1. Acoperirea prejudiciului va constitui o circumstanță atenuantă doar dacă: a.

este
integrală, inclusiv cu privire la eventualele daune morale; b.intervine până la rămânerea
definitivă a hotărării; c.intervine până la primul termen de judecată.
2. Starea de provocare: a.presupune existenţa unei proporţii între actul provocator şi ripostă;
b.se poate reţine doar dacă actul provocator are caracter material; c.se poate reţine şi în
ipoteza în care actul provocator nu constituie infracţiune.
3. Starea de provocare: a.este o circumstanţă atenuantă judiciară; b.este condiţionată de
existenţa unei proporţii între actul provocator şi ripostă; c.se poate reţine, în anumite situaţii,
chiar dacă autorul ripostei nu este persoana vizată direct de actul provocator.
4. Acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul
urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată: a.constituie o
condiţie pentru renunţarea la aplicarea pedepsei; b.constituie o circumstanţă atenuantă legală;
c.constituie o circumstanţa atenuantă judiciară.
5. Efectele circumstanţelor atenuante: a.sunt obligatorii; b.sunt facultative; c.sunt
obligatorii în ipoteza circumstanţelor legale şi facultative în ipoteza circumstanţelor judiciare.
6. Excesul scuzabil de apărare: a.este o circumstanţă atenuantă judiciară; b.își produce
efectul doar dacă instanța decide în acest sens; c.își produce efectul în mod obligatoriu.
7. Depăşirea limitelor stării de necesitate: a.poate constitui o circumstanţă atenuantă;
b.determină aplicarea unei pedepse între limite reduse cu o treime; c.presupune doar existenţa
unei disproporţii vădite între bunul salvat şi cel sacrificat.
8. Comiterea faptei de către un major împreună cu un minor constituie circumstanţă
agravantă pentru participantul major: a.indiferent dacă era conştient sau nu de calitatea de
minor a celuilalt participant; b.doar în ipoteza participaţiei improprii; c.doar în ipoteza în care
cunoştea calitatea de minor a celuilalt participant.
9. X îl loveşte pe Y până acesta cade la pământ şi apoi se îndepărtează de la locul
comiterii faptei. Y se ridică, îl ajunge pe X şi, la rândul său îi aplică acestuia o serie de
lovituri care îi pun viaţa în pericol. Y va putea invoca: a.excesul scuzabil; b.excesul
neimputabil; c.starea de provocare.
10. Depăşirea limitelor stării de necesitate: a.este o circumstanţă judiciară; b.este o
circumstanţă cu caracter obiectiv; c.presupune o disproporţie vădită între bunul salvat şi cel
sacrificat, precum şi faptul că autorul acţiunii de salvare conştientizează acest lucru.
11. Excesul scuzabil de apărare: a.presupune o disproporţie între atac şi apărare doar la
nivel obiectiv; b.presupune o disproporţie între atac şi apărare atât la nivel obiectiv, cât şi la
nivel subiectiv; c.există atunci când autorul faptei şi-a dat seama că pricinuieşte urmări vădit
mai grave decât cele care s-ar fi produs în lipsa intervenţiei sale.
12. Acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune: a.este o
circumstanţă atenuantă judiciară; b.este o circumstanţă atenuantă legală; c.poate fi aplicată de
instanţă ori de câte ori este acoperit prejudiciul, indiferent de frecvenţa infracţiunilor comise.
13. Pot constitui circumstanţe atenuante potrivit codului penal român: a.starea de
provocare; b.depăşirea limitelor stării de necesitate; c.eforturile depuse de infractor pentru a
înlătura sau diminua consecinţele infracţiunii.
14. În cazul în care există circumstanţe atenuante, limitele pedepsei principale: a.se pot
reduce cu o treime; b.se reduc cu o treime; c.se reduc succesiv, în funcţie de numărul
circumstanţelor reţinute de instanţă.
15. Comiterea faptei de trei sau mai multe persoane împreună: a.este o circumstanţă reală;
b.este o circumstanţă personală; c.îşi produce efectul doar dacă participanţii îşi aduc
contribuţia la comiterea faptei cu acte de executare.
Va reține instanța circumstanțe atenuante sau agravante în următoarele cazuri?

1. X și concubina lui, Y, cetățeni de etnie romă, locuiesc în județul Cluj, în zona

cunoscută sub numele de Pata Rât. Numitul Z, aflat în vizită la cei doi concubini, s-a
adresat lui Y folosind apelativul FĂ. În acest context, X l-a ucis pe Z, invocând
ulterior scuza provocării, în sensul că la momentul comiterii faptei s-a aflat într-o
puteernică stare de tulburare, generată de modul în caare Z i s-a adresat lui Y.

