UNIVERSITATEA CREȘTINĂ

“DIMITRIE CANTEMIR” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE DREPT

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII

EUROPENE

Procedura legislativă ordinară (a codeciziei)

- Studiu de caz – certificatului digital UE privind COVID – 19 –

Cluj-Napoca
2021

CUPRINS
1. Introducere. Rațiunea alegerii temei.............................................................................................3

2. Procedura legislativă ordinară sau a codeciziei............................................................................3

2.1 Actorii principali și rolurile lor în cadrul procedurii legislative ordinare.............................3

2.1.1 Consiliul Uniunii Europene............................................................................................4

2.1.2 Parlamentul European....................................................................................................4

2.2 Descrierea procedurii legislative ordinare.............................................................................5

2.2.1 Etapa de elaborarea a unei propuneri.............................................................................5

2.2.2 Prima lectură în cadrul Parlamentului European și a Consiliului UE............................5

2.2.3 A doua lectură................................................................................................................6

2.2.4 Concilierea......................................................................................................................6

2.2.5 A treia lectură.................................................................................................................6

2.2.6 Publicarea.......................................................................................................................7

3. Considerente referitoare la certificatului digital UE privind COVID-19.....................................7

4. Concluzie......................................................................................................................................7

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................8

1. Introducere. Rațiunea alegerii temei

În contextul pandemiei COVID-19 au fost luate o serie de măsuri restrictive din punct de
vedere al libertății de circulație a cetățenilor europeni și nu numai. Aduc în discuție libertatea de
2
circulație deoarece această restricție mi-a afectat fundamental modul de viață și, implicit, sursa
câștigurilor mele financiare.
În ultima perioadă s-a vehiculat în spațiul public demararea demersurilor necesare de către
instituțiile competente ale Uniunii Europene în vederea adoptării unei legislații referitoare la
certificatul digital UE privind COVID-191. Fiind o măsură mult așteptată datorită considerentelor de
mai sus, sunt direct interesată de adoptarea acestui certificat și, implicit, de întreg procesul legislativ
din spatele ei.
De aceea, în cele ce urmează, voi trata pe scurt, procedura legislativă ordinară – a codeciziei.

2. Procedura legislativă ordinară sau a codeciziei

„Procedura de codecizie a fost introdusă prin Tratatul de la Maastricht privind Uniunea

Europeană (1992) şi a fost extinsă şi eficientizată prin Tratatul de la Amsterdam (1999)”. 2 Odată cu
adoptarea Tratatului de la Lisabona, procedura de codecizie a devenit oficial „procedura legislativă
ordinară” (articolul 294 din TFUE2 ) și regula generală pentru adoptarea legislației la nivelul
Uniunii Europene.3

2.1 Actorii principali și rolurile lor în cadrul procedurii legislative ordinare

Procesul unional al adoptării actelor legislative și nelegislative presupune cooperarea mai

multor instituții și organe unionale. Astfel, instituția legislativă principală este Consiliul Uniunii
Europene, iar instituție legislativă secundară este Parlamentul European. Prin excepție, în domeniul
ei de competență, poate să legifereze și Banca Centrală Europeană. Pe lângă acestea, mai există o
serie de participanți la proceul legislativ unional, cum ar fi: Comisia Europeană, Comitetul
Economic și Social etc.4
Dacă facem o paralelă între Uniunea Europeană și statul român, observăm că la nivelul UE,
puterea legislativă este dețiunută de către două instituții: Consiliul UE și Parlamentul European, în
timp ce în cadrul statului român, puterea legislativă este deținută de către Parlamentul României.

