Disciplina: Metode de cercetare in psihologie

Anul :I

Tema 1: Tratamentul placebo versus medicamentos in schizofrenie

Tema nr.2: Observarea deprinderilor rational-emotive si comportamentale

Tratamentul placebo versus medicamentos in schizofrenie

1
Abstract

S-a formulat ipoteza ca perioadele placebo cresc morbiditatea la pacientii cu schizofrenie

iar folosirea acestuia descurajeaza investitiile in cercetarea bolii cat si introducerea de noi
tratamente. (Richard Jed Wayatt,Ioline Henter, J.H.Barko,The long term effects of placebo in patients with
chronic schizophrenia, Biol Psychiatry,oct.1999 ) Am luat ca referinta 3 studii care au comparat
eficaciatea dozelor standard de medicamente folosite in mod obisnuit cu placebo in tratarea
schizofreniei. Am comparat si cu alte studii similare in afara de cele 3 luate ca referinta cu
date numerice pentru a urmari concluziile generale. Rezultatele obtinute au fost diferite. In
unele cazuri tratamentul placebo a avut rezultate similare cu cel medicamentos dar nu a mai
generat efectele adverse devastatoare ale pastilelor. Din studiile cercetate s-a constatat ca
efectele medicamentelor sunt monitorizate pe termen scurt comparativ cu placebo si
sponsorizate in cea mai mare parte de companiile farmaceutice. Pe de alta parte se sustine ca
placebo nu va inlocui niciodata un tratament medicamentos in cazul schizofreniei.

Introducere

In lume schizofrenia afecteaza aproximativ 20 milioane de oameni,tulburarea psihica

actioneaza asupra comportamentului iar cauzele sale neurologice sunt necunoscute.
Dizabilitatile mintale reprezinta la aceasta ora una din problemele cele mai importante ale
Europei. (World Health Org,2019) In Romania nu exista o monitorizare clara a bolnavilor
cu afecţiuni mintale şi nici un program pentru recuperarea lor. Pacienţii işi petrec sute de zile
in spitalele de psihiatrie, comparativ cu alte ţari, unde sunt centre de zi special create pentru
aceste boli. Una din trei persoane este afectata in prezent de o boala mintala, potrivit
Organizației Mondiale a Sanatații. Romania ocupa locul 29 din 30 în privința integrarii
oamenilor cu probleme de sanatate mintala. Cat despre discriminare, persoanele cu dizabilitați
psihice sunt pe locul trei, dupa cei infectați cu HIV-SIDA și cei care consuma droguri. (World
Health Org,2019)

Schizofrenia este o boală mintala cronica caracterizata prin slabirea și destramarea

progresiva a funcțiilor psihice și prin pierderea contactului cu realitatea.(dexonline)

Caracterizata prin simptome psihotice, declin funcțional și deficit cognitiv , are un impact
major asupra funcționării normale a pacientului și familiei sale precum si niste costuri pe
termen lung extrem de ridicate.

2
Perceptia, judecata, creativitatea si chiar intuitia contribuie la problemele emotionale pe care
le dezvolta schizofrenia. (dexonline)

Psihiatru elvețian, Eugen Bleuler este cel care a identificat și a numit „schizofrenia”, în 1911.
El a introdus conceptul celor patru simptome primare, „cei patru A”: asociatiile – asocierea
gandurilor este afectata (salata de cuvinte, incoerența verbala), afectul – aplatizarea
emotionala, ambivalenta – emotiile contradictorii fata de alte persoane, autismul – fuga
evadarea in fantezie.

Simptomele bolii pot fi pozitive acestea produc halucinatii, idei delirante, dezorganizare
ingandire și comportament sau negative ce duc la lipsa motivatiei,a emotiilor,diminuarea
fluxului vorbirii,retrageresociala,atentie deficitara;mai pot fi afective caracterizate prin
anxietate,depresie si cognitive atunci cand afecteaza si memoria;
(Dr.R.Jeican,Schizofrenia,2007,pp198)

In plan general prin schizofrenie se produce o rupere a contactului cu exteriorul,izolare

sociala si inadaptare.Simptomele acestei boli afecteaza majoritatea zonelor de funcționare ale
creierului. Tulburarea este asociata cu deficit emotional, probleme de gandire,atentie, si
exprimarea gandurilor. De obicei se instaleaza treptat si afecteaza perceptia persoanei;
creierul actioneaza exagerat fata de situatiile stresante la care este supus; Bolnavii prezinta
afectiuni asociate ca depresie majora,anxietate.( Aaron T. Beck, Neil A
Rector,Schizofrenia,cap.3,4,5,2014)

Cauza bolii fiind necunoscuta putem vorbi despre factorii care favorizeaza aparitia ei. Mediul
familial influienteaza aparitia sa. Din studiile clinice efectuate s-a dovedit ca aparitia bolii a
avut mediu prielnic in familiile in care mama era retrasa,nesigura, fara prieteni,cu tendinta de
a controla excesiv totul si cu dificultati mari de comunicare sau genetic.
(Dr.R.Jeican,Schizofrenia,2007,pp203) Dezvoltarea copiilor intr-un mediu stresant are o
mare influienta asupra schizofreniei, consumul de droguri, problemele sociale,saracia si
predispozitia genetica cat si traumele fizice si psihice suferite de gravida in timpul sarcinii
constituie un factor de risc.

