1.

D Dintre explorările non-invazive ale patului arterial nu face parte:

a) examenul Doppler

b) angio- CT

c) angio –RMN

d) arteriografia prin puncţie Seldinger

e) examenul Triplex

Arteriografia prin punctie este metoda invazivă.

2.

D Complicaţiile locale în arteriografia prin puncţie Seldinger sunt reprezentate de următoarele,

cu excepţia :
a) hematoame
b) fistule arterio-venoase
c) disecţie, ocluzie vasculară şi embolii periferice
d) insuficienţă renală acută
e) pseudoanevrisme
Complicaţiile locale sunt cele mai frecvente complicaţii şi sunt reprezentate de hematoame,
pseudoanevrisme, fistule arterio-venoase, disecţie, ocluzie vasculară şi embolii periferice.
Rară, dar gravă, este embolia cu cristale de colesterol.

3.

D Care din următoarele afirmaţii sunt false? În condiţiile unui arbore arterial normal anatomic
arteriografia oferă următoarele informaţii:
a) localizarea precisă a leziunilor
b) existenţa leziunilor unice sau multiple
c) existenţa circulaţiei colaterale
d) nu poate stabili originea embolică sau trombotică a unei ischemii acute
e) starea patului vascular distal
În condiţiile unui arbore arterial normal anatomic arteriografia oferă următoarele informatii:

- localizarea precisă a leziunilor;

- existenţa leziunilor unice sau multiple

- existenţa circulaţiei colaterale;

- starea patului vascular distal (din aval de stenoză)

- originea embolică sau trombotică a unei ischemii acute.

4.

C Pentru salvarea extremităţii în condiţii optime, intervalul de timp scurs de la instalarea

ischemiei la instituirea tratamentului (respectiv la restabilirea fluxului arterial) trebuie să fie
mai scurt de :
a) 1-2 ore
b) 4-6 ore
c) 6-8 ore
d) 10-12 ore
e) 12-24 ore
Pentru salvarea extremităţii în condiţii optime intervalul de timp, scurs de la instalarea ischemiei
la instituirea tratamentului (respectiv la restabilirea fluxului arterial) trebuie să fie mai scurt de
6-8 ore.

5.

A- Dat fiind faptul că la majoritatea pacienţilor care au suferit traumatisme vasculare circulaţia
colaterală este slab dezvoltată (pacienţii sunt mai degrabă tineri, cu artere normale) ischemia
ireversibilă apare:

a) mai precoce

b) mai tardiv

c) nu poate apărea

d) ca urmare a traumatismului maselor musculare

e) ca urmare a leziunilor nervoase

Dat fiind faptul că la majoritatea pacienţilor care au suferit traumatisme vasculare circulaţia
colaterală este slab dezvoltată (pacienţii sunt mai degrabă tineri, cu artere normale) ischemia
ireversibilă apare mai precoce.

6.

D Traumatismele vasculare cu prognosticul cel mai bun sunt următoarele, cu excepţia :

 a) plăgile vasculare simple

b) plăgile înjunghiate

c) rupturile vasculare

d) contuziile arteriale

e) plagile vasculare iatrogene

Contuzia arterială este relativ rară, apărând in mai puţin de 10% din cazurile de traumatisme
arteriale.

7.

B O serie de factori influenţează direct prognosticul în traumatismele vasculare, cu excepţia :

a) intervalul de timp scurs între momentul traumatismului şi intervenţia terapeutică

adecvată

b) vârsta tânără

c) localizarea anatomică

d) leziunile osoase asociate

e) leziunile nervoase asociate

intervalul de timp mare scurs între momentul traumatismului şi intervenţia terapeutică adecvată.
Acest interval de timp trebuie să fie mai mic de 6-8 ore de la traumatismul vascular pentru ca
restabilirea perfuziei membrului să ducă la salvarea extremităţii în condiţii optime;

localizarea anatomică

d) prezenţa leziunilor asociate (osoase, nervoase, de ţesuturi moi etc.);

vărsta înaintată şi alte boli asociate.

8.

D Următoarele afirmaţii sunt false :

 a) In traumatismele vasculare arteriografia este procedeul diagnostic cel mai precis pentru
diagnosticul unei leziuni vasculare

b) O arteriografie negativă exclude o leziune arterială la un pacient cu semne echivoce

c) Arteriografia precizează sediul exact, natura şi extensia leziunii/leziunilor vasculare în

vederea tratamentului

d) Arteriografia este indicată la pacienţii instabili hemodinamic

e) Arteriografia intraoperatorie este de preferat

La pacienţii instabili hemodinamic şi la care diagnosticul de leziune vasculară este evident pe

baza examenului clinic efectuarea unor investigaţii paraclinice nu este necesară sau poate fi
periculoasă prin amânarea momentului operator şi prelungirea ischemiei. Aceşti pacienţi vor fi
transportaţi în sala de operaţie unde se va realiza de urgenţă explorarea regiunii. Eventual se va
efectua o arteriografie pe masa de operaţie în cazul în care sunt necesare informaţii suplimentare.

9.

C Ca principii generale de tratament în traumatismele vasculare sunt adevărate următoarele, cu

excepţia:
a) toţi pacienţii cu traumatisme vasculare trebuie evaluaţi pentru prezenţa altor leziuni în
vederea ierarhizării tratamentului
b) şocul hemoragic este frecvent prezent la bolnavii cu traumatisme vasculare ale
membrelor
c) trebuie folosite garourile in scopul asigurării hemostazei
d) echilibrarea hemodinamică trebuie începută imediat şi pe cât posibil obţinută
preoperator
e) trebuie în primul rând excluse sau tratate leziunile care ameninţă viaţa
Nu trebuie folosite garourile doarece acestea întrerup întoarcerea venoasă şi circulaţia
colaterală arterială fără să oprească efectiv hemoragia.

10.

D. Insuficienţa arterială acută este în marea majoritate a cazurilor rezultatul obstrucţiei

intrinseci printr-un tromb. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:
a) O cauză majoră de ischemie acută periferică este embolia
b) Cea mai frecventă sursă de emboli este cordul
c) Se poate produce embolie cu conţinutul plăcilor de aterom- ateroembolie sau
"sindromul degetelor albastre"
d) Manifestările clinice ale ocluziei arteriale acute prin tromboză sunt mai severe
decât în cazul altor etiologii
e) Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arterială paradoxală
O cauză majoră de ischemie acută periferică este embolia. Cea mai frecventă sursă de emboli
este cordul.

La pacienţi care prezintă anevrisme arteriale, ateroscleroză avansată ori plăci ateromatoase moi,
instabile, se poate produce embolie cu conţinutul plăcilor de aterom ce determină ocluzia unor
vase mici, de obicei de la nivelul piciorului şi al mâinii. Acest fenomen este cunoscut şi ca
ateroembolie sau "sindromul degetelor albastre

Faptul că suferinţa vasculară progresivă şi îndelungată a determinat dezvoltarea unei circulaţii

colaterale bogate face ca manifestările clinice ale ocluziei arteriale acute prin tromboză să fie
mai puţin severe decât în cazul altor etiologii.

11.

D Există şase semne clinice cardinale în ischemia acută, cu excepţia:

a) durere
b) parestezii
c) paloare
d) prezenţa pulsului distal de nivelul ocluziei
e) răceala tegumentelor
Există şase semne clinice cardinale în ischemia acută: durerea, paralizia,
paresteziile, paloarea, lipsa pulsului şi răceala. La majoritatea pacienţilor, durerea
apare brusc şi este localizată strict la teritoriul ischemic.
12.-

B Cea mai buna metoda imagistica de detectare a obstructiei venoase profunde este:
a) rezonanta magnetica
b) echografia Doppler
c) febografia
d) pletismografia
e) computer-tomografia
13. ?

C Următoarele afirmaţii referitoare la ischemia acută periferică sunt adevărate , cu excepţia :

D a) Administrarea de heparină previne propagarea distală a trombului
b) Extremităţile ischemice trebuie ferite nu doar de frig, dar şi de căldură sau
presiunea exercitată asupra lor
c) Fluxul retrograd (fluxul de sânge care curge din extremitatea distală a arterei
după înlăturarea obstrucţiei) semnifică un pat vascular distal eficient
d) În cazul existenţei trombozei venoase, îndepărtarea trombului venos trebuie
efectuată dupa restabilirea fluxului arterial
e) Protejarea patului vascular situat distal de obstrucţie este prima etapă a
tratamentului în ischemia acută
 Administrarea de heparină previne propagarea distală a trombului şi nu generează
probleme semnificative intraoperator .
În concluzie, extremităţile ischemice trebuie ferite nu doar de frig, dar şi de căldură sau
presiunea exercitată asupra lor.
Este bine să se cunoască faptul că fluxul retrograd (fluxul de sânge care curge din
extremitatea distală a arterei după înlăturarea obstrucţiei) nu semnifică obligatoriu un pat
vascular distal eficient.
În cazul existenţei trombozei venoase, îndepărtarea trombului venos trebuie efectuată înainte de
restabilirea fluxului arterial.
Protejarea patului vascular situat distal de o obstrucţie este prima etapă a tratamentului
în ischemia acută.

14.

D Primul gest terapeutic în ischemia acută prin embolie trebuie să fie :

a) administrarea unui bolus de heparină
b) încălzirea membrului ischemic
c) efectuarea embolectomiei cât mai rapid posibil
d) administrarea unor analgetice puternice de tipul morfinei sau petidinei
e) administrarea de manitol alături de alcalinizarea urinii pentru prevenirea
insuficienţei renale acute
Primul gest terapeutic are ca scop combaterea durerii. Pentru aceasta sunt necesare
de obicei analgetice puternice de tipul morfinei sau petidinei (Mialgin). Se administrează un
bolus de heparină (5 000-10 000 U.I. intravenos) urmat de o infuzie continuă în cazul în care se
antici~ează o întârziere a intervenţiei definitive. Se pot asocia antiagregante plachetare. In cazul
în care tratamentul anticoagulant este contraindicat se administrează doar antiagregante
plachetare. Medicaţia vasodilatatoare este controversată. Majoritatea autorilor contestă efectul
benefic al administrării de vasodilatatoare în ischemia acută embolică.
15.
B Care din următoarele afirmaţii sunt false?
a) Pentru a fi eficientă, embolectomia trebuie indicată şi efectuată precoce, în primele
6 ore
b) Fasciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv în toate ischemiile acute
c) Embolectomia se efectuează, de obicei, sub anestezie locală, mai ales că majoritatea
pacienţilor sunt bătrâni şi cu stare generală proastă
d) Heparina reduce la minimum propagarea trombozei şi favorizează liza naturală a
trombului ca şi dezvoltarea circulaţiei colaterale
e) O revascularizare arterială eficientă este exclusă în cazul lipsei unui flux distal
adecvat

Pentru a fi eficientă, embolectomia trebuie indicată şi efectuată precoce, în primele 6 ore, când
ischemia este încă reversibilă.

Dacă ischemia a fost severă şi de o durată ceva mai lungă, reperfuzia se poate însoţi de umflarea
maselor musculare. Acestea sunt continute într-un sistem fascial inextensibil care alcătuieşte loje
(sau compartimente). Creşterea tensiunii in aceste loje poate compromite vascularizaţia arterială
şi poate determina necroză musculară. De aceea în aceste cazuri se practică incizii fasciale
decompresive (fasciotomii).(in cazul ischemiei severe)

Embolectomia se efectuează, de obicei, sub anestezie locală mai ales pentru că majoritatea
pacienţilor sunt bătrâni şi în stare generală proastă.

Heparina reduce la minimum propagarea trombozei şi favorizează liza naturală a trombului ca şi

dezvoltarea circulaţiei colaterale.

O revascularizare arterială eficientă este exclusă în cazul lipsei unui flux distal inadecvat.

16.

D Metode non-invazive de explorare vasculară sunt următoarele, cu o excepţie:

a) masurarea indicelui glezna-brat
b) pletismografia
c) examenul Doppler
d) arteriografia
e) măsurarea presiunii arteriale digitale
Indicele gleznă-braţ (IGB - reprezintă raportul dintre presiunea arterială determinată la nivelul
gleznei şi cea măsurată la nivelul braţului) este în mod normal mai mare de 1,0. O valoare sub
0,92 indică prezenţa bolii obliterante arteriale semnificative.

Pentru măsurarea non-invazivă a fluxului arterial se folosesc doi parametri: modificările

segmentare de volum (pletismografia) şi velocitatea fluxului (metoda Doppler).

17.

D Tratamentul cu AVK este contraindicat în urmatoarele situaţii, cu excepţia:

a) In cazul existenţei unei diateze hemoragice
b) In hipertensiunea arterială malignă
c) In cazul în care contextul psihosocial al pacientului nu permite supravegherea
adecvată a tratamentului
d) La vârste < 75 ani
e) La vârste > 75 ani

18.

C Tromboliza terapeutică este utilizată în mod esenţial în următoarele situaţii, ce excepţia :

a) In tratamentul infarctului acut de miocard
 b) In tratmentul emboliei pulmonare
c) In trombozele venoase profunde cu debut de > 14 zile
d) In trombozele venoase profunde cu debut de < 14 zile
e) In trombozele arteriale acute
19.

D Principale contraindicaţii ale trombolizei sunt, mai puţin una:

a) Antecedente cerebro-medulare: traumatisme, anevrisme, chirurgie,
neoplasme, accident vascular cerebral tranzitoriu sau definitiv
b) Hemoragie necontrolată (genito-urinară sau digestivă)
c) Tulburări ale hemostazei
d) Hipotensiune arterială
e) Hipertensiune arterială
1 ) Antecedente cerebro-medulare, traumatisme, anevrisme, chirurgie, neoplasme, accident
vascular cerebral tranzitoriu sau definitiv

2) Hemoragie necontrolată (genito-urinară sau digestivă) 3) Intervenţie chirurgicală importantă

6) Tulburări ale hemostazei

7) Hipertensiune necontrolată (peste 200/120 mm Hg)

8) Pentru Streptokinază şi APSAC tratament prealabil cu aceste substanţe în ultimele 12 luni

20.

E Alegerea grefonului vascular nu ţine cont de :

a) diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau by-passat
b) prezenta infecţiei
c) străbaterea sau nu a unei regiuni articulare
d) disponibilitatea sau nu a unui conduct autogen
e) costul unui grefon sintetic
Alegerea grefonului vascular ţine cont de diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau by-
passat, localizare, străbaterea sau nu a unei regiuni articulare, prezenţa infecţiei, lungimea
necesară şi disponibilitatea sau nu a unui conduct autogen.

21.

D Pacienţii cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudicaţie intermitentă moderată sau uşoară
vor beneficia de măsuri terapeutice conservatoare, mai puţin:
a) renunţarea la fumat
b) exerciţii fizice zilnice
c) scădere ponderală
d) intervenţie chirurgicală d’emblée
e) consum hidric zilnic
Trebuie avut permanent în vedere că manifestările clinice se pot ameliora mai ales dacă se
întrerupe fumatul şi se efectuează exerciţii fizice zilnice.

22.

D În cazurile de boală aorto-iliacă cu ischemie severă se remarcă, cu excepţia:

a) eritroza de declivitate
b) paloare la ridicarea membrului
c) modificări trofice ale pielii la nivelul piciorului şi gambei
d) prezenţa pulsului periferic
e) absenţa pulsului periferic
Lipsa pulsului este un alt semn clinic important.

23. E

Tratamentul trombozei venoase profunde trebuie sa cuprinda, mai putin:

a) repaus la pat
b) heparinoterapie
c) compresie elastica
d) anticoagulante orale
e) embolectomie cu sonda Fogarty
24.

A Următoarele afirmaţii referitoare la boala obstructivă aterosclerotică sunt adevărate, cu o

excepţie:
a) Evoluţia naturală a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil
către amputaţie
b) Se caracterizează mai frecvent prin claudicaţie intermitentă stabilă
c) Simptomatologia se poate ameliora pe măsura dezvoltării circulaţiei
colaterale
d) Durerea de repaus şi ischemia critică a membrului reprezintă indicaţii
chirurgicale ferme
e) Leziunile trofice distale sunt clasificate in stadiul IV Leriche-Fontaine
Evoluţia naturală a bolii obstructive cronice infrainghinale nu este invariabil către amputaţie. Ea
se caracterizează mai frecvent prin claudicaţie intermitentă stabilă sau simptomatologia se poate
chiar ameliora pe măsura dezvoltării circulaţiei colaterale

Durerea de repaus şi ischemia critică a membrului reprezintă indicaţii chirurgicale ferme.

25.

D Termenul de ischemie critică a membrului este definit prin, mai puţin:

a) durere de repaus continuă necesitând analgezie cu durata de peste două

săptămâni
 b) ulcer ischemic

c) gangrena piciorului

d) presiune sistolică la nivelul gleznei > 50 mm Hg

e) presiune sistolică la nivelul gleznei < 50 mm Hg

26.

D Dintre complicaţiile postoperatorii ce pot apărea după un by-pass femuro-popliteu, una nu

este întâlnită:
a) tromboza grefonului
b) hemoragia
c) infecţia
d) impotenţa sexuală
e) limforagia
tromboza grefei este cea mai gravă

Hemoragia se datorează cel mai adesea unor greşeli de tehnică

Limforagia este mai rară

27.

D Simptomele caracteristice stenozei carotidiene sunt, cu excepţia:

a) slăbiciunea, amorţeala şi stângăcia la nivelul membrelor contralaterale
b) pierderea vederii de aceeaşi parte cu leziunea (amaurosis fugax)
c) disfazia în cazul afectării emisferei dominante
d) acufene
e) pierderea vederii este caracteristică, pacientul descriind orbirea ca pe o
perdea întunecată trasă de cineva de obicei de sus în jos
Simptomele cele mai frecvente sunt slăbiciunea, amorţeala şi stângăcia la nivelul membrelor
contralaterale (mai ales la nivelul membrului superior) sau pierderea vederii de aceeaşi parte cu
leziunea (amaurosis fugax).

Disfazia asociată accidentului ischemic tranzitor este, de asemenea, destul de frecventă în cazul
afectării emisferei dominante

Pierderea vederii este caracteristică, pacientul descriind orbirea ca pe o perdea întunecată trasă de
cineva de obicei de sus în jos.

28.

D Complicaţiile endarterectomiei carotidiene pot fi, cu excepţia:

a) accident vascular cerebral
 b) paralizie de nerv hipoglos, glosofaringian, facial sau laringeu recurent
c) hematom
d) amnezie
e) infarct de miocard

Complicaţiile endarterectomiei carotidiene

- accident vascular cerebral sau IMA

-Hematom Paralizii nervoase: - hipoglos

- Glosofaringian

- ramul marginal al facialului - nervul laringeu recurent

29.

D Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai ales posterior, în retroperitoneu. Semnele
clinice sunt, cu excepţia:
a) șoc
b) prezenţa unei mase abdominale pulsatile
c) durerea (abdominală sau în spate)
d) hemoragia digestivă
e) hipotensiune

Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai ales posterior, în retroperitoneu. Triada
diagnostică cuprinde şocul, prezenţa unei mase abdominale pulsatile şi durerea (abdominală sau
în spate). Prezenţa sau absenţa şocului depinde de cantitatea de sănge pierdută. Masa pulsatilă
abdominală este prezentă în doar circa jumătate din cazuri. Intervenţia terapeutică trebuie să fie
de maximă urgenţă. În cazul existenţei hipotensiunii în lipsa intervenţiei chirurgicale decesul este
constant. De asemenea, deschiderea secundară a unei rupturi acoperite în peritoneu este letală
prin exsangvinare rapidă.

30.

C Dintre complicaţiile care pot apărea în chirurgia electivă a anevrismelor de aortă

infrarenală sunt întâlnite, cu excepţia:
a) hemoragia intraoperatorie
b) şocul acut la declamparea aortei
c) embolizarea in teritoriul carotidian
d) lezarea ureterului
e) embolizarea in patul arterial distal
31.

D Dintre complicaţiile gastrointestinale ce pot apărea in chirurgia anevrismelor de aortă

 infrarenală cea mai de temut este :
a) ileusul paralitic prelungit
b) anorexia
c) diareea
d) colita ischemică
e) constipaţia
Dintre complicaţiile gastrointestinale (ileusul paralitic prelungit, anorexia, diareea) colita
ischemică este cea mai de temut.

32.
D Principalele complicaţii ale anevrismelor periferice sunt, cu excepţia:
a) tromboza
b) embolia distală
c) ruptura
d) hemoragia digestivă
e) compresia venelor adiacente
Principalele manifestări clinice ale anevrismelor periferice sunt rezultatul trombozei, emboliei
distale, rupturii şi compresiunii structurilor vecine

33.

D Următoarele afirmatii referitoare la trombangeita obliterantă sunt adevărate, cu excepţia:

a) Simpatectomia lombară este încă indicată pe scară largă
b) Atingerea distală şi absenţa unui pat vascular distal nu permit o chirurgie
de revascularizare în marea majoritate a cazurilor
c) Oprirea fumatului reprezintă tratamentul etiopatogenic esenţial
d) Revascularizarea chirurgicală este posibilă în marea majoritate a cazurilor
e) Oprirea fumatului scade rata şi incidenţa amputaţiilor

Simpatectomia lombară este încă indicată pe scară largă, însă analiza diferitelor serii publicate în
literatură nu confirmă aşteptările

Atingerea distală şi absenţa unui pat vascular distal nu permit o chirurgie de revascularizare în
imensa majoritate a cazurilor.

Oprirea fumatului reprezintă tratamentul etiopatogenic essential

Oprirea fumatului scade rata puseelor evolutive şi incidenţa amputaţiilor

34
 E În trombangeita obliterantă sunt indicate:
a) tratamentul leziunilor ischemice locale şi a durerii
b) evitarea fumatului, inclusiv al celui pasiv
c) simpatectomia
d) Iloprost-ul
e) toate de mai sus
Evitarea inclusiv a fumatului pasiv (cel puţin pănă la vindecarea leziunilor)

Tratamentul leziunilor ischemice locale şi a durerii

Iloprost-ul

Simpatectomia

35.

E Tratamentul in boala Buerger poate sa cuprindă:

a) chirurgia de revascularizare (by-pass) dacă este realizabilă tehnic şi dacă

pacientul a întrerupt fumatul
b) tratamentul flebitelor superficiale
c) amputaţia
d) simpatectomie lombară sau toracică
e) toate raspunsurile pot fi posibile
f) Chirurgia de revascularizare (by-pass) dacă este realizabilă tehnic şi dacă pacientul a întrerupt
fumatul

Tratamentul flebitelor superficiale

amputaţia.

36.
C Aspectul angiografic în trombangetita obliterantă se caracterizează prin următoarele, mai
puţin:
a) Interesarea arterelor mici şi medii
b) Leziuni ocluzive segmentare
c) Aspect patologic al arterelor proximale
d) Aspect particular al circulaţiei colaterale perilezionale: colaterale "în
tirbuşon"
e) Leziuni mai severe în teritoriul distal decât în cel proximal
1 . Interesarea arterelor mici şi medii (arterele digitale, palmare, plantare, tibiale, peroniere,
radiale şi ulnare)

2. Leziuni ocluzive segmentare (segmente de arteră patologică alternând cu artere de aspect

normal)

3. Leziuni mai severe în teritoriul distal decât în cel proximal

4. Aspect particular al circulaţiei colaterale perilezionale: colaterale "în tirbuşon" 5. Aspect

normal al arterelor proximale (fără afectare aterosclerotică)

6. Lipsa surselor de embolie

37.
D Manifestările clinice caracteristice insuficienţei venoase cronice sunt, cu o excepţie:
a) edemul
b) pahidermita
c) ulcerul trofic
d) eritroza de declivitate
e) dermita ocră
Manifestările clinice caracteristice insuficienţei venoase cronice sunt:

 edemul,
 dermatita
 ulcerul trofic.

38.

C Clasa 3 in clasificarea CEAP a insuficienţei venoase cronice semnifică:

a) telangiectazii sau vene reticulare
b) vene varicoase
c) edem
d) lipodermatoscleroză
e) dermită ocră
Clasa 0 - Fără semne clinice de boală venoasă

Clasa 1 - Telangiectazii sau vene reticulare

Clasa 2 -Vene varicoase

Clasa 3 - Edem

39.

C Investigaţii paraclinice non-invazive în bolile venelor sunt, cu excepţia:

a) Fotopletismografia
b) Examenul Doppler venos
c) Flebografia
d) Echografia Doppler venoasă
e) Scintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive

Ex Doppler –DUPLEX-

EXPLORAREA RADIOLOGICĂ ÎN PATOLOGIA VENOASĂ –flebografia

Tomografia computerizată cu sau fără injectarea de substanţă de contrast

Rezonanţa magnetică nucleară

sunt utile pentru evidenţierea de eventuale anomalii congenitale (vena cavă inferioară stângă,
duplicaţii, agenezii etc.) sau distrofice (fistule arterio-venoase), evaluarea filtrelor cave, a
compresiunilor venoase sau a trombilor intravenosi etc

40.

E Complicatiile trombozei venose profunde pot fi, cu exceptia:

a) embolie pulmonara
b) sindrom posttrombotic
c) ischemie acuta prin compresie ( phlegmasia coerulea dolens)
d) embolie paradoxala
e) avalvulie
Embolia pulmonară este complicaţia cea mai de temut a trombozei venoase profunde

Sindromul posttrombotic este responsabil de o morbiditate crescută cu un marcat impact socio-

economic.

41.

D Gradul ischemiei determinată de obstacol este variabil, în funcţie de diverşi factori, cu

excepţia :
a) sediul si întinderea obstacolului
b) viteza de constituire a obstacolului
 c) distrugerea colateralelor
d) vârsta pacientului
e) tromboza extensivă
42.

E Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate?

a) arteriografia prin puncţie Seldinger se face cel mai frecvent prin puncţia arterei
brahiale
b) insuficienţă renală nu este o contraindicaţie pentru arteriografie
c) calea femurală este de preferat atunci când pulsurile la femurale sunt slabe sau
absente
d) puncţia directă a unei proteze vasculare este de preferat
e) arteriografia cross-over este indicată în cazul absenţei pulsului la femurala
controlaterală
43

B Atitudinea terapeutică în cazul leziunilor arteriale asociate cu alte leziuni presupune

următoarele, cu excepţia:
a) Dacă la leziunea arterială se asociază şi o leziune venoasă aceasta din urmă va
fi rezolvată în general prima
b) In cazul asocierii leziunilor osoase, leziunea vasculară va fi rezolvată prima,
indiferent de gravitatea ischemiei
c) Leziunile asociate care ameninţă viaţa sunt printre puţinele indicaţii pentru
ligatură şi nu pentru repararea arterială
d) O indicaţie pentru amputaţie este reprezentată de pierderea substanţei
osoase pe o întindere mai mare de 6 cm
e) Prezenţa şocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă indicaţii relative
pentru amputaţie
De asemenea, o altă indicaţie pentru amputaţie este reprezentată de pierderea
substanţei osoase pe o întindere mai mare de 6 cm.

Prezenţa şocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă indicaţii relative

pentru amputaţie

Dacă la leziunea arterială se asociază şi o leziune venoasă importantă (a unei

vene care joacă un rol major în drenajul membrului), aceasta din urmă va fi
rezolvată în general prima, întrucât un drenaj adecvat al membrului este necesar
pentru ca reconstrucţia arterială ulterioară să aibă succes.
În cazul existenţei ischemiei severe însă, leziunea vasculară va fi rezolvată prima

44.
D Care din următoarele afirmaţii referitoare la traumatismele vasculare este falsa:
 a) O extremitate fără sensibilitate şi motricitate necesită de obicei amputaţie în
cazul în care există distrucţie nervoasă importantă
b) Extremităţile traumatizate sunt susceptibile să dezvolte sindromul acut de
compartiment
c) Evaluarea precisă şi corectă a sindromului de compartiment se face prin
măsurarea directă a presiunii în compartiment
d) Prezenţa şocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă indicaţii absolute
pentru amputaţie
e) Leziunea vasculară în sine nu este factorul decisiv pentru amputaţie
Prezenţa şocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă indicaţii relative pentru
amputaţie

Leziunea vasculară în sine nu este practic niciodată factorul decisiv.

O extremitate fără sensibilitate şi motricitate necesită de obicei amputaţie în cazul în care există
distrucţie nervoasă importantă

45.
D Următorele afirmaţii sunt false :
a) În cazurile de ischemie acută severă, unde diagnosticul este evident şi
suspiciunea cu privire la etiologie puternică, nu sunt necesare alte investigaţii
paraclinice pentru a stabili indicaţia terapeutică
b) Având în vedere că inima este sursa principală de emboli, examinarea funcţiei
cardio-pulmonare este esenţială
c) Examenul echografic (în special examenul Duplex) este util mai ales pentru
stabilirea existenţei trombozei venoase asociate
d) Succesul pe termen lung nu depinde de controlul sursei embolilor
e) Modificarea consistenţei masei musculare semnifică un prognostic prost
În cazurile de ischemie acută severă, unde diagnosticul este evident şi suspiciunea cu privire la
etiologie puternică, nu sunt necesare alte investigaţii paraclinice pentru a stabili indicaţia
terapeutică

Examenul echografic (în special examenul Duplex) este util mai ales pentru stabilirea existenţei
trombozei venoase asociate.
Având în vedere că inima este sursa principală de emboli, examinarea
funcţiei cardio-pulmonare este esenţială.

Succesul pe termen lung al tratamentului emboliei arteriale depinde foarte mult de controlul
sursei embolilor.

46.
 D O serie de factori influenţează mortalitatea perioperatorie în disecţia acută de aortă, cu
excepţia:
a) intervalul de timp între diagnostic şi operaţie
b) existenţa tamponadei cardiace
c) existenţa insuficienţei renale acute
d) existenţa unei insuficienţe aortice preoperatorii
e) infarctul acut de miocard
O serie de ,factori influenţează mortalitatea perioperatorie: intervalul de timp între
diagnostic şi operaţie, existenţa tamponadei cardiace, existenţa insuficienţei renale acute,
infarctul acut de miocard şi accidentul vascular cerebral preoperator. Existenţa unei
insuficienţe aortice preoperatorii nu pare să influenţeze mortalitatea perioperatorie.
47
D În cazul rupturii traumatice a aortei toracice, la patru categorii de pacienţi se amână
intervenţia chirurgicală. Aceste categorii sunt, cu excepţia:
a) pacienţii cu leziuni cerebrale severe
b) pacienţii în stare septică
c) pacienţii cu arsuri extinse
d) pacienţii cu traumatisme severe ale plămânului stâng
e)pacienţii cu traumatisme severe ale plămânului drept
(3) la patru categorii de pacienţi se continuă tratamentul farmacologic şi se amână
intervenţia chirurgicală. Aceste categorii sunt: (a) pacienţii cu leziuni cerebrale severe la care
şansa de supravieţuire neurologică este redusă vor fi operaţi abia când există semne de
recuperare neurologică, (b) pacienţii în stare septică (sepsis) vor fi operaţi abia după ce această
stare este sub control, (c) pacieniii cu arsuri extinse vor fi operaţi după ce riscul de sepsis este
redus semnificativ şi (d) pacienţii cu traumatisme severe ale plămânului drept care nu pot
tolera colabarea plămânului stâng necesară pentru reconstrucţia aortei vor fi operaţi după
refacerea plămănului drept.

48.

A Selectaţi afirmaţia falsă :

a) Trombocitopenia indusă de heparină are prognostic vital şi funcţional bun
b) Trombocitopenia apare la 1-2% din tratamentele cu heparină, de obicei între
ziua a 5-a şi a 21-a de tratament şi se manifestă prin fenomene trombotice
venoase sau arteriale
c) Mecanismul de apariţie a trombocitopeniei heparin-induse este imuno-alergic
d) Riscul de trombopenie este similar pentru toate tipurile de heparină
e) Primul gest therapeutic este în trombopeniile induse de heparină este oprirea
administrării heparinei
Trombocitopenia indusă de heparină este rară, dar prognosticul său vital şi funcţional este
grav

Aceasta apare la 1-2% din tratamentele cu heparină de obicei între ziua a 5-a şi a 21-a de
tratament şi se manifestă prin fenomene trombotice venoase sau arteriale
Mecanismul este imuno-alergic

Riscul de trombopenie este similar pentru toate tipurile de heparină (standard sau cu masă
moleculară mica

oprirea imediată a administrării heparinei

49. B

Care din următoarele afirmaţii sunt false?

a) Principalul determinant al permeabilităţii pe termen lung al unui grefon este

starea patului arterial distal
b) Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon femuro-popliteu depăşeşte 90%
c) Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon aorto-femural depăşeşte 90%
d) By-pass-ul extraanatomic este un procedeu folosit la pacienţii cu risc crescut şi la
care se are în vedere evitarea unei intervenţii intraabdominale majore

50.

B Următoarele afirmaţii referitoare la boala aorto-iliacă sunt adevărate, cu excepţia :

a) claudicaţia intermitentă este localizată la nivelul feselor, şoldului,
coapselor sau gambelor
b) claudicaţia distală (la nivelul gambei) exclude leziunea aorto-iliacă
c) tipul I de boală aorto-iliacă presupune limitarea procesului patologic la
bifurcaţia aortei şi arterele iliace
d) tipul III de boala aorto-iliaca preuspune pe lângă afectarea aortei şi
iliacelor şi a arterelor infrainghinale
e) pe lângă claudicaţia intermitentă, bărbaţii cu boală aorto-iliacă mai pot
prezenta impotenţă sexuală
Aceasta poate fi localizată la nivelul feselor, şoldului, coapselor sau gambelor. Pacienţii cu boală
ocluzivă aorto-iliacă au o afectare ischemică mai întinsă in comparaţie cu cei cu boală femuro-
poplitee izolată şi de aceea, în general, prezintă un grad mai înalt de incapacitate funcţională. Pe
lângă claudicaţia intermitentă, bărbaţii cu boală aorto-iliacă mai pot prezenta impotenţă sexuală
şi diminuarea bilaterală a pulsului la femurală. Această triadă poartă numele de sindrom Leriche.

Dacă procesul patologic este limitat la bifurcaţia aortei şi arterele iliace comune, ischemia severă
a membrelor inferioare este rară, iar simptomele sunt de obicei limitate la claudicaţie
intermitentă. Acesta este tipul I de boală aorto-iliacă

În cazul tipului III de boală există şi o afectare a arterelor situate distal de ligamentul
inghinal
Claudicaţia proximală este specifică, în schimb claudicaţia distală (la nivelul gambei) nu
exclude leziunea aorto-iliacă

51.
D Vârsta şi tarele asociate la pacienţii cu boală aorto-iliacă pot indica o anumită tehnică
alternativă de revascularizare, cu excepţia:
a) by-pass axilo-femural
b) aterectomie
c) angioplastie endoluminală
d) by-pass aorto-bifemural
e) by –pass femuro-femural
Vârsta şi tarele asociate pot indica o anumită tehnică alternativă de revascularizare precum: by-
pass-ul extraanatomic, aterectomia, angioplastia endoluminală sau o combinaţie a acestor tehnici.

52
C Următoarele afirmaţii sunt false:
a) indicaţia de intervenţie chirurgicală se pune în toate cazurile de anevrism
de arteră poplitee
b) se recomandă tratamentul chirurgical agresiv inclusiv în cazurile
asimptomatice de anevrism de arteră poplitee
c) folosirea de proteze sintetice la nivel gambier se însoţeşte de rezultate
bune
d) folosirea grefonului autolog la nivel gambier se însoţeşte de rezultate
bune
e) în evoluţia naturală a anevrismelor de arteră poplitee se remarcă o rată
înaltă de complicaţii chiar în cazurile asimptomatice
Date fiind acestea, rezultă indicaţia de intervenţie chirurgicală în toate cazurile de anevrism de
arteră poplitee cu excepţia probabil a pacienţilor debilitaţi, imobilizaţi la pat, cu speranţă de viaţă
mică şi cu anevrisme foarte mici. Astfel, se recomandă tratamentul chirurgical agresiv inclusiv în
cazurile asimptomatice de anevrism de poplitee.

de proteze sintetice la nivel gambier se însoţeşte de rezultate foarte slabe

53.
E 48 Sindromul Parks-Weber se manifestă prin, cu excepţia:
a) alungirea hipertrofică a unui membru
b) angioame
c) nevi vasculari
d) fistule arterio-venoase congenitale
e) varice
se manifestă prin alungirea hipertrofică a unui membru, angioame sau nevi vasculari şi
fistule arterio-venoase congenitale.

54.

E Sindromul Klippel-Trenaunay se caracterizează prin, cu excepţia:

a) alungirea hipertrofică a unui membru
b) angioame plane dureroase
c) varice congenitale
d) fistule arterio-venoase macroscopice
e) fistule arterio-venoase microscopice
Clinic se constată alungirea hipertrofică a unui membru, angioame plane
dureroase şi varice congenitale Aceste manifestări sunt expresia unei
leziuni venoase profunde: compresiune prin bridă, atrezie venoasă sau agenezia
sectorului venos. Arterele au calibru redus. Macroscopic nu se constată fistule arterio-
venoase

55
B Care din următoarele afirmaţii referitoare la sindromul Klippel-Trenaunay este falsă:
a) intervenţia chirurgicală este indicată numai atunci când se are în vedere
reconstrucţia sistemului venos profund
b) este indicată excizia venelor superficiale
c) în acest sindrom există fistule arterio-venoase congenitale microscopice
d) se caracterizeaza prin insuficienţă venoasă primitivă
e) se manifestă clinic înca din copilărie
Intervenţia chirurgicală este indicată numai atunci când se are în vedere "
reconstrucţia sistemului venos profund. Excizia venelor superficiale este
contraindicată.

56.

A O multitudine de semne şi simptome au fost descrise ca făcând parte din tabloul clinic al
trombozei venoase profunde, cu excepţia:
a) afebrilitate
b) pulsul căţărător - semnul Mahler
c) durerea spontană, localizată în molet, care se accentuează la palpare şi la
flexia dorsală a piciorului - semnul Homans
d) dilatarea venelor cutanate pretibiale- semnul Pratt
e) sensibilitatea la palpare pe traiectul venos profund al gambei de la şanţul
retromaleolar intern până în regiunea poplitee
O multitudine de semne şi simptome au fost descrise ca făcând parte din tabloul clinic al trombozei venoase
profunde, respectiv:

• apariţia febrei de 38 – 39°C, în a 7-a sau a 8-a zi postoperator, după o perioadă de âfebrilitate sau
subfebrilitate indică suspiciunea unei tromboze venoase (semnul Mikaelis);

• pulsul căţărător (semnul Mahler) sau decalat în raport cu curba termică este un alt semn care sugerează
tromboză;

• durerea spontană, localizată în molet, care se accentuează în ortostatism, la mers, la palpare şi la flexia dorsală a
piciorului (semnul Homans);

• impastarea dureroasă a moletului, determinată de edemul din vecinătatea segmentului venos trombozat;

• dilatarea venelor cutanate pretibiale (semnul Pratt);

• sensibilitatea la palpare pe traiectul venos profund al gambei de la şanţul retromaleolar intern până în regiunea
poplitee;

• edemul maleolar de cauză inflamatoare şi nu ortostatic.

în general, edemul membrului in cazul trombozei venoase profunde este uşor cianotic şi dureros .

Tromboză venoasă majoră a sistemului venos profund al membrelor inferioare determină uneori un tablou clinic
caracteristic cu durere, edem masiv şi paloare, tablou clinic cunoscut şi ca phlegmasia alba dolens sau „piciorul de
lapte". Aspectul alb nu se datorează spasmului arterial asociat ci edemului subcutanat.

57

D Indicaţiile plasării unui filtru cav sunt, cu excepţia:

a) Embolie pulmonară recurentă în ciuda anticoagulării adecvate
b) Embolie pulmonară certă la pacienţi la care tratamentul anticoagulant
este contraindicat
c) Complicaţii ale tratamentului anticoagulant care obligă la oprirea
tratamentului
d) înaintea embolectomiei pulmonare
e) în urma embolectomiei pulmonare
58

Indicaţiile plasării unui filtru cav

1. Embolie pulmonară recurentă în ciuda anticoagulării adecvate

2. Embolie pulmonară certă la pacienţi la care tratamentul anticoagulant este contraindicat

3. Complicaţii ale tratamentului anticoagulant care obligă la oprirea tratamentului

4. Embolie pulmonară cronică care determină hipertensiune pulmonară cronică sau cord pulmonar (după unii
autori acesta indicaţie este doar relativă)

5. în urma embolectomiei pulmonare

 B Cand putem exclude un sindrom de compartiment?
a) presiunea in compartiment > 30-35 mmHg
b) presiunea in compartiment 10-15 mm Hg
c) traumatisme arterio-venoase combinate
d) edem masiv
e) absenta fluxului capilar

59.

D Cele mai frecvente trombolitice sunt, cu exceptia:

a) recombinant tissue-plasminogen activator(rt-PA)
b) urokinaza
c) streptokinaza
d) warfarina
e) reteplase
Terapia trombolitică cu Streptokinază, Urokinază sau analogi mai noi cum sunt APSAC sau
activatorul tisular al plasminogenului recombinant

60.

C Ce tip de maladie aorto-iliaca implica aorta infrarenala, arterele iliace comune si externe si se
poate extinde la arterele femurale comune?
a) tip I
b) tip II
c) tip III
d) tip I si II
e) nici unul de mai sus
În cazul tipului III de boală există şi o afectare a arterelor situate distal de ligamentul
inghinal
61.
A Tratamentul cu anticoagulante orale in tromboza venoasă profundă se conduce în funcţie
de :
a) INR
b) Timp Howel
c) Timp de sângerare
d) Valoarea antitrombinei III
e) APTT
obţinerea unui INR de 2,0-3,0).

62.
 D Contraindicaţiile întreruperii venelor perforante insuficiente sunt, cu excepţia:
a) boala arterială ocluzivă a membrului respectiv
b) infecţia la nivelul ulcerului venos
c) obezitatea morbidă
d) clasa 4-6 CEAP de insuficienţă venoasă
e) patologie severă asociată
Contraindicaţiile întreruperii perforantelor sunt reprezentate de boala arterială ocluzivă a membrului respectiv,
infecţia la nivelul ulcerului venos, obezitatea morbidă şi o patologie severă asociată.

63.

D Următoarele afirmaţii referitoare la tromboflebita superficială sunt false:

a) poate fi determinată de traumatisme
b) tromboflebita superficială este întâlnită într-o serie de boli maligne
c) poate avea caracter migrator în boala Buerger
d) se complică de cele mai multe ori cu embolie pulmonară
e) tromboflebita venelor superficiale ale sânului (boala Mondor) este o
entitate foarte rară
Tromboza venoasă superficială poate fi determinată de traumatisme

Tromboflebita superficială este întâlnită într-o serie de boli maligne

Tromboflebita migratorie se asociază şi cu boli care determină vasculită. Astfel, ea apare în poliarterita nodoasă
(PAN) sau boala Burger.

Tromboflebita venelor superficiale ale sânului (boala Mondor) este o entitate foarte rară

64

C Tratamentul tromboflebitelor superficiale constă în, cu o excepţie:

a) tratament antiinflamator nesteroidian
b) contenţie elastică
c) antibioterapie
d) tratament anticoagulant când procesul trombotic este extins şi la sistemul
venos profund
e) tratament chirurgical în cazurile de extensie ascendentă la coapsă
se recomandă tratament antiinflamator nesteroidian şi contenţie elastic

Antibioterapia nu este de obicei necesară cu excepţia cazurilor în care există ulcer sau limfangită asociată

Tratamentul anticoagulant este indicat când procesul trombotic este extins şi la sistemul venos profund sau a ajuns
în vecinătatea acestuia

tratamentul chirurgical al tromboflebitei superficiale este indicat în cazurile de extensie ascendentă la coapsă

65 Care din urmatoarele cauze este cea mai frecvent intalnita in ischemia acuta
B traumatica a membrelor inferioare:
a) anevrism micotic
 b) traumatisme inchise
c) traumatisme dechise
d) disectia de aorta
e) spasm arterial
66 Urmatoarele complicatii pot aparea ca urmare a traumatismului peretelui arterial,
D cu exceptia:
a) spasm arterial
b) tromboza
c) embolie
d) cresterea activitatii colagenazei
e) durere acuta
67.

67 Semnele clinice ale al traumatismului arterial sunt, cu exceptia:

B a) hemoragie externa
b) limfedem
c) hematom expansiv
d) ischemie acuta
e) trill palpabil
68.

68 Care din urmatoarele explorari este cea mai fidela in detectarea leziunilor axului arterial al
C membrelor inferioare?
a) angiografia prin rezonanta magnetica
b) computer- tomografia
c) arteriografia prin punctie Seldinger
d) venografia
e) limfografia
69

D Care din urmatoarele nu este o cauza de ischemie acuta?

a) embolie
b) traumatism arterial
c) disectie arterial spontana sau iatrogena
d) vasodilatatie
e) vasospasm
70.

D Acestea sunt surse emboligene in ischemia acuta , exceptand:

a) cavitatile inimii
b) anevrism miocardic
c) emboli paradoxali ( sistemul venos profund)
d) tromboflebite superficiale
e) anevrism abdominal
 71 Cea mai frecventa complicatie aparuta in urma revascularizarii arteriale este:
A a) edemul de reperfuzie
b) infectia
c) parestezia
d) dermatoscleroza
e) nici una de mai sus

72

A Care este atitudinea corecta in sindromul de compartiment?

a) fasciotomia
b) miomectomia
c) drenajul
d) compresia
e) observatia

77.

C Care este conductul ideal pentru by pass-ul infrainghinal?

a) Vena safena externa
b) Vena femurala superficiala
c) Vena safena interna
d) Artera femurala superficiala
e) Nici unul de mai sus
Grefonul venos autogen cel mai folosit în chirurgia vasculară este grefonul safen intern.

87
B Tehnica Muller este utilizata in:
a) safenectomie
b) flebectomie ambulatorie
c) stripping-ul venei safene externe
d) flebectomie endovasculara
e) stripping-ul venei safene mari
Excizia pachetelor varicoase (flebectomia) se efectuează prin incizii mici (circa 1 cm sau chiar mai mici) verticale
(tehnica Muller)

99.

C Un membru inferior cu vene varicoase, telangiectazii si fara edem este in stadiul:

 a)
II CEAP
b)
III CEAP
c)
I CEAP
d)
IV CEAP
e) V CEAP
Clasa 0 - Fără semne clinice de boală venoasă

Clasa 1 - Telangiectazii sau vene reticulare

Clasa 2 -Vene varicoase

Clasa 3 - Edem

Clasa 4 - Modificări cutanate determinate de boala venoasă (pigmentare, eczemă

venoasă, lipodermatoscleroză)

Clasa 5 - Modificări cutanate determinate de boala venoasă la care se asociază

ulcerul vindecat

97.

D Un membru inferior cu vene varicoase, ulcer cicatrizat si edem este in stadiul:

a) II CEAP
b) III CEAP
c) IV CEAP
d) V CEAP
e) VI CEAP
5 (ulcerul venos vindecat)

88.

B Scleroterapia , un procedeu minim invaziv pentru tratarea venelor varicoase utilizeaza:

a) solutie hipotona si spuma
 b) solutie hipertona si spuma
c) spuma
d) ablatie prin radiofrecventa
e) solutie izotona
96

D Cea mai buna metoda imagistica de detectare a refluxului venos este :

a) proba Pertes
b) rezonanta magnetica nucleara
c) testul Trendelemburg
d) duplex color
e) computer-tomografia

92

C Insuficienta venoasa cronica se manifesta prin, mai putin:

a) lipodermatoscleroza
b) edem
c) parestezii si paloare
d) ulcer de staza
e) telangiectazii

95

D Simptomele caracteristice ale insuficientei venoase cronice sunt, exceptand:

a) picioare grele, durere in ortostatism
b) senzatie de arsura, prurit
c) a si b
d) exacerbarea durerii la mers
e) diminuarea durerii la mers
100.

C Pot fi detectate venele perforante prin palpare?

f) nu
g) da si acesta este un semn patognomonic al incompetentei venelor
perforante
h) da
i) da, prin manevra Valsalva
j) nici un raspuns nu este correct