2.1.1 Consiliul Uniunii Europene

Consiliul este un factor decizional important la nivelul UE. El reprezintă guvernele statelor
membre, fiind alcătuit din miniștrii din fiecare țară UE și se întrunește într-o serie de formațiuni

1
https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20210517IPR04111/certificatul-digital-ue-privind-covid-acord-
provizoriu-intre-pe-si-consiliu, ultima accesare la 03.06.2021.
2
https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/powers-and-procedures/legislative-powers, ultima accesare la
03.06.2021.
3
https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/215138/OLP_2020_RO.pdf, p. 1, ultima accesare la 03.06.2021.
4
G. Fabian, Drept Instituțional al Uniunii Europene, ediția a 2-a, editura Hamangiu, Bucurști, 2018, p. 196.
3
stabilite în funcție de domeniile de activitate, pentru a adopta acte legislative și pentru a-și coordona
politicile. De exemplu, dacă se discută o problemă de mediu, se întrunesc miniștrii de mediu.
În majoritatea cazurilor, Consiliul decide împreună cu Parlamentul prin procedura legislativă
ordinară, „în domenii de politică în care UE are competență exclusivă sau competență partajată cu
statele membre. În acest caz, Consiliul legiferează pe baza propunerilor transmise de Comisia
Europeană”5. Sunt, însă, și anumite situații când acesta decide folosind procedurile legislative
speciale. Cadrul și principiile care stau la baza procedurilor decizionale din cadrul Consiliului sunt
prevăzute în Regulamentul său de procedură.6

2.1.2 Parlamentul European

Parlamentul European este denumit și „vocea popoarelor”. El reprezintă popoarele UE și,

implicit, voința acestora în cadrul Uniunii. Are rolul de organ colegislativ împreună cu Consiliul
UE.7
Astfel, Parlamentului îi sunt rezervate, pe lângă altele, și atribuții legislative, în cadrul
procedurii ordinare, votul negativ al acestuia ducând la neadoptarea actului normativ în cauză8.
Activitatea Parlamentului se desfășoară cu respectarea Regulamentului său de procedură.
Mai exact, activitatea legislativă este desfășurată de către Comisiile parlamentare competente.
Fiecare propunere legislativă este analizată și atribuită unei comisii parlamentare, fiind apoi alocată
unui grup politic care urmează să redacteze un raport în numele Comisiei. Acest grup politic poate
să își numească un coordonator, care să coordoneze activitatea grupului, precum și un raportor, care
să redacteze raportul după o analiză temeinică. Reuniunile comisiilor sunt prezidate de președinte,
care poate lua decizii cu privire la procedurile de vot și hotărăște cu privire la admisibilitatea
amendamentelor. La nivel administrativ, sunt asistați de către secretariatele comisiilor, consilierii
grupurilor politice etc9.
După întocmirea raportului de către raportor, comisia parlamentară îl votează și, eventual, îl
modifică. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul de procedură şi de
ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul.10

5
https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/decision-making/, ultima accesare la 03.06.2021.
6
https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/215138/OLP_2020_RO.pdf, p. 5, ultima accesare la 03.06.2021.
7
G. Fabian, op. cit., p. 175.
8
Ibidem, p. 191.
9
https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/215138/OLP_2020_RO.pdf, p. 3, ultima accesare la 03.06.2021.
10
https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/powers-and-procedures/legislative-powers, ultima accesare la
03.06.2021.
4
 2.2 Descrierea procedurii legislative ordinare

2.2.1 Etapa de elaborarea a unei propuneri

Comisia Europeană este cea care prezintă o propunere de act legislativ Parlamentului
European și Consiliului, în baza dreptului său de inițiativă. 11 Propunerea este pregătită de către
serviciul comisiei responsabil pentru domeniul respectiv. Se consultă frecvent experți naționali.
După ce proiectul a fost redactat, dezbătut și aprobat de Comisie, el devine „propunerea Comisiei”
și este trimis concomitent Consiliului UE și Parlamentului European.12

2.2.2 Prima lectură în cadrul Parlamentului European și a Consiliului UE

Propunerea Comisiei este recepționată de către Președintele Parlamentului European, care o

