Anul :I
Introducere
Caracterizata prin simptome psihotice, declin funcțional și deficit cognitiv , are un impact
major asupra funcționării normale a pacientului și familiei sale precum si niste costuri pe
termen lung extrem de ridicate.
2
Perceptia, judecata, creativitatea si chiar intuitia contribuie la problemele emotionale pe care
le dezvolta schizofrenia. (dexonline)
Psihiatru elvețian, Eugen Bleuler este cel care a identificat și a numit „schizofrenia”, în 1911.
El a introdus conceptul celor patru simptome primare, „cei patru A”: asociatiile – asocierea
gandurilor este afectata (salata de cuvinte, incoerența verbala), afectul – aplatizarea
emotionala, ambivalenta – emotiile contradictorii fata de alte persoane, autismul – fuga
evadarea in fantezie.
Simptomele bolii pot fi pozitive acestea produc halucinatii, idei delirante, dezorganizare
ingandire și comportament sau negative ce duc la lipsa motivatiei,a emotiilor,diminuarea
fluxului vorbirii,retrageresociala,atentie deficitara;mai pot fi afective caracterizate prin
anxietate,depresie si cognitive atunci cand afecteaza si memoria;
(Dr.R.Jeican,Schizofrenia,2007,pp198)
Cauza bolii fiind necunoscuta putem vorbi despre factorii care favorizeaza aparitia ei. Mediul
familial influienteaza aparitia sa. Din studiile clinice efectuate s-a dovedit ca aparitia bolii a
avut mediu prielnic in familiile in care mama era retrasa,nesigura, fara prieteni,cu tendinta de
a controla excesiv totul si cu dificultati mari de comunicare sau genetic.
(Dr.R.Jeican,Schizofrenia,2007,pp203) Dezvoltarea copiilor intr-un mediu stresant are o
mare influienta asupra schizofreniei, consumul de droguri, problemele sociale,saracia si
predispozitia genetica cat si traumele fizice si psihice suferite de gravida in timpul sarcinii
constituie un factor de risc.
3
Terapia il poate ajuta pentru a restabili noi deprinderi de viata ,independenta, modificarea
comportamentelor. Diminueaza simptomele si e o modalitate de a da un alt sens lucrurilor,
actioneaza asupra perceptiei care in cazul schizofrenicilor este denaturata.
S-a constatat ca si singuratatea este unul din factorii importanti in aceasta afectiune siare o
incidenta mai mare in general in cazul persoanelor ce sufera de afectiuni psihice.
Placebo inert- substanta farmacologica este neutra sau placebo activ cand pastila contine
medicament dar nu e pentru afectiunea respectiva,de cele mai multe ori contine zahar sau
vitamine.(dexonline)
Metodologie :
1.Obiective
2. Ipoteze
Medicamentele au o rata de succes mai mare pe termen lung decat tratamentul placebo.
Bolnavii care au participat voluntar la studii au avut un impact major asupra cercetarii si
descoperirii de noi variante de tratament pt aceasta afectiune.
5
3.Intrebari de cercetare:
Care sunt factorii psihologici care determina obtinerea efectului in cazul tratamentului
placebo?
Subiecti
Metoda
Toti pacientii care au participat la aceste studii in cadrul spitalelor de neuropsihiatrie au fost
cei judecati ca si capabili sa-si dea consimtamantul in acest scop. Capacitatea unui pacient a
fost determinata de medicul de referinta al pacientului și de psihiatrii spitalului de cercetare
neuropsihiatrica, aplicand metode clinice standard. Au semnat un formular de consimtamant
informat care fusese aprobat de Comitetul de revizuire institutionala (IRB) al NIMH(institutul
national de sanitate mintala-S.U.A). Diagnosticul a fost revizuit si inaintea externarii,dupa
perioada placebo.
Scala de evaluare folosita PANSS(scala sindroamelor pozitiv si negativ) este o scara medicala
folosita pentru masurarea gravitatii simptomelor la persoanele care sufera de schizofrenie.