Un rol foarte important il are familia si in ceea ce priveste diagnosticarea precoce a

bolnavului,observarea si convingerea acestuia ca necesita tratament. Acesta se confrunta cu
lipsa motivatiei,scaderea randamentului profesional,marginalizare sociala si multe altele.

3
Terapia il poate ajuta pentru a restabili noi deprinderi de viata ,independenta, modificarea
comportamentelor. Diminueaza simptomele si e o modalitate de a da un alt sens lucrurilor,
actioneaza asupra perceptiei care in cazul schizofrenicilor este denaturata.

S-a constatat ca si singuratatea este unul din factorii importanti in aceasta afectiune siare o
incidenta mai mare in general in cazul persoanelor ce sufera de afectiuni psihice.

Schizofrenia se trateaza cu antipsihotice. Aceste medicamente blocheaza activitatea

receptorilor de dopamina, substanta care transmite informatia intre neuronii creierului. Pana
acum studiile au demonstrat ca in cazul schizofreniei creierul produce dopamina in exces fapt
care duce la aparitia simptomelor. Speranta de viata a persoanelor cu schizofrenie este cu 12 -
15 ani mai mica decat a celor care nu au aceasta tulburare, acesta fiind rezultatul problemelor
de sanatate fizica si al frecventei crescute a sinuciderilor (în jur de 5 %).(Medicalexpress,
Canadian Medical Association Journal sept,2017)

Placebo este un tratament inert conceput pentru a simula o intervenție medicala.

Medicamentul desi inactiv a contribuit la ameliorarea simptomelor bolilor. Placebo este
folosit fie pentru a-i face placere pacientului ,experimental sau pentru a testa efectele
anumitor medicamente cat si reactiile psihice. Placebo a inregistrat imbunatatiri percepute
sau reale a unor afectiuni ,acestea sunt mentionate de zeci de studii de specialitate. Efectul
placebo asigura o ameliorare a simptomelor resimtite si nu asigura vindecarea propriu zisa. In
cazul in care apare o vindecare se pune pe seama spontaneitatii sau devine inexplicabila dar
nu ii este atribuita tratamentului placebo in cazul schizofreniei.

Placebo inert- substanta farmacologica este neutra sau placebo activ cand pastila contine
medicament dar nu e pentru afectiunea respectiva,de cele mai multe ori contine zahar sau
vitamine.(dexonline)

In ceea ce priveste raspunsul la placebo apar constatari importante in legatura cu mecanismele

sale psihologice dar si in privinta legaturilor psihosomatice. (eliberarea de catre organism a
endorfinelor,dopaminei si cortizolului). Mecanismele psihologice sunt legate de teoria
sperantei si conditionarii. Teoria porneste de la ipoteza ca actiunile oamenilor sunt orientate
spre anumite scopuri. Scopurile ofera componenta cognitiva care fixeaza si stabilesc speranta,
si prin ajutorul motivatiei se ajunge la indeplinirea lor. Are legatura cu procesele de gandire si
cu emotiile pozitive. Stresul reprezinta unui din factorii importanti care abat persoana de la
indeplinirea dorintei sale ,astfel se considera ca persoanele pozitive reusesc sa gasesca
4
variante pentru a l elimina si a-si indeplini obiectivul initial.( Prof. Dr. A. RESTIAN, Practica
Medicala – Vol. 14, Nr. 3 2019,pp215-220) Efectul placebo nu este doar un fenomen psihologic
ci si unul biologic, testele clinic efectuate au demonstrat acest lucru. La nivelul creierului
atunci cand un pacient asteapta un tratament terapeutic,se declanseaza anumiti
neurotransmitatori ,aflati in relatie cu receptorii, eliberand substante ce genereaza efect
terapeutic. Profesorul de fiziologie si neuro-stiinte Fabrizio Benedetti care a studiat indelung
efectul placebo ne spune ca “efectul placebo este un fenomen neurobiologic real, prin care
ceva se intampla in creierul pacientului”. El se declanseaza ca urmare a mai multor factori pe
care profesorul ii numeste”context psihosocial”. Acest context ar putea fi reprezentat de
mediul spitalicesc de exemplu(doctorul,vocea personalului
medical,ambientul,mirosul,culoarea si ambalajul tabletelor ). Acesti stimuli senzoriali si
sociali ii sugereaza pacientului ca are loc un tratament la problema lui. Studiile profesorului
mai spun ca speranta pacientului ca starea sa se va imbunatati(recompensa)activeaza o parte a
creierului care devine activa ca si atunci cand asteptam hrana de exemplu ori alte
recompense. Anxietatea este diminuata si neurotransmitatorii isi vor face datoria si atunci
cand medicul va asigura verbal pacientul ca prin acel tratament starea initiala I se va
imbunatati. (G. Benedetti vol 114,pp3-6, 2005) Asadar teama si stresul vor fi inlaturate sau
diminuate si rezultatele clinice incep sa-si faca aparitia.

