Drapelul de Stat al Republicii Moldova

Drapelul de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – este simbolul oficial

al Republicii Moldova. El simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul statului
moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiţia istorică a poporului
moldovenesc, egalitatea în drepturi, prietenia şi solidaritatea tuturor cetăţenilor
republicii.
Drapelul de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – reprezintă o pînză
dreptunghiulară, formată din trei fîşii de dimensiuni egale, dispuse vertical în
următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru (azuriu), galben, roşu. În
centru, pe fîşia de culoare galbenă este imprimată Stema de Stat a Republicii
Moldova. Proporţia dintre lăţimea Stemei şi lungimea Drapelului este de 1:5,
proporţia dintre lăţimea şi lungimea Drapelului – de 1:2.
 

Stema de Stat a Republicii Moldova

 

Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală

avînd în partea superioară cromatică roşie, în cea inferioară – albastră, încărcat cu
capul de bour avînd între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în
dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stînga de o semilună conturnată. Toate
elementele reprezentate în scut sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul
unei acvile naturale purtînd în cioc o cruce de aur (acvila crucială) şi ţinînd în
gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în stînga un sceptru de aur.
 
 Imnul de Stat al Republicii Moldova
 

(versuri - Alexei Mateevici,

muzica - Alexandru Cristea)
Limba noastră-i o comoară
În adîncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Limba noastra-i limbă sfîntă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plîng şi care o cîntă
Pe la vatra lor ţăranii.
Răsări-va o comoară
În adîncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Organizarea administrativ-teritorială

Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în

unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. Organizarea administrative-
teritorială se efectueaă pe două niveuri: satele (comunele), orașele (municipiului)
constituie nivelul întîi, raioanele constituie nivelul al doilea.
În 2003, Republica Moldova a revenit la sistemul vechi de împărțire
administrative în raioane. Astăzi, statul este împărțit de jure în 32 de raioane, 13
municipii (Chișinău, Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat, Cahul, Ungheni, Soroca,
Orhei, Ceadîr-Lunga, Edineț, Hîncești și Strășeni) și două unități cu statut special
(Unitatea territorial administrative Găgăuzia și Transnistria)
Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală
unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții
și obiceiuri. Două sau mai multe sate, se pot uni formând o singură unitate
administrativ-teritorială, numită comună. Comuna este o unitate administrativ-
teritorială care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și
tradiții.
Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din
punct de vedere economic și social-cultural care cuprinde populația urbană, cu
structuri gospodărești, industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație
în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice și în diferite
domenii de activitate intelectuală, în viața culturală și politică.
Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața
economică, social-culturală, științifică, politică și administrativă a țării, cu
importante structuri industriale, comerciale și instituții din domeniul
învățământului, ocrotirii sănătății și culturii.
Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și
orașe, unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale. Orașul în care își
are sediul consiliul raional este numit oraș-reședință. Raionul poartă denumirea
orașului-reședință. Hotarele administrative ale raionului reprezintă perimetrul
suprafeței localităților incluse în componența acestuia și care coincide cu hotarele
dintre localitățile raionului dat și localitățile raionului limitrof.
Satelor și orașelor care, datorită condițiilor climaterice, balneologice și
înzestrării lor edilitar-gospodărești, prezintă o importanță deosebită pentru
sănătatea și odihna populației li se atribuie, prin hotărîre a Guvernului, statut de
stațiune balneoclimaterică.
Satelor și orașelor care au o importanță deosebită în domeniul economiei
naționale, precum și pentru istoria sau cultura statului, prin hotărîre a Guvernului,
li se poate atribui statut de nod feroviar, centru istoric, centru cultural.