O scala de evaluare consta intr-o suita de itemi individuali, fiecare din ei acoperind un
fenomen bine definit (de ex. simptom, trasatura de personalitate, etc.), care este evaluat
6
conform gradului de severitate. Trebuie sa se tina bine seama ca prin aceste scale de evaluare
se obtine mai curand severitatea fenomenului pentru care au fost construite, decat
identificarea fenomenului ce se vrea masurat.(Dr.R.Vrasti,Masurarea sanatatii
mentale,pp.14) Utilizata pentru studiu,scala PANSS este numita si “standardul de aur”dupa
care ar trebui sa se desfasoare evaluarea tulburarii psihice. Se refera la cele doua tipuri de
schzofrenie pozitiva si negativa(descrise mai sus) si consta intr-un interviu care i se aplica
pacientului de catre un personal instruit in acest sens. Interviul clinic dureaza aproximativ 45
de minute iar pacientul este evaluat de la 1-7 din 30 de simptome diferite ,dar si pe baza
rapoartelor membrilor familiei ori personalul spitalului abilitat.(Dr.R.Vrasti,Masurarea
sanatatii mentale,pp.47-50-pdf)
Rezultate si concluzii
Medicamentele antipsihotice au fost introduse in anii 1950 si din acel moment au constituit
medicatia de baza pentru schizofrenie. Recuperarea completa pe care au promis-o aceste
medicamente nu a fost insa posibila. Compararea medicamentelor cu placebo a sprijinit si
imbunatatit mereu studiile cu medicamente.
Autorul unui studiu sustine ca rezultatele sunt cel mai bine masurate cu placebo deoarece doar
asa sunt explicate obstacolele de natura psihologica,mintea umana si functionarea acesteia.
Studiul 1
In cadrul acelorasi studii s-a dovedit ca risperidona provoaca reactii adverse puternice in
comparatie cu placebo si nu se stie daca daunele balanseaza beneficiile.( www.anm.ro)
Flufenazina -un medicament folosit foarte mult in ultimii 50 de ani,are un cost mic si este
accesibil in toata lumea. Nu se stie cu exactitate in ce doze si ce cantitati se folosesc in toate
statele. Are reactii adverse puternice ca probleme de miscare,spasme musculare si
excitabilitate nervoasa. (mediately.co-prospect)
Studiul 3
Concluzii
In general la studiile efectuate nu s-a constatat o inrautatire a situatiei pacientilor carora li s-a
administrat placebo, statistic in evaluarea lor la momentul externarii fata de momentul initial.
Raspunsurile individuale fiind insa intr-o serie din cazuri diferite. La unii pacienti s-a
constatat o imbunatatire fata de faza initiala,la altii o agravare a bolii in timp ce la o serie a
8
ramas exact le fel ca la momentul intrarii in studiu. Cu toate astea s-a constatat o inrautatire si
la pacientii taratati cu antipsihotice aceasta dovedeste ca evaluarile pacientilor cu placebo au
fost influientate si de cursul si evolutia naturala al bolii. Majoritatea pacientilor tratati cu
placebo au revenit la faza initiala dupa 6 saptamani de antipsihotice. Astfel perioada de timp
analizata fiind scurta nu ne poate furniza date concludente in ceea ce priveste efectele pe
termen lung ale tratamentului placebo insa intareste valabilitatea teoriei sperantei explicata
mai sus.Toate studiile cercetate ne arata ca exista o necesitate asupra efectuarii lor comparativ
cu medicamentele, cat si crearea de noi cercetari in acest domeniu.Nu putem afirma in urma
documentelor studiate ca placebo creste morbiditatea pe termen lung, nici ca medicamentele
fac acest lucru.
Pacientii care participa voluntar la aceste studii sunt de un real folos in testarea de noi
medicamente, iar cei care dovedesc fie si pe termen scurt ca placebo poate stagna evolutia
unei boli de asemenea gravitatene evidentiaza nevoia de a studia mai in profunzime
mecanismele creierului cat si descoperirea de noi medicamente cu efecte secundare mai putin
puternice.
