Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
este
integrală, inclusiv cu privire la eventualele daune morale; b.intervine până la rămânerea
definitivă a hotărării; c.intervine până la primul termen de judecată.
2. Starea de provocare: a.presupune existenţa unei proporţii între actul provocator şi ripostă;
b.se poate reţine doar dacă actul provocator are caracter material; c.se poate reţine şi în
ipoteza în care actul provocator nu constituie infracţiune.
3. Starea de provocare: a.este o circumstanţă atenuantă judiciară; b.este condiţionată de
existenţa unei proporţii între actul provocator şi ripostă; c.se poate reţine, în anumite situaţii,
chiar dacă autorul ripostei nu este persoana vizată direct de actul provocator.
4. Acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul
urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată: a.constituie o
condiţie pentru renunţarea la aplicarea pedepsei; b.constituie o circumstanţă atenuantă legală;
c.constituie o circumstanţa atenuantă judiciară.
5. Efectele circumstanţelor atenuante: a.sunt obligatorii; b.sunt facultative; c.sunt
obligatorii în ipoteza circumstanţelor legale şi facultative în ipoteza circumstanţelor judiciare.
6. Excesul scuzabil de apărare: a.este o circumstanţă atenuantă judiciară; b.își produce
efectul doar dacă instanța decide în acest sens; c.își produce efectul în mod obligatoriu.
7. Depăşirea limitelor stării de necesitate: a.poate constitui o circumstanţă atenuantă;
b.determină aplicarea unei pedepse între limite reduse cu o treime; c.presupune doar existenţa
unei disproporţii vădite între bunul salvat şi cel sacrificat.
8. Comiterea faptei de către un major împreună cu un minor constituie circumstanţă
agravantă pentru participantul major: a.indiferent dacă era conştient sau nu de calitatea de
minor a celuilalt participant; b.doar în ipoteza participaţiei improprii; c.doar în ipoteza în care
cunoştea calitatea de minor a celuilalt participant.
9. X îl loveşte pe Y până acesta cade la pământ şi apoi se îndepărtează de la locul
comiterii faptei. Y se ridică, îl ajunge pe X şi, la rândul său îi aplică acestuia o serie de
lovituri care îi pun viaţa în pericol. Y va putea invoca: a.excesul scuzabil; b.excesul
neimputabil; c.starea de provocare.
10. Depăşirea limitelor stării de necesitate: a.este o circumstanţă judiciară; b.este o
circumstanţă cu caracter obiectiv; c.presupune o disproporţie vădită între bunul salvat şi cel
sacrificat, precum şi faptul că autorul acţiunii de salvare conştientizează acest lucru.
11. Excesul scuzabil de apărare: a.presupune o disproporţie între atac şi apărare doar la
nivel obiectiv; b.presupune o disproporţie între atac şi apărare atât la nivel obiectiv, cât şi la
nivel subiectiv; c.există atunci când autorul faptei şi-a dat seama că pricinuieşte urmări vădit
mai grave decât cele care s-ar fi produs în lipsa intervenţiei sale.
12. Acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune: a.este o
circumstanţă atenuantă judiciară; b.este o circumstanţă atenuantă legală; c.poate fi aplicată de
instanţă ori de câte ori este acoperit prejudiciul, indiferent de frecvenţa infracţiunilor comise.
13. Pot constitui circumstanţe atenuante potrivit codului penal român: a.starea de
provocare; b.depăşirea limitelor stării de necesitate; c.eforturile depuse de infractor pentru a
înlătura sau diminua consecinţele infracţiunii.
14. În cazul în care există circumstanţe atenuante, limitele pedepsei principale: a.se pot
reduce cu o treime; b.se reduc cu o treime; c.se reduc succesiv, în funcţie de numărul
circumstanţelor reţinute de instanţă.
15. Comiterea faptei de trei sau mai multe persoane împreună: a.este o circumstanţă reală;
b.este o circumstanţă personală; c.îşi produce efectul doar dacă participanţii îşi aduc
contribuţia la comiterea faptei cu acte de executare.
Va reține instanța circumstanțe atenuante sau agravante în următoarele cazuri?
4. În ziua săvârşirii faptei, X a venit acasă în stare de ebrietate. În urma reproșurilor lui Y
în sensul că a venit beat, între cei doi soţi s-au iscat discuţii purtate pe un ton ridicat.
La un moment dat, inculpatul a cerut să mănânce iar soţia, după ce a încălzit
mâncarea, a aşezat tava pe masă, dar mişcarea fiind prea bruscă, grăsimea încinsă l-a
stropit pe inculpat pe piept. Aflat în stare de ebrietate şi nervos în urma discuţiilor,
inculpatul a bănuit, fără temei, că soţia l-a stropit intenţionat şi a ripostat aplicîndu-i o
lovitură de cuţit.
5. Nemulţumit că X i-a cules nucile din gradină, Y a luat un cuţit din casă şi în urma
discuţiilor contradictorii cu victima X, care a încercat să-l lovească cu o creangă, Y i-a
aplicat acesteia o lovitură cu cuţitul în zona abdomenului.
7. X l-a lovit pe copilul lui Y care, drept reacţie la aceste violenţe, l-a lovit la rândul său
pe X, cauzându-i o vătămare corporală gravă.
10. S-a reţinut că X şi alte două persoane au mers, în timpul nopţii, la locuinţa lui Y, aflată,
în acelaşi bloc, pentru a-i cere să le vîndă ţuică. Cum Z, soţia lui Y nu i-a primit, X şi
însoţitorii săi au pătruns în hol, împotriva voinţei ei, moment în care, la ţipetele soţiei,
Y s-a trezit din somn şi, în aceste împrejurări, la refuzul repetat al lui X de a părăsi
apartamentul, l-a lovit în cap cu o ţeavă, cauzîndu-i leziuni ce i-au pus în pericol viaţa.
12. Fiind în stare de ebrietate, X, concubinul lui Y, i-a aplicat tatălui acesteia, Z
mai multe lovituri, iar Y, aflată şi ea în stare de ebrietate, a intervenit în conflict şi l-a
lovit pe X cu securea în cap.