insuficienţă cardiacă,

hipertensiune, anemii

Indicaţii metodice pentru studenţii anului III

CHIŞINĂU 2021
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 2 / 10

INTRODUCERE
Elaborarea metodică este destinată pentru pregătirea de sine stătătoare a studenţilor către
seminar şi pentru lucrul practic de sine stătător al studenţilor sub conducerea profesorului.

Importanţa profesională a temei

Această temă include studierea tipurilor de alimentaţie în diverse patologii cauzate de
hiperglicemie, în boli ale inimii şi în anemii.
Importanţa studierii acestei teme se determină prin aceea, că le dă posibilitatea:
- de a elucida importanţa unei alimentaţii corect şi bogate în substanţe nutrive pentru persoanele
cu : diabet, ateroscleroză, insuficienţă cardiacă, anemii.
- de a cunoaşte necesarul valoric specific de nutrienţi în fiecare patologie.
- de a însuşi cauzele dezvoltării aterosclerozei, hipertensiunii, diabetului, anemiilor
- de a înţelege şi recomanda măsuri de prevenire sau ameliorare a stărilor patologice

Astfel, studierea acestei teme permite cunoaşterea patologiilor hiperglicemice, a

anemiilor, alegerea raţională a alimentelor şi a măsurilor de prevenire a lor.

Scopul studierii temei:

1. De a studia etiologia stărilor patologice hiperglicemice şi a anemiilor, clasificarea lor.

2. De a intelege importanţa unei alimentaţii raţionale în aceste patologii
3. De a putea aprecia necesarul de calorii şi alegerea corectă a dietelor în diabet,
hipertensiune, ateroscleroză
4. De a cunoaşte cauzele anemiilor şi tipurile de alimente necesare

Planul lucrărilor de laborator

1. Controlul şi corecţia însuşirii materialului după întrebările pentru pregătirea de sine

stătătoare.
2. Lucrul practic al studenţilor.
3. Lucrul de sine stătător.
4. Controlul total
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 3 / 10

MATERIAL INFORMATIV

Nutriţia în diabetul zaharat

Diabetul este definit ca un grup de boli de metabolism caracterizate în principal prin
hiperglicemie indusă de secreţia deficitară de insulină, rezistenţă la insulină sau ambele entităţi
în proporţii variabile.
Clasificarea diabetului zaharat:
• Diabetul zaharat tip 1 (DZ1), rezultat al unei deficienţe absolute a secreţiei de insulină,
apărută ca urmare a distrugerii celulelor betapancreatice.
• Diabetul zaharat tip 2 (DZ2), rezultat ca urmare a asocierii rezistenţei periferice crescute
la insulină cu un răspuns compensator inadecvat al secreţiei de insulină.
• Alte tipuri specifice de diabet, prin alte cauze cum ar fi: defecte genetice ale celulelor
betapancreatice, sau ale procesului de acţiune al insulinei, boli ale pancreasului exocrin,
endocrinopatii, diabetul indus prin medicamente sau substanţe chimice, etc.
• Diabetul gestaţional – diagnosticat în cursul sarcinii.
Diabetul zaharat tip 1
• Distrugerea celulelor beta printr-un mecanism autoimun
• Apare în special la tineri
• Prezenţi anticorpi antiinsulari
• Instalare bruscă
• Cetonemie, cetonurie sau ambele
• Necesită insulină pe viaţă
Diabetul zaharat tip 2
• 80-90% din persoanele cu diabet
• Rezistenţa la insulină
• Acivitate ineficientă a celulelor beta
• Istoric familial/genetic
• 90% din persoanele nou diagnosticate sunt obeze
• Vârste inaintate dar acum intâlnim şi la copii
• Risc major de IMA si AVC
Recomandări nutriţionale:
• CANTITATIVE – pentru populaţia sănătoasă există standarde, repere pentru categorii de
indivizi în funcţie de vârstă, sex şi activitate fizică.
• CALITATIVE
- în funcţie de repartiţia nutrimentelor în raţia energetică
- ţin cont de anumite caracteristici pentru fiecare categorie de nutriment energetic
- proporţia P animale/vegetale
- proporţia acizi graşi saturaţi/mononesaturaţi/polinesaturaţi
- indexul glicemic al alimentelor (puterea hiperglicemiantă)