transmite unei comisii parlamentare de specialitate pentru a fi analizată. Rezultatul analizelor
comisiei este trecut în raportul întocmit de raportorul numit și este discutat în cadrul unei sesiuni
plenare a Parlamentului și votat.13
Parlamentul poate accepta propunerea fără modificări sau poate adopta amendamente. În
unele situații, Președintele poate solicita Comisiei să își retragă propunerea. Astfel de situații sunt
rare. Nu se prevede nici un termen limită pentru lecturarea propunerii Comisiei de către Parlament.
La final, poziția în primă lectură a Parlamentului este transmisă Consiliului14.
După ce a primit poziția în primă lectură a Parlamentului, propunerea trece prin cele trei
niveluri din cadrul Consiliului: grupul de lucru, coreper și consiliu. Precizăm faptul că lucrările
pregătitoare din cadrul Consiliului se desfășoară în paralel cu cele din cadrul Parlamentului
European, însă Consiliul poate adopta poziția sa doar după ce Parlamentul s-a pronunțat. Nici la
acest nivel nu există nici un termen limită pentru adoptarea unei decizii în cauză.
În cazul în care Consiliul adoptă poziția Parlamentului, actul este adoptat în forma care
corespunde poziției Parlamentului și procesul legislativ se încheie în acest punct. Dacă, însă,
Consiliul nu aprobă poziția Parlamentului, acesta adoptă propria poziție în primă lectură, poziție pe
care o trimite Parlamentului, cu precizarea motivelor adoptării acelei poziții.15
Un aspect interesant este că în practică, a devenit o regulă faptul că procedura legislativă
este practic finalizată deja la prima lectură. În acest sens, a fost adoptat „trialogul informal”, în
cadrul căruia reprezentanții Parlamentului European, ai Consiliului și ai Comisiei stau împreună la o

11
https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/215138/OLP_2020_RO.pdf, p. 11, ultima accesare la 03.06.2021.
12
https://op.europa.eu/webpub/com/abc-of-eu-law/ro/, p. 117, ultima accesare la 03.06.2021.
13
Ibidem, p.
14
https://www.europarl.europa.eu/external/html/legislativeprocedure/default_ro.htm, ultima accesare la 03.06.2021.
15
G. Fabian, op. cit., p. 199.
5
masă și depun eforturi pentru a ajunge la un compromis încă din această fază incipientă a procedurii
legislative16.
2.2.3 A doua lectură

Parlamentul European are la dispoziție 3 luni pentru a examina poziția Consiliului. Poziția
Consiliului este transmisă mai întâi comisiei competente, care pregătește o recomandare, după care
se supune la vot în cadrul ședinței plenare. A doua lectură se poate finaliza în 4 moduri: adoptă
poziția Consiliului și actul e adoptat; nu reușește să adopte o decizie în termenul prevăzut – actul
este adoptat în varianta propusă de Consiliu; respinge poziția Consiliului – actul nu e adoptat și
procedura se încheie; propune amendamente și transmite propunerea Consiliului pentu a doua
lectură17.
Consiliul deliberează cu privire la poziția modificată a Parlamentului și în termen de 3 luni:
1. fie aprobă toate modificările Parlamentului European, actul în cauză fiind atunci considerat
adoptat. 2. Fie alege să nu aprobe toate modificările Parlamentului European sau nu se întrunește
majoritatea necesară; în acest caz intervine procedura de conciliere.18
2.2.4 Concilierea

Procedura de conciliere este inițiată de către președintele Consiliului, în acord cu

președintele Parlamentului. Astfel, în termen de 6 săptămâni de la refuzul Consiliului de a adopta
poziția în a doua lectură a Parlamentului, se convoacă un comitet de conciliere format din 27
membrii ai Parlamentului si 27 membrii ai Consiliului, comitet care are misiunea de a ajunge la un
acord asupra proiectului comun. În acest context, este vizată o soluție de compromis, care urmează
a fi identificată ca urmare a unei „verificări a tuturor aspectelor aferente dezacordului”.
Comisia participă la lucrările comitetului de conciliere și ia orice inițiativă necesară
concilierii poziției Parlamentului European cu cea a Consiliului. Dacă, în termen de șase săptămâni
de la convocare, comitetul de conciliere nu aprobă textul comun, actul propus este considerat ca
nefiind adoptat.19
2.2.5 A treia lectură

După aprobarea unui text comun, Parlamentul European, hotărând cu majoritatea voturilor
exprimate, și Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, au la dispoziție șase săptămâni pentru a
adopta actul în cauză în conformitate cu textul comun. În caz contrar, actul propus este considerat
ca nefiind adoptat, iar procesul legislativ se încheie20.
16
https://op.europa.eu/webpub/com/abc-of-eu-law/ro/, p. 118, ultima accesare la 03.06.2021.
17
G. Fabian, op. cit., p. 199.
18
Ibidem
19
https://www.europarl.europa.eu/external/html/legislativeprocedure/default_ro.htm, ultima accesare la 03.06.2021
20
G. Fabian, op. cit., p. 200.
6
 2.2.6 Publicarea

Textul final este semnat de președintele Parlamentului European și de președintele

Consiliului și este apoi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene21.

