Negrei Denisa Maria

Clasa a VI-a

Martin Luther

Martin Luther sa născut pe 10 noiembrie 1483 în Germania. Luther a fost

educat la școlile religioase, atât latine, cât și monahale, și au constituit baza credinței
sale. Cu diploma în arte, el putea studia legea, teologia sau medicina. În timp ce el a
ales legea pentru a-și ține tatăl fericit, la abandonat doar câteva săptămâni și sa
alăturat unei mănăstiri.

Martin a respectat reguli stricte în mănăstirea sa, dar a găsit-o nesatisfăcătoare

și a continuat să-și completeze diploma de licență în teologie. A obținut un alt grad
care ia permis să predea cele patru cărți ale sentințelor - textul sacru standard al
vremii. Martin a fost trimis la Roma pentru a reprezenta mănăstirile augustiniene
germane și a lăsat sentimentul lipsei de spiritualitate în creștinătatea occidentală.
După ce sa întors în Germania, și-a terminat doctoratul și a devenit profesor de studii
biblice.

În 1517, Martin Luther a devenit un nume de uz casnic pentru publicațiile

sale, inclusiv cele nouăzeci și cinci de teze pe care le-a atașat la ușile bisericii. Acest
eveniment la determinat pe Martin să ajungă la o nouă înțelegere a conceptului
creștin de mântuire - reconciliere cu Dumnezeu. Martin a fost supus unei examinări
a învățăturilor sale neconformiste și a susținut că biserica nu avea puterea de a
absolvi credincioșii de păcate. Sa îndepărtat de la dezbatere, deși alții i-au luat locul,
abordând alte probleme teologice și cerând reforme în biserică și în societate.

După multă dezbatere și examinare, învățăturile și scrierile lui Martin

Luther au fost condamnate a fi "eretice, scandaloase și ofensatoare pentru urechile
pioase". Martin a refuzat să-și retragă scrierile și a fost acuzat de încercarea de a
contesta 1500 de ani de consens teologic creștin. A fost semnat un edict care a
declarat că Martin Luther și urmașii săi erau niște bandiți politici și că scrierile sale
urmau să fie arse. Unii conducători nu au fost de acord cu acest decret și l-au dus pe
Martin să se ascundă la Castelul Wartburg. Martin a tradus Noul Testament în
germană, influențând dezvoltarea germană scrisă.

Până în 1522, Martin Luther a strâns un proces de reformare. De

asemenea, reforma a devenit mai mult un proces juridic și politic. Până în 1523, alții
și-au început propriile pretenții pentru o reformare mai radicală a bisericii și a
societății. După aceea, Martin Luther a fost implicat în reformare doar ca teolog,
consilier și facilitator. El a stabilit cauza noilor biserici protestante și a fondat
Luteranismul, care a câștigat mulți adepți și chiar sprijinul prinților germani.

Martin Luther a suferit multe afecțiuni, deși a continuat să predea decanul

teologiei de la Universitatea din Wittenburg. A publicat mai multe lucrări, dintre
care unele au fost ofensatoare pentru anumite grupuri și rase, inclusiv evreii și
musulmanii. A murit pe 18 februarie 1546, la vârsta de 62 de ani, într-o călătorie în
orașul său natal.