Reguli in alcatuirea unei diete

DENSITATE ENERGETICĂ
- procentajul de kcal pentru 100 g de aliment
- determinant esenţial al saţietăţii
- este invers proporţională cu volumul alimentelor
- cu cât un aliment este mai sărac în lipide densitatea sa energetică este mai mică
DENSITATE NUTRIŢIONALĂ
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 4 / 10

- conţinutul în nutrimente nonenergetice (sau de proteine) pentru 100 kcal de aliment

- pentru fiecare porţie de 100 kcal este preferabil ca densitatea nutriţională să fie înaltă
- un aliment având o densitate nutriţională optimă pentru un nutriment dat va conţine o
mare cantitate din acel nutriment şi un slab aport de lipide.
ECHIVALENŢE ALIMENTARE CANTITATIVE PENTRU O PORŢIE

Alimentele Echivalenţele cantitative pentru o porţie

Pâine, cereale, orez, paste făinoase, 1 felie de pâine, ½ cană* cereale, orez sau paste
mămăligă făinoase (fierte), 1 biscuit

Legume, zarzavaturi, cartofi ½ cană vegetale proaspete sau fierte, 1 cană legume
frunze fierte, ½ cană zarzavaturi fierte, ¾ cană suc de
roşii, 1 cartof mijlociu

Fructe 1 fruct mediu (măr, banană, portocală), ½ grapefruit, ¾

cană suc, ½ cană cireşe, 1 felie medie de pepene, 1
ciorchine mijlociu de strugure

Carne, peşte, fasole boabe, ouă şi 100g carne gătită, 1 ou, ½ cană leguminoase uscate
fructe oleaginoase fierte

Lapte, iaurt, brânză 1 cană de lapte sau iaurt, ½ cană brânză de vacă, 50g
telemea

Grăsimi, uleiuri şi dulciuri 1 linguriţă* ulei, margarină, unt sau zahăr

Nutriţia în ateroscleroză (ATS)

Definitie: ateroscleroza este o boala generala metabolica, cronica, generata de un complex

de factori, veriga principala fiind tulburarea metabolismului lipidic, iar consecinta
anatomopatologica, ingrosarea peretelui arterial, cu stenozarea lume-nului si tulburari de irigatie.
Etiopatogenie: boala este foarte frecventa si afecteaza in special barbatii. Femeile au pana
la menopauza o relativa imunitate. Manifestarile clinice apar dupa 30 - 40 ani, frecventa maxima
inregistrandu-se intre 45 - 55 de ani, datorita evolutiei mai indelungate a aterosclerozei (15- 20
de ani). Exista o predispozitie ereditara, genetica, in aparitia bolii, in antecedentele familiale ale
ateroscleroticilor, intalnindu-se frecvent boli cardiovasculare.
Un rol important il detin factorii de risc, factorii care - prin prezenta lor la un grup de
populatie - provoaca aparitia mai frecventa a bolii la acest grup, decat la populatia-martor. Cei
mai importanti factori de risc sunt: hipercolesterolemia, hipertensiunea arteriala, fumatul,
diabetul zaharat, obezitatea, factorii genetici, hipotiroidismul, sedentarismul, alimentatia bogata
in calorii, in lipide, in glucide rafinate, sare, suprasolicitarile si traumele psihice (stresurile). In
afara acestor factori generali intervine si factorul local (vascular). Asocierea mai multor factori
mareste gradul riscului. Elementul cel mai important consta in tulburarea metabolismului lipidic.
Se foloseste curent termenul de dislipidemie. Se apreciaza astazi, in general, ca rolul principal l-
ar detine alimentatia bogata in grasimi, in timp ce la nivelul arterelor riscul crescut l-ar
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 5 / 10

reprezenta colesterolul. Regimul hipercaloric, bogat in lipide si glucide rafinate, duce la cresterea
colesterolului seric.
Anatomie patologica: ateroscleroza afecteaza majoritatea arterelor mari si mijlocii, in
ordinea frecventei sunt interesate arterele coronare, aorta, arterele cerebrale, abdominale,
periferice, renale. Daca in localizarile coronariene substratul aterosclerozei se intalneste in 90 -
95% dintre cazuri, in cele cerebrale si periferice (arterele membrelor pelviene) proportia este
mult mai mica (40 - 60%). Procesul anatomopatologic rezulta din combinarea a doua leziuni
fundamentale: ateromul si scleroza. Leziunea specifica este ateromul, care consta in infiltrarea
intimei cu lipide si colesterol, sub forma de pete sau striuri de culoare galbena. Cu timpul,
peretele se ingroasa prin fibrozare, depuneri de fibrina, aparitia unor vase de neoformatie.
Complicatiile rezulta din obliterarea vasului prin ingrosarea excesiva a peretelui, prin
hemoragiile peretelui, datorate ruperii vaselor de neoformatie sau prin ruperea placii
aterosclerotice, cu dezvoltarea trombozei. Simptomele care apar exprima suferinta regiunii
vascularizate de artera obliterata.

Tratament. Regimul igieno-dietetic

Dieta trebuie sa combata obezitatea, mentinand greutatea in jurul cifrei ideale. Aportul total
caloric trebuie redus cu 20 - 40%, iar aportul de grasimi, la jumatate (40 - 50 g). Se vor evita
grasimile animale (untura de porc, untul, smantana), inlocuindu-se cu grasimi vegetale (ulei de
porumb). Aportul de glucide va fi limitat la 100 -150 g/zi. Se vor evita cafeaua, alcoolul,
fumatul. In general, se combat factorii de risc, in special la bolnavii cu varste de 30 - 40 de ani.
Regimul vafi hipocolesterolemiant,hipolipidic, normoglucidic si hipocaloric dupa caz. Se scad
din alimentatie acizii grasi polinesaturati (unt, untura, galbenus de ou, carne grasa etc). Grasimile
vor furniza 20 - 30% din ratia calorica. Excesul de glucide favorizeaza obezitatea. Alcoolul,
cafeaua si tutunul sunt total contraindicate. Scaderea greutatii la obezi modifica favorabil toti
factorii de risc: tensiunea arteriala, colesterolul, lipoproteinele.
Deci, rolul principal in impiedicarea progresarii aterosclerozei este detinut de alimentatie.
Principiile de baza in nutritie sint urmatoarele: scaderea numarului de calorii din regimul zilnic
prin intermediul limitarii consumului de grasimi animale si de hidrati de carbon usor asimilabili,
de sare de bucatarie, de substante extrase, imbogatirea regimului alimentar cu legume, fructe
bogate in celuloza care stimuleaza functia motrica a intestinului, cresterea in alimentatie a
continutului de vitamina C, P, cele din grupa B (mai ales B6), de saruri de calciu, magneziu, a
substantelor lipotrofice, de grasimi vegetale. Vitaminele C (acid ascorbic) si P (bioflanoidele)
imbunatatesc procesele meolice din peretii selor, le scad permeabilitatea, influenteaza pozitiv
meolismul lipidelor. De aceea se recomanda introducerea in alimentatie a decoctului de maciese,
a fructelor, a legumelor, a produselor marine. Sint obligatorii in regimul alimentar produsele
marine care au o loare deosebita biologica. Iodul prezent in acestea stimuleaza formarea
hormonilor, glandei tiroide, hormoni care contribuie la descompunerea colesterolului, impiedica
formarea acestuia si scad spasmeleselor sangvine. Produsele marine sint bogate si in polizaharide
care scad nivelul de coagulare al singelui si tendinta de formare a cheagurilor de singe.
Bolnavii trebuie sa manince de patru-cinci ori pe zi. Ultima masa trebuie luata cu cel putin
doua ore inainte de culcare. Alimentele trebuie sa fie fierte sau coapte, fara sare. Sarea (o
lingurita fara virf pe zi - luind in considratie aici sarea continuta in toate alimentele) trebuie
adaugata in mincarurile pregatite. Cantitatea de lichid recomandata pe zi este de un litru si
jumatate. Sint recomandate in special legumele, fructele proaspete.
Albuminele trebuie introduse intr-o cantitate suficienta (pina la 100 de grame in 24 de ore).
Aproape jumatate din cantitatea de albumine se poate obtine cu ajutorul albuminelor animale:
carne fara grasime de vita, oaie, porc, gaina si curca (la gratar - dupa ce in prealabil a fost fiarta),
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 6 / 10

peste fara grasime (batog, biban, crap, salau, stiuca), dar si produse lactate (lapte, brinza dulce,
iaurt cu un continut cit mai scazut de grasime). Trebuie sa limitati cit se poate de mult consumul
de smintina, unt, inghetata.
Se recomanda de asemenea ca bolnavii de ateroscleroza sa limiteze continutul de hidrati de
carbon usor asimilabili (zahar - 40 de grame pe zi, miere, dulciuri) prin intermediul folosirii
suplimentare a asa-numitilor hidrati de carbon complecsi (fructe si legume care contin celuloza
vegetala).
Piinea recomandata este cea de secara sau cea de tarite. Foarte indicate sint pesmetul si
biscuitii tari, uscati, din aluat nedospit. Trebuie sa consumati in mod preponderent supe de
legume, fulgi de cereale, lapte si compoturi fara zahar. O data pe saptamina puteti permite o
masa cu carne fara grasime. Puteti consuma mincaruri pregatite cu oua (doua-trei oua pe
saptamina); in special omleta pregatita la aburi, terciuri sfarimicioase, budinci.
Dintre bauturi sint recomandate decoctul de macese, sucurile de fructe, de legume, dar si ceaiul
si cafeaua slabe. Dintre aperitive in ateroscleroza sint permise brinza nesarata, sunca fara
grasime, salatele. Muraturile, sosurile trebuie consumate in cantitati limitate, iar produsele
bogate in colesterol, ceaiul si cafeaua tari, bauturile alcoolice, aperitivele iuti si sarate trebuie
eliminate complet din regimul alimentar.
Iata exemplul unui meniu din dieta in cazul aterosclerozei:
- primul mic dejun: omleta la aburi din doua albusuri de ou, terci cu fulgi de oz, cafea cu
lapte, doua nuci;
- al doilea mic dejun: peste fiert, decoct de macese sau de mar;
- prinzul: supa vegetariana din legume; carne fiarta, garnitura de legume fierte, compot de
mere sau de caise;
- cina: peste fiert, piure de cartofi cu ulei de floarea-soarelui, pilaf cu fructe; ceai cu lapte.
Peste noapte puteti bea iaurt fara grasime si puteti consuma prune uscate puse la inmuiat.
In timpul zilei se pot consuma de asemenea 250 de grame de piine de secara sau tarite si 35 de
grame de zahar.
Atunci cind ateroscleroza este insotita de obezitate trebuie scazut numarul caloriilor prin
intermediul zaharului, al piinii, al cartofilor. O data pe saptamina, cel mai bine in ziua libera,
dupa ce ati discutat cu medicul in prealabil, este bine sa respectati o dieta mai drastica: brinza de
ci (cite 100 de grame de patru-cinci ori pe zi si trei pahare cu lapte sau iaurt), iaurt (cite un pahar
de sase ori pe zi) sau lapte. Sint recomandate de asemenea zile in care sa nu consumati decit
fructe sau legume - cite un kilogram si jumatate de mere sau castraveti proaspeti; cite 500 de
grame de caise uscate puse la inmuiat sau legume proaspete, fructe sub forma de salate in care se
adauga ulei vegetal (cinci asemenea mese pe zi la care se beau si cite doua pahare cu decoct de
macese sau ceai slab). Pentru a nu chinui senzatia de foame, inainte de a culca mincati 100 de
grame de brinza dulce sau 50 de grame de carne.

Nutriţia în insuficienţă cardiacă şi hipertensiune

Reprezinta un stadiu avansat al majoritatii bolilor cardiace. Cauza cea mai frecventa a
insuficientei cardiace o reprezinta ateroscleroza. Daca inima, in ciuda afectarii sale, poate
mentine o circulatie apropiata de normal, vorbim despre insuficienta cardiaca compensata. In
acesta situatie este nevoie de o restrictie moderata de sare (2 gr/zi) si activitate fizica in limita
simptomelor. In situatia in care cordul nu mai e capabil sa mentina irigatia tesuturilor periferice,
vorbim despre insuficienta cardiaca decompensata sau congestiva, situatie in care este necesar
repausul la pat cu reducerea aportului energetic. In ambele situatii alimentatia are un rol foarte
important (fie un rol profilactic, de impiedicare a decompensarii cardiace, fie un rol curativ).
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 7 / 10

Regimul alimentar va trebui sa asigure minimum de efort din partea inimii. Se vor prefera
deci mesele mici si dese si se vor evita alimentele greu digerabile sau cele care au fost supuse
unor pregatiri laborioase. Factorii de risc care produc insuficienta cardiaca sunt cardiopatia
ischemica cronica, hipertensiunea, diabetul. Dieta de preventie a instalarii insuficientei cardiace
va trebui deci sa actioneze asupra factorilor de risc mentionati (controlul tensiunii arteriale, al
greutatii, dislipidemiei, un bun control glicemic in cazul diabetului).
Regimul alimentar va fi :
- normocaloric sau hipocaloric in cazul celor supraponderali sau obezi. Atingerea greutatii
ideale va reprezenta o componenta esentiala a tratamentului. Scaderea in greutate reduce
travaliul cardiac si scade nivelul lipidelor circulante precm si al tensiunii arteriale.
- hiposodat, iar in formele severe chiar desodat, cantitatea de sare permisa fiind in functie de
existenta edemelor si a hipertensiunii.
- hipolipidic (vezi treapta I sau treapta II de dieta hipolipidica), in functie de dislipidemiile
asociate.
- normoproteic sau hipoproteic, stiindu-se ca in general un regim bogat in proteine contine si o
mare cantitate de sare. Se vor prefera proteinele cu valoare biologica inalta, proteinele vegetale.
- se va evalua aportul de lichide cand insuficienta cardiaca este decompensata
- evaluarea aportului de K se impune, mai ales la pacientii sub tratament cu diuretice,
insuficienta renala etc.
Se va tine cont de asemenea de patologia asociata (diabet, afectare renala), dieta in
insuficienta cardiaca fiind de fapt o dieta combinata.Vor fi evitate alimentele care produc
disconfort gastric, alimentele bogate in sodiu (varza, telina, spanac, leguminoase uscate, sfecla).
Se evita de asemenea alimentele foarte reci sau foarte calde, alimentele ce contin substante
stimulante (cafeina). În insuficienta cardiaca medie, dieta hiposodata singura poate preveni
edemele. In insuficienta cardiaca severa dieta va fi desodata si pacientii vor fi hraniti cu lingurita
pentru a evita orice efort suplimentar (pana la reducerea edemelor si reluarea functiei cardiace).
Alimentele permise sunt:
- laptele degresat, urda, casul nesarat.
- carnea slaba, preferabil de peste, pasare sau vita in cantitate de 150-200 g. /zi de 2-3 ori pe
saptamana, preparata prin fierbere, gratar sau la cuptor.
- 2-3 oua pe saptamana, numai in preparate alimentare.
- ocazional unt; zilnic uleiuri vegetale, adaugate crude in mancare, in cantitate depinzand de
necesarul caloric.
- paine nesarata veche de 1 zi in raport cu necesarul caloric.
- legumele si fructele fierte (compoturi, soteuri, piureuri, sufleuri, budinci), sau in stare
cruda.
- in locul sarii se vor prefera condimentele aromate (patrunjel, marar, tarhon, cimbru).
- acrirea alimentelor se va face cu zeama de lamaie.
- dulciurile sa fie preparate in casa, fara bicarbonat si fara sare, preferabil aluaturi uscate sau
aluaturi de biscuiti, gelatine de fructe, peltele.
- bauturile permise: ceai de plante, suc de fructe si legume, lapte batut, lapte degresat, iaurt,
cafea de orz; sunt contraindicate bauturile carbogazoase.
Pacientul va manca 4-5 mese pe zi, mesele vor fi servite intr-o atmosfera de calm. Se vor
evita discutiile in timpul meselor, consumul de lichide in timpul meselor. Masa de seara se va
servi cu 2-3 ore inainte de culcare. Din cand in cand, (o data pe saptamana sau chiar mai des in
cazul pacientilor supraponderali sau obezi), pacientul poate urma un asa zis regim de descarcare,
alcatuit numai din fructe si legume pe parcursul unei zile.
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 8 / 10

Dieta pentru hipertensivi:

1. Cereale si produse din cereale (7-8 portii zilnice):
- 1 felie paine din cereale integrale,
- 1 covrig,
- 1 pahar cu fulgi de ovaz,
- cativa covrigei fara sare.
2. Legume (4-5 portii zilnic):
- cartofi,
- morcovi,
- rosii.
3. Fructe (4-5 portii zilnic):
- 1 banana,
- 1 mar,
- 1 portocala,
- 1 pahar cu boabe de struguri,
- pene galben.
4. Produse lactate (2-3 portii zilnic):
- 1 pahar cu lapte si o felie de branza cu un continut scazut de grasimi.
5. Carne, peste (2 portii sau mai putin zilnic):
- 150 g de carne slaba, fara pielita care trebuie pregatita prin fierbere sau la gratar.
6. Grasimi si uleiuri (2-3 portii zilnic):
- 1 lingurita de margarina,
- 1 lingurita ulei de masline sau rapita,
- 2 linguri de sos pentru salata,
- 1 lingura de maioneza cu o cantitate mica de grasimi.
7. Alune, seminte si fasole uscata (4 portii pe saptamana):
- 1/3 pahar de migdale, nuci, arahide,
- 1 pahar de fasole uscata,
- linte.
8. Dulciuri (5 portii pe saptamana):
- 1 lingura de dulceata sau gem,
- 1 pahar de inghetata.
Nutriţia în anemii
Anemia este o conditie in care sangele este de o calitate mai slaba decat de obicei, deoarece
contine mai putina hemoglobina decat este necesar pentru o stare buna de sanatate. Hemoglobina
transporta oxigenul, absorbit din aer in plamani, catre toate tesuturile si organele din organism.
Cand hemoglobina este in cantitate mai mica decat normalul, tesuturile functioneaza prost si
acest lucru este foarte important cand e vorba de sistemul muscular si de creier.
Nivelele adecvate de hemoglobina sunt in mod deosebit necesare in timpul sarcinii asa incat
fatul sa se poata dezvolta cum trebuie; altfel, noul nascut va avea o greutate scazuta la nastere si
devine usor malnutrit. Anemia in cursul sarcinii favorizeaza totodata multe complicatii precum
sangerarea excesiva inainte, in timpul si dupa nastere. Femeile anemice sunt de 5-10 ori mai mult
expuse pericolului de a deceda la nastere comparativ cu cele care nu sunt anemice. Pentru nou
nascuti, chiar si o anemie medie poate duce la o dereglare permanenta in dezvoltarea creierului si
a capacitatii de invatare. Astfel ca, efectele anemiei sunt dezastruoase pentru individ. Ele
afecteaza de asemenea dezvoltarea socio-economica datorita performantelor scolare si a
capacitatii de munca (fizica si intelectuala) reduse.
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 9 / 10

Cele mai frecvente anemii sunt cele prin deficit de fier, de acid folic si de vitamina B12.
Anemia feripriva (prin deficit de fier)
Pe langa suplimentarea medicamentoasa a fierului, trebuie sa luam in considerare si
cantitatea de fier ce poate fi absorbita din intestin. Alimentele cu continutul cel mai mare de fier
sunt: ficatul, rinichiul, carnea de vaca, oul, fructele uscate, vegetalele cu frunze verzi, painea si
cerealele integrale. Insa cel mai bine, fierul se absoarbe din carnea rosie (fierul hemic). Cel din
legume si seminte se absoarbe mult mai putin (maximum 10%) datorita fitatilor. Absorbtia
fierului este influentata atat de factori favorizanti: vitamina C (sub forma medicamentoasa sau
din citrice) si produsele din carne (prin continutul in anumiti aminoacizi) si de factori inhibitori:
carbonati (din medicamente antiacide), oxalati, fosfati, fitati (legume), cafeaua, ceaiul.
Daca ati fost diagnosticat cu anemie feripriva sau doriti sa preveniti aparitia acesteia,
trebuie să vă alegeti cu multă grija alimentele, sa mancati de doua ori pe zi carne sau peste, sa
asociati si o sursa de vitamina C si sa evitati consumul de cafea sau ceai la masa. Există, in mod
normal, perioade cu necesar crescut de fier: perioada de crestere, sarcina, alaptarea si perioada
fertila la femei. Un caz particular il reprezinta copiii nascuti prematur. Pentru ca depozitele de
fier se formeaza in ultima parte a sarcinii, suntarea acestei perioade (cum se intampla in cazul
prematurilor) impune o suplimentare cu fier inca de la nastere. In cazul copiilor nascuti la
termen, suplimentarea se poa te face din luna a sasea dupa nastere, cand se epuizeaza depozitele
de fier.
Anemia prin deficit de vitamina B12
Pentru aparitia acestui tip de anemie sunt necesari cativa ani de lipsa a vitaminei B12
din alimentatie (asa cum se intampla în cazul vegetarienilor stricti). Dieta in acest tip
de anemie trebuie sa aiba un continut crescut in proteine, necesar atat pentru regenerarea
sanguina, cat si pentru functia hepatica. Alimentele cu un continut crescut in vitamina B12 sunt:
carnea de porc si de vita, ficatul, ouale, laptele si produsele lactate. Persoanele cu o dieta strict
vegetariana trebuie sa primeasca suplimente cu fier si vitamina B12 pentru a preveni aparitia
anemiei.
Anemia prin deficit de acid folic
Acest tip de anemie apare în cateva luni (2-4) din cauza absentei acidului folic din
alimentatie. Sunt persoane care au un necesar crescut de acid folic: femeile insarcinate, copiii
nascuti din mame cu deficit de acid folic si alcoolicii. Pentru ca deficitul de acid folic in sarcina
poate duce la defecte de tub neural la copii, se recomanda suplimentarea dietei mamei cu acid
folic medicamentos incepand cu trei luni inainte de momentul conceptiei. Pentru a corecta
deficitul de acid folic, pe langa terapia medicamentoasa se recomanda si o dieta bogata in le
gume si fructe consumate ca atare (temperatura ridicata distruge acidul folic) sau sub forma de
suc.

Întrebări pentru recapitulare:

1. Daţi noţiunea de diabet şi cauzele apariţie?

2. Clasificarea formelor de diabet şi specificul lor?
3. Reguli in alcatuirea unei diete pentru pacienţii cu diabet?Alimente recomandate?
4. Descrieţi ateroscleroza?Etiopatogeneza, anatomia patologică?
5. Tratamentul în ateroscleroză şi regimul igieno-dietetic?
6. Specificul insuficienţei cardiace şi regimul alimentar recomandat?
7. Dati notiunea de hipertensiune şi enumeraţi alimentele adecvate unei diete bolnavului?
8. Ce este anemia, clasificare şi regim alimentar?
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 10 / 10

Bibliografie:
1. http://www.farmaciiledona.ro/dona-info/regimul-alimentar-in-diabetul-zarahat-I131
2. http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/sanatate/care-sunt-cele-mai-bune-alimente-
pentru-diabetici-258828.html
3. http://www.dietetik.ro/alimentatia-corecta-pentru-anemie/1424.html
4. http://www.csid.ro/dieta/alimente-cu-care-tratezi-anemia-4454305/
5. http://www.nutritie-sanatoasa.ro/articol/Retete-naturiste/Terapii,-cure/1110/Dietoterapia-
in---ateroscleroza-si-cardiopatie-ischemica
6. http://www.esanatos.com/nutritie/regimuri-alimentare/regimul-alimentar-in-
ateroscle81177.php
7. http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-si-
alimentatia_1563
8. http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/sanatate/sase-alimente-care-scad-
hipertensiunea-arteriala-259678.html