Metodologie :

1.Obiective

Pentru a evalua datele rezultate, si a determina efectele clinice ,siguranța si tolerabilitatea

medicamentelor în comparație cu placebo pentru tratamentul schizofreniei.

2. Ipoteze

Pornind de la studiile cercetate si rezultatele obtinute am emis urmatoarele ipoteze:

Medicamentele au o rata de succes mai mare pe termen lung decat tratamentul placebo.

Bolile psihice precum schizofrenia pot fi stagnate prin placebo.

Bolnavii care au participat voluntar la studii au avut un impact major asupra cercetarii si
descoperirii de noi variante de tratament pt aceasta afectiune.

5
3.Intrebari de cercetare:

Care sunt factorii psihologici care influienteaza aparitia schizofreniei?

Care sunt factorii psihologici care determina obtinerea efectului in cazul tratamentului
placebo?

Care sunt elementele comune ale medicatiei in schizofrenie?

Cum sunt definite conceptele operationale in literatura de specialitate?

Se poate spune ca pe termen lung placebo creste morbiditatea?

Subiecti

La studiile de cercetare analizate au participat in medie un numar de 2983 bolnavi de

schizofrenie,barbati si femei de varste diferite. Acestia au fost si internati si in sistem
ambulatoriu monitorizati. Tratamentele s-au aplicat in institutii specializate de catre personal
abilitat,cu acordul pacientilor. Am studiat cercetari intre medicamente diferite si placebo si
am analizat rezultatele.

Astfel medicamentul: flufenazina a fost administrat la 439 persoane si comparat cu placebo,

medicamentul risperidona la 2261 de persoane, si olanzapina 283 persoane. Testarile au avut
aceeasi durata in aceste 3 comparatii si anume in medie 6-8 saptamani.

Metoda

Toti pacientii care au participat la aceste studii in cadrul spitalelor de neuropsihiatrie au fost
cei judecati ca si capabili sa-si dea consimtamantul in acest scop. Capacitatea unui pacient a
fost determinata de medicul de referinta al pacientului și de psihiatrii spitalului de cercetare
neuropsihiatrica, aplicand metode clinice standard. Au semnat un formular de consimtamant
informat care fusese aprobat de Comitetul de revizuire institutionala (IRB) al NIMH(institutul
national de sanitate mintala-S.U.A). Diagnosticul a fost revizuit si inaintea externarii,dupa
perioada placebo.

Scala de evaluare folosita PANSS(scala sindroamelor pozitiv si negativ) este o scara medicala
folosita pentru masurarea gravitatii simptomelor la persoanele care sufera de schizofrenie.

O scala de evaluare consta intr-o suita de itemi individuali, fiecare din ei acoperind un
fenomen bine definit (de ex. simptom, trasatura de personalitate, etc.), care este evaluat

6
conform gradului de severitate. Trebuie sa se tina bine seama ca prin aceste scale de evaluare
se obtine mai curand severitatea fenomenului pentru care au fost construite, decat
identificarea fenomenului ce se vrea masurat.(Dr.R.Vrasti,Masurarea sanatatii
mentale,pp.14) Utilizata pentru studiu,scala PANSS este numita si “standardul de aur”dupa
care ar trebui sa se desfasoare evaluarea tulburarii psihice. Se refera la cele doua tipuri de
schzofrenie pozitiva si negativa(descrise mai sus) si consta intr-un interviu care i se aplica
pacientului de catre un personal instruit in acest sens. Interviul clinic dureaza aproximativ 45
de minute iar pacientul este evaluat de la 1-7 din 30 de simptome diferite ,dar si pe baza
rapoartelor membrilor familiei ori personalul spitalului abilitat.(Dr.R.Vrasti,Masurarea
sanatatii mentale,pp.47-50-pdf)

Rezultate si concluzii

Medicamentele antipsihotice au fost introduse in anii 1950 si din acel moment au constituit
medicatia de baza pentru schizofrenie. Recuperarea completa pe care au promis-o aceste
medicamente nu a fost insa posibila. Compararea medicamentelor cu placebo a sprijinit si
imbunatatit mereu studiile cu medicamente.

Autorul unui studiu sustine ca rezultatele sunt cel mai bine masurate cu placebo deoarece doar
asa sunt explicate obstacolele de natura psihologica,mintea umana si functionarea acesteia.

Studiul 1

Risperidona- este considerat un medicament relativ nou(aparut in 1990) si s-a spus ca nu va

provoca tulburari de miscare si spasme asemanator medicamentelor folosite anterior. Studiile
luate ca referinta dintre placebo si acest medicament au fost efectuate pe un numar de 2261 de
persoane, jumatate din ele au fost sponsorizate de companii farmaceutice. Durata testelor a
fost cuprinsa intre 6-8 saptamani. Comparativ cu placebo scorul pozitiv a iesit in favoarea
medicamentului. (reducerea riscurilor 36% risperidona,17%placebo). Timpul de testare fiind
scurt datele furnizate de cercetari au avut o calitate foarte scazuta in acest caz. (Ranganath D
Rattehalli- Risperