1 ISTORIC

Meleagurile sucevene poartă urme ale prezenţei omului din cele mai vechi timpuri, dovadă fiind
descoperirile arheologice din paleolitic, precum şi din epoca neolitică consemnate în multe localităţi
ale judeţului.

Prima atestare documentara scrisa despre Suceava dateaza din 1388.

Odată cu domnia lui Petru Muşat (1375 – 1391) se consolidează statul feudal Moldova; apar
construcţii impunătoare din piatră, dintre care se evidenţiază Cetatea de la Şcheia şi Cetatea de
Scaun a Sucevei.

În această perioadă capitala a fost mutată la Suceava, care a devenit astfel centru politic, economic şi
militar al ţării, iar Cetatea de Scaun, principala fortificaţie a Moldovei.

Domnia lui Alexandru cel Bun a făcut ca Ţara Moldovei să cunoască o nouă etapă de consolidare şi
dezvoltare sub toate aspectele. Sub domnia lui Ştefan cel Mare (1457 – 1504) au fost ridicate noi
ctitorii, opere de mare importanţă artistică şi de o remarcabilă originalitate, multe dintre ele, ca Baia,
Voroneţ, Putna etc., aflându-se pe teritoriul actualului judeţ.

În perioadele care au urmat s-a continuat tradiţia marelui voievod, atât în politica internă, cât şi în
cea externă, de apărare a independenţei şi suveranităţii.

În anul 1771, în urma războiului ruso - turc, Imperiul Otoman a fost învins, iar Bucovina a fost trecută
în stăpânirea Imperiului Austriac timp de un secol şi jumătate. În anul 1918 Bucovina şi-a recăpătat
independenţa şi s-a realizat reîntregirea României Mari. Prin Pactul Ribbentrop – Molotov, încheiat în
anul 1939, partea de nord a Bucovinei a trecut în componenţa fostei Uniunii Sovietici, în prezent fiind
inclusă în teritoriul Ucrainei.

După cel de-al doilea război mondial, Suceava a fost până în anul 1968 reşedinţa regiunii cu acelaşi
nume, incluzând pe lângă actualul teritoriu şi cel al judeţului Botoşani.

Prin reforma administrativ – teritorială din anul 1968 s-a revenit la tradiţionalele unităţi administrativ
teritoriale, astfel regiunea Suceava a fost împărţită în judeţele Suceava şi Botoşani.

Ţinutul Sucevei înseamnă nu numai istorie eroică, întâlnită aproape la fiecare pas, tradiţii şi obiceiuri
de mare originalitate moştenite de veacuri, monumente şi meşteşuguri populare de mare
ingeniozitate, ctitorii voievodale renascentiste care atestă peste cinci veacuri vocaţia noastră
europeană, dar şi foarte multe bogăţii naturale ce au stimulat potenţialul de creativitate al populaţiei
de pe aceste locuri, frumuseţea plaiurilor şi ospitalitatea gospodarilor, diversitatea cinegetică
adăpostită de patrimoniul forestier ce acoperă trei sferturi din acest minunat colţ de ţară .

Cu origini străvechi care vin din veacuri, meşteşugurile, arta ţesutului şi cusutului, nobleţea
vestimentaţiei populare, transpunerea sensibilităţii şi a dragostei de frumos în adevărate capodopere
realizate din lemn, metal, os sau piei, în arhitectura caselor şi agrementarea specifică a interioarelor,
sunt preocupări care au dat şi dau o măsura talentului locuitorilor acestor meleaguri.

Municipiul Suceava, reşedinţa de judeţ, concentrează aproape toate domeniile vieţii creative şi
productive care valorifică bogatele resurse economice ale spaţiului bucovinean: de prelucrare
lemnului, a sticlei, a materiilor prime alimentare, până în domenii de vârf ale informaticii, creaţiei
spirituale, publicisticii şi alte domenii ale culturii.

1
2 AGRICULTURA
Peste 42% din suprafața județului este reprezentată de terenurile arabile. Acestea sunt
cultivate îndeosebi cu cereale, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, legume și plante
furajere.
Condițiile pedo-climatice ale județului au favorizat dezvoltarea pomiculturii. Această
activitate este concentrată, cu deosebire, în bazinul Fălticeni, care deține ponderea ca
suprafață și producție pomicolă.
Satele din zona de munte sunt specializate în creșterea bovinelor pentru lapte și carne,
precum și a ovinelor.
În domeniul producţiei vegetale, structura celor 347.644 ha de teren agricole se prezintă
astfel: 180.240 ha teren arabil, 90.547 ha. păşuni, 73.898 ha fâneţe şi 2.959 ha de livezi
existente la sfârşitul anului 2012, situaţia structurii suprafeţei agricole a judeţului în perioada
2009 – 2013, fiind următoarea:

2009 2010 2011 2012 2013

Nr crt Specificare
-ha- -ha- -ha- -ha- -ha-
1 Suprafața arabilă 181.127 180.972 180.678 180.621 180.240
2 Pașuni 91.167 91.596 90.274 90.273 90.546
3 Fânete 74.394 74.136 73.960 73.960 73.898
4 Livezi 2.801 2.776 3.008 3.008 2.959

Sursa: Direcția pentru Agricultură Suceava

2009 2010 2011 2012 2013

Nr crt Specificare
kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha
1 Grâu, secară, triticale 3.003 2.609 2.610 3.014 2.772
2 Porumb 3.658 3.425 3.870 3.851 3.603
3 Cartof 18.305 11.210 19.430 13.648 14.945
4 Plante furajere 22.433 17.830 20.540 18.407 18.797
5 Legume 16.473 14.265 15.600 13.944 16.140
6 Fructe 14.255 10.348 12.700 10.800 10.610

3 Analiza SWOT

2
 Puncte tari(S)
 Specificul comunei este cel agricol, cu
condiții climatice favorabile;
 Existența condițiilor și tradiției pentru
dezvoltarea activității zootehnice în
comună
 Relief variat, peisaje care încântă
privirea trecătorului și îndeamnă la
popasuri și drumeții;
 Transportul în comun este asigurat de
microbusuri care circulă regulat;
Oportunitati(O)
 Obținerea de produse
ecologice care pot fi exportate
în condiții avantajoase.
 Modernizarea drumurilor din
exploatațiile agricole;
 Disponibilitatea autorităților
locale de a încheia relații de
parteneriat cu investitori locali
sau străini.
 Construire centru cultural și
complex turistic în comuna
Rîșca
 Atragerea de fonduri pentru
proiecte și programe
concepute de cadrele
didactice din școli;
 Promovarea principiilor
naturiste;
 Implicarea autorităţilor
locale în problemele
comunităţii.
4 Comunicarea primariei Risca cu primaria Bogdanesti
3
Puncte slabe(W)
 Dotare tehnică insuficientă sau
învechită a sectoarelor din
agricultură;
 Sistemul de colectare,
prelucrare și valorificare
superioară a produselor
specifice se face în cantități
Inexistența sistemului
centralizat de apă;
 Nu există rețea de Folosirea
unor tehnologii vechi, cu
productivitate şi eficienţă
economică scazută;
 Infrastructura deficitară de
asistenţă pentru afaceri;
Amenintari(T)
 Lipsa inițiativei de asociere și
modul greșit în care este
percepută asocierea
 Resurse financiare
insuficiente pentru finanţarea
şi co-finanţarea proiectelor
finanţate prin fonduri
europene
 Rata ridicată a dobînzii la
credite;
 Migrarea turistică către alte
regiuni;
 Reforma perpetuă în
învățământ
 Natalitatea foarte
scăzută
 Creșterea delicvenței;
Planuri mari pentru comunitatea din care face parte și pe care și-o dorește prosperă. Ionuț
Andreica, liberalul care candidează pentru funcția de primar al Comunei Râșca, propune un
alt model de administrația publică, unul bazat pe eficiență, dialog și implicare.
Antreprenorul, cu afaceri în domeniul transporturilor, va pune accent pe investiții,
transparență și dezvoltare locală, elementele care pot transforma în bine viața fiecărui
localnic.
Ionuț Andreica vrea să fie un primar aproape de oameni. El este convins că deschiderea față
de comunitate pornește de la un simplu dialog, de aceea candidatul liberal vrea o
comunicarea strânsă cu cetățenii și spune că va organiza întâlniri periodice, structurate pe
zone și arii de habitat, pentru identificarea nevoilor acestora și soluționarea lor.
Comunicarea strânsă cu cetățenii prin organizarea de întâlniri periodice, structurate pe zone
și arii de habitat, pentru identificarea nevoilor acestora și soluționarea lor.
Colaborare bună între primărie și toate instituțiile publice din comună: școală, poliție,
biserică, cabinete medicale și nu în ultimul rând, cu mediul de afaceri. Ionuț Andreica vrea ca
localitatea natală să fie racordată la sistemul național de transport a gazelor naturale. Un
punct interesant pe agenda candidatului PNL la Primăria Râșca este consilierea familiilor și a
tinerilor, în vederea dezvoltării unor afaceri locale pentru accesarea de fonduri europene.

Turismul este altă componentă importantă pe linia dezvoltării economice. Andreica are un
plan pentru dezvoltarea turismului local prin încurajarea investitorilor și facilitarea
investițiilor în domeniu. În același timp, un alt proiect va viza introducerea în circuitul turistic
național a mănăstirilor din zonă.

„Singura noastră șansă este dezvoltarea! Proiectele pe care le-am pregătit au ca element
central atragerea de fonduri pentru o serie de investiții majore. Vom fi prezenți pe toate
domeniile importante care acum au nevoie finanțare.”, declară candidatul PNL, Ionuț
Andreica. „Sunt hotărât să punem Comuna Râșca pe harta marilor investiții din următorii
patru ani. Va fi multă muncă, avem multe idei și vrem să le ducem la capăt. Comunitatea
noastră trebuie să prospere și cred cu tărie că viziunea noastră reprezintă pașii decisivi pe
drumul cel bun.”

4
5 Recomandari si propuneri de imbunatatire a activitatii

Amenajare spații verzi și parcuri în comuna Rîșca

Amenajarea unor umbrare pe spațiile libere de pe marginea pășunilor pentru recreere în
week'end
Amenajarea unor umbrare și adăpători pe pășunile comunale
Modernizarea drumului de legătură cu comunele Baia și Mălini
Modernizare drumuri comunale în comuna Rîșca
Reabilitarea podului de traversare în satele Dumbrăveni, Satu-Nou și Mănăstirea Rîșca și cel
de la Bășu și regularizarea capetelor de pod
Amenajare centre civice și spații publice
Modernizarea aleilor pietonale și trotuarelor
Reconstrucția ecologică a terenurilor degradate
Continuarea realizării trotuarului in centrul comunei
Creșterea competitivității economice și stimularea antreprenoriatului
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale
preuniversitare
Construire sală de sport polivalentă în comuna Rîșca
Stimularea investitiilor în agricultură, silvicultură și pescuit în comuna Rîșca
Participarea la târguri de turism și alte manifestări specifice pentru promovarea zonelor
turistice din județul Suceava la nivel regional, național și european
Construirea/ reabilitarea/ modernizarea infrastructurii culturale și pentru petrecerea
timpului liber
Dezvoltarea unui parteneriat între administrația locală, biserici, operatorii din turism și
agenții economici din turism pentru crearea unor pachete turistice atractive