2. X era frecvent aşteptată la ieşirea de la locul de muncă de Y, fostul concubin, care o

ameninţa şi comitea faţă de ea acte de violenţă pentru a o determina să reia
convieţuirea. La data comiterii faptei, victima a aşteptat-o pe inculpată pentru a-i
reproşa că îl reclamase la Poliţie şi în timpul discuţiei a devenit violent, apropiindu-se
de fosta sa concubină, ameninţător în cuvinte şi gesturi. În replică, inculpata a scos din
sacoşă un cuţit pe care îl avea întâmplător asupra ei, aplicându-i o serie de lovituri ce
i-au pus victimei viaţa în pericol.

3. X a constatat că Y proferează cuvinte injurioase și amenințătoare, necunoscând faptul

că nu îi erau adresate lui şi ulterior a văzut-o pe aceasta introducând mâna în buzunar.
În acel moment X a crezut în mod eronat că victima va încerca să-l lovească folosind
un cuţit şi drept urmare i-a aplicat o lovitură, cauzându-i moartea.

4. În ziua săvârşirii faptei, X a venit acasă în stare de ebrietate. În urma reproșurilor lui Y
în sensul că a venit beat, între cei doi soţi s-au iscat discuţii purtate pe un ton ridicat.
La un moment dat, inculpatul a cerut să mănânce iar soţia, după ce a încălzit
mâncarea, a aşezat tava pe masă, dar mişcarea fiind prea bruscă, grăsimea încinsă l-a
stropit pe inculpat pe piept. Aflat în stare de ebrietate şi nervos în urma discuţiilor,
inculpatul a bănuit, fără temei, că soţia l-a stropit intenţionat şi a ripostat aplicîndu-i o
lovitură de cuţit.

5. Nemulţumit că X i-a cules nucile din gradină, Y a luat un cuţit din casă şi în urma
discuţiilor contradictorii cu victima X, care a încercat să-l lovească cu o creangă, Y i-a
aplicat acesteia o lovitură cu cuţitul în zona abdomenului.

6. Nemulțumit de faptul că X ajutase să scape o persoană care furase un bun al său, Y Îi

aplică acestuia o serie de lovituri care determină moartea victimei.

7. X l-a lovit pe copilul lui Y care, drept reacţie la aceste violenţe, l-a lovit la rândul său
pe X, cauzându-i o vătămare corporală gravă.

8. X a luat cunoştinţă despre faptul că Y soția sa, a fost insultată și amenințată de Z. În

acest context, X se deplasează la locuința lui Z și îi aplică acestuia o serie de lovituri,
cauzându-i moartea.

9. X, însoţit de Y, în cursul unei altercaţii cu Z, i-a aplicat acestuia o lovitură cu furca

peste mână. Z, care la rândul său era înarmat cu o suliţă formată dintr-o ţeavă de fier la
capătul căreia era sudată o baionetă, a ripostat aruncând suliţa înspre X, dar din cauza
surescitării nervoase l-a nimerit în piept pe Y ce se afla în apropiere.

10. S-a reţinut că X şi alte două persoane au mers, în timpul nopţii, la locuinţa lui Y, aflată,
în acelaşi bloc, pentru a-i cere să le vîndă ţuică. Cum Z, soţia lui Y nu i-a primit, X şi
însoţitorii săi au pătruns în hol, împotriva voinţei ei, moment în care, la ţipetele soţiei,
Y s-a trezit din somn şi, în aceste împrejurări, la refuzul repetat al lui X de a părăsi
apartamentul, l-a lovit în cap cu o ţeavă, cauzîndu-i leziuni ce i-au pus în pericol viaţa.

11. În timp ce X se afla la domiciliul concubinei sale, fostul concubin al acesteia,

Y, a început în timpul nopţii să bată cu putere în uşa apartamentului după care a forţat-
o şi reuşind să pătrundă în interior, s-a îndreptat înspre X fără a fi înarmat. În
momentul în care victima s-a apropiat, infractorul, tulburat fiind de conduita acesteia,
i-a aplicat o lovitură puternică în cap cu o bucată de lemn, cauzându-i decesul.

12. Fiind în stare de ebrietate, X, concubinul lui Y, i-a aplicat tatălui acesteia, Z
mai multe lovituri, iar Y, aflată şi ea în stare de ebrietate, a intervenit în conflict şi l-a
lovit pe X cu securea în cap.

13. X a bătut-o pe concubina sa Y, lovind-o timp de peste o oră cu palmele, pumnii,

picioarele şi cu piciorul unui scaun în cap, pe trunchi şi membre, după câteva ore
victima Y decedând.

14. X a început să o lovească cu pumnii şi picioarele pe Y, concubina lui, în

prezenţa mai multor persoane, iar după plecarea acestora a continuat să o lovească cu
o bâtă, apoi cu o cărămidă şi cu coada unei sape pe tot corpul, după care a turnat peste
aceasta o oală cu apă fierbinte, iar în cele din urmă a luat un topor şi a lovit victima în
cap.