3. Considerente referitoare la certificatului digital UE privind COVID-19

În 17 martie 2021 Comisia Europeană a făcut o propunere Consiliului și Parlamentului cu

privire la adoptarea la nivel european a unui certificat digital UE privind Covid-19 pentru a facilita
libera circulație în Europa în timpul pandemiei. Parlamentul European a analizat propunerea în
cadrul Comisiei pentru libertăți civile, aceasta fiind analizată și de către Consiliu22.
Negociatorii Parlamentului și ai Consiliului au ajuns la un acord provizoriu asupra
certificatului. Acesta va fi disponibil pe hârtie sau în format digital și va atesta că o persoană a fost
vaccinată împotriva coronavirusului, că a avut recent un rezultat negativ la testul de depistare a
infecției sau că s-a vindecat în urma infecției. În practică, acestea vor fi trei certificate distincte. Un
cadru comun al UE va permite statelor membre să emită certificate care vor fi apoi acceptate în alte
țări ale UE. Regulamentul referitor la certificatul digital UE privind Covid va fi în vigoare timp de
12 luni. Certificatul nu va fi o condiție prealabilă pentru exercitarea dreptului la liberă circulație și
nu va fi considerat document de călătorie23.
Textul stabilit de comun acord de către negociatori a fost supus analizei Comisiei pentru
libertăți civile pe 26 mai 2021, urmând să fie trimis spre aprobare plenului Parlamentului European
și a Consiliului. Dacă va fi confirmat de comisie, textul va fi prezentat spre adoptare în sesiunea
plenară din 7-10 iunie 2021.

4. Concluzie

Procedura de codecizie reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate pentru Parlament.

Este necesar ca Parlamentul și Cosiliul să ajungă la un acord în cadrul comitetului de conciliere
pentru ca procedura de codecizie să funcționeze cu succes.
Totuși, această procedură modifică fundamental raporturile dintre Parlament și Consiliu.
Cele două instituții se află pe picior de egalitate în procesul legislativ, Parlamentul și Consiliul
trebuind să își demonstreze capacitatea de a ajunge la un compromis și de a-și direcționa eforturile
spre obținerea unui acord24.

21
https://op.europa.eu/webpub/com/abc-of-eu-law/ro/, p. 118, ultima accesare la 03.06.2021.
22
https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2021/690573/EPRS_ATA(2021)690573_EN.pdf, ultima
accesare la 03.06.2021.
23
https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20210517IPR04111/certificatul-digital-ue-privind-covid-acord-
provizoriu-intre-pe-si-consiliu, ultima accesare la 03.06.2021.
24
Ibidem, p. 120.
7
 BIBLIOGRAFIE

1. G. Fabian, Drept Instituțional al Uniunii Europene, ediția a 2-a, editura Hamangiu,

București, 2018.

2. https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20210517IPR04111/certificatul-digital-
ue-privind-covid-acord-provizoriu-intre-pe-si-consiliu, ultima accesare la 03.06.2021.

3. https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/powers-and-procedures/legislative-
powers, ultima accesare la 03.06.2021.

4. https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/215138/OLP_2020_RO.pdf, ultima accesare la

03.06.2021.

5. https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/decision-making/, ultima accesare la

03.06.2021.

6. https://op.europa.eu/webpub/com/abc-of-eu-law/ro/, ultima accesare la 03.06.2021.

7. https://www.europarl.europa.eu/external/html/legislativeprocedure/default_ro.htm, ultima
accesare la 03.06.2021.

8. https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2021/690573/EPRS_ATA(2021)69
0573_EN.pdf, ultima accesare la 03.06.2021.