Bibliografie:
9
2. .Dr.R.Vrasti,Masurarea sanatatii mentale,un compendiu de scale si interviuri utilizate in
evaluarea tulburarilor psihopatologice,Ontario,2018
8.Prof. Dr. Adrian RESTIAN,Credinta ta te-a vindecat,Practica Medicala – Vol. 14, Nr. 3 (67),
An 2019
9.Finniss, Damien G. Benedetti, Fabrizio, Mechanisms of the placebo response and their
impact on clinical trials and clinical practice March 2005 - Volume 114
12. https://mediately.co/ro/drugs/CehFI4rCm3B2BEn0PeqXLljyMry/fluanxol-depot-20mg-
ml-sol-inj -flufenazina-prospect
14. Cochrane library-The placebo effect: from concepts to genes, Ben Colagiuri,1 Lieven A.
Schenk,2 Michael D. Kessler,3 Susan G. Dorsey,4,5 and Luana Colloca sursa:PUBMED
15. Risperidone versus placebo for schizophrenia, Ranganath D Rattehalli, 2016 Dec sursa:
Cochranelibrary
17. First rank symptoms for schizophrenia, Karla Soares Weiser,corresponding author Nicola
Maayan, and Cochrane Schizophrenia Group, 2015 Jansursa ncbi
10
18. Valance Aron, Something out of nothing: the placebo effect, Cambridge University Press:
02 January 2018 sursa ncbi
19.Colloca L, Benedetti F (2005) Placebos and painkillers: is mind as real as matter? Nature
Reviews Neuroscience sursa:ncbi
23.Paul Eugen Bleuler and the origin of the term schizophreniaIndian J Psychiatry. 2012 Jan-
Mar; sursa: ncbi
24.Valance Aron, Something out of nothing: the placebo effect, Cambridge University Press:
02 January 2018 Herbert Benson, The Placebo Effect, Department of Medicine, Beth Israel
June 23, 1975(Cochrane library) sursa: ncbi
Sursa: NCBI-PMC
11
29.Richard Jed Wayatt,Ioline Henter, J.H.Barko,The long term effects of placebo in patients
with chronic schizophrenia, Biol Psychiatry,oct.1999 sursa: NCBI-PMC
linkuri:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4303345/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3405769/
https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD006918.pub3/full
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2814126/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3339235/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24111983/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3804318/
https://www.researchgate.net/publication/240448275_Everyday_life_experiences_among_rel
atives_of_persons_with_mental_disabilities
https://www.researchgate.net/publication/7747997_Placebos_and_painkillers_Is_mind_as_rea
l_as_matter
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3172952/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4466195/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3804318/
https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD006918.pub3/full
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26272535/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29893410/
https://medicalxpress.com/news/2017-09-people-schizophrenia-threefold-dying.html
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/schizophrenia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6513420/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3997140/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6463908/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4843798/
12
Observarea deprinderilor rational-emotive si comportamentale-in cazul unei persoane
care lucreaza de acasa
Delimitari teoretice:
Izolarea sociala presupune o lipsa completa sau aproape completa de contact intre un individ
și societate. Poate include statul acasa pentru perioade mari de timp, si lipsa intalnirii
cunostintelor, prietenilor sau colegilor de serviciu. Cercetarile indica faptul ca izolarea sociala
perceputa este un factor de risc si poate contribui la o performanta cognitiva generala mai
slaba, declin cognitiv mai rapid, functionare executiva mai slaba, mai multa negativitate și
cognitivitate depresiva, sensibilitate sporita la amenintari sociale, o prejudecata de confirmare
in cunoasterea sociala care se auto-protejeaza si paradoxal se invinge, antropomorfismul
sporit si contagiunea care ameninta coeziunea sociala. Aceste diferente in atentie si cognitiv
impacteaza emotiile, deciziile, comportamentele si interactiunile interpersonale care pot
contribui la asocierea dintre singuratate si declin cognitiv si intre singuratate și morbiditate
mai general.( John T. Cacioppo și Louise C. Hawkley, Izolare socială și cunoaștere percepute, 2009 ,NCBI)
13
Sunt analizati factorii relationali in contextul izolarii sociale pe fondul pandemiei actuale cat
si potentialele efecte pe termen lung.
Studiile sustin ca insii izolati social pot dezvolta depresii,stari anxioase, lipsa empatiei,
incapacitate in gestionarea emotiilor si rezolvarea problemelor, creste rata de suicid si produce
numeroase afectiuni medicale precum boli de inima.( John T. Cacioppo , Stephanie
Cacioppo , John P. Capitanio , și Steven W. Cole Neuroendocrinologia izolației sociale, 2014 Aug 22.)
Abilitatile emotionale, sociale si organizatorice sunt un element important si necesar in
rezolvarea problemelor si sarcinilor de lucru cat si in obtinerea echilibrului interior pentru a
putea face fata izolarii:
Creativitatea ca rezolvare de probleme-rezolvarea problemelor ca activitate poate fi
impartita in 3 etape: identificare,dobandirea deprinderilor necesare si elaborarea solutiei in
mod inventiv.( “Introducere in psihologie”,Nicky Hayes,Sue Oreell,1993,pp132)
Abilitati organizatorice – capacitatea de a valorifica timpul si de a inlesni un program de
lucru de calitate pentru a spori eficienta
Locul de control-persoanele cu un loc de control din interior sunt mai putin stresate decat
cele cu un loc de control exterior. Este important ca oamenii sa aiba sentimentul ca detin
controlul unei situatii.( “Introducere in psihologie”,Nicky Hayes,Sue Oreell,1993,pp246)
Constiinta propriei eficiente-legata de simtul de competenta personala,si de cat de
competent se considera omul pe el insusi.( “Introducere in psihologie”,Nicky Hayes,Sue
Oreell,1993,pp247)
2. Contextul observatiei:
14
-barbat, 38 de ani, inginer agronom,functie ocupata manager zonal. Factorul de stres-
indeplinirea sarcinilor de zi cu zi de acasa si participarea la sedinte , cursuri de perfectionare
cat si atingerea targetului de vanzari pe zona Moldovei doar din telefon.
3.Grila de observatie:
CATEGORII SUBCATEGORII INDICI FRECVENTE
COMPORTAMENTALI
Planificarea activitatilor Indicator de
-discutii cu managerul competenta:
national despre strategii -obtine rezultate in
-discutii cu managerii majoritatea situatiilor de
europeni despre produse complexitate ridicata
cat si facilitarea vanzarii -rezolva crizele -zilnic
la nivel national -planifica telefoanele si
-negocierea discounturilor email-uri-le pe care le are
la nivel european pentru de dat pe parcursul zilei;
Gandire rationala-rezolva a-si ajuta clientii din -isi organizeaza agenda;
problemele protofoliu si pentru a -se consulta cu colegii si
facilita vanzarea subalternii
produselor -gandeste strategic si este
motivat; -saptamanal
-participa la sedinte si
cursuri de instruire online
-imbunatateste in
permanenta abilitatile
teoretice si practice
Indicator de competenta
corporativa:
-depaseste situatiile
15
Actioneaza conform neprevazute cu usurinta si
convingerilor si optimism
cunostintelor detinute -prioritizeaza sarcinile de
serviciu,cele personale
trec pe locul 2
-asculta cu atentie clientii
si subalternii -zilnic
-ofera solutii viabile atat
clientilor cat si
subalternilor
-detine competente de
comunicare,negociere
,influientare,intelegere
intrapersonala
-transmite informatia
structurat si faciliteaza
intelegerea
17
de clienti
-realizeaza o evaluare
corecta a nevoilor acestora
-reuseste sa obtina ceea ce
doreste
rationale -prefera sa termine -manifesta toleranta fata
lucrurile la timp si sa fie de propria persoana si fata
cu incasarile la zi inaintea de altii
termenului limita -accepta situatiile intalnite
-doreste sa-si -nu se simte confortabil -zilnic
Convinger indeplineasca targetul atunci cand nu realizeaza
i anual pe deplin ceea ce trebuia
dar se adapteaza si cauta
solutii
irationale Nu sunt Nu sunt
-daca nu ma suna clientul
x inapoi imediat sau in
decurs de o zi nu
inseamna ca nu va plati la -nu interpreteaza actiunile
Inferentiale timp sau ca va intrerupe altora cu sens negativ -tot timpul
Cognitii colaborarea cu mine -gandeste rational
-daca nu raspunde evenimentele
subalternul y in timp, nu
inseamna ca nu-si
indeplineste sarcinile de
lucru pe teren
Evaluative -evaluare si perceptie -priveste cu optimism si - tot timpul
corecta a lucrurilor evalueaza sansele-
lucrurile rational
-considera dificil de
suportat ca indeplinirea
targetului si incasarea
sumelor sa nu se realizeze
-ingeneral cu toleranta in totalitate insa accepta
18
mare la frustrare; situatia atunci cand se
Convingeri -de acceptare intampla iar pe termen -tot timpul
-cu toleranta la disconfort lung obtine rezultate bune;
-realiste
-emotiile negative ca
dezamagire ,grija se
transforma in motivatie pe
viitor
-conceptie buna si
-apreciere din partea
aprecieri frecvente
altora
dinpartea superiorilor,
clientilor, cat si colegilor
Depasirea situatiilor limita-emotiile il determina sa priveasca problemele si rational si emotional; mai intai
izbucneste apoi cu calm cauta solutii logice. Reactia emotionala se desfasoara in cadrul intim, niciodata in tim
conversatiilor cu clientii ori colegii.
4.Concluziile observatorului:
19
Enunturile formulate sunt comisive,expozitive sau reprezentative. Fie descrie starea exacta a
lucrurilor(urmarile in caz de neplata in ceea ce priveste clientii de ex-dar niciodata sub forma
de amenintare), vorbeste despre evenimente ulterioare si colaborari fie promite prin actul
comunicarii sale ca va face ceva in favoarea clientului respectiv pe viitor in conditiile in care
acesta respecta in totalitate conditiile contractuale. Este charismatic,mesajul transmis este clar
si de calitate. Foloseste comunicarea informala -creeaza un cadru de dialog in care statutul
interlocutorilor este considerat egal, minimizeaza diferentele de rol dintre ei.Elementele de
paralimbaj -ritmul vocii exprima de obicei forta, este puternica,intensitatea este medie,
volumul normal, exprima siguranta de sine si creeaza spontan un context amical in dialog.
Ajuta interlocutorul sau sa se relaxeze ,il asculta si ii da ocazia sa puna toate intrebarile
necesare. Durata unei conversatii nu este standard sau cu o abordare prestabilita, are o medie
de 5-10 minute. Frecventa apelurilor este zilnica sau saptamanala in functie de fiecare caz in
parte.
Emotiile sale: in general reprima emotiile cu pretul dezechilibrului la nivel personal, acestea
se somatizeaza de cele mai multe ori.In schimb este constient de aceste lucruri si cauta sa-si
dezvolte inteligenta emotionala,cauta sa recunoasca, sa gestioneze si sa exprime ceea ce
simte. Reuseste sa faca fata cu brio izolarii sociale la care a fost expus timp indelungat.(de la
inceputul pandemiei pana in prezent) Cauta sa perceapa si sa dobandeasca un model sanatos
de gestionare si constientizare a propriilor emotii.
Bibliografie:
www.dexonline.ro
20
John T. Cacioppo , Stephanie Cacioppo , John P. Capitanio , și Steven W. Cole
Neuroendocrinologia izolației sociale, 2014 Aug 22.
Linkuri:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19726219/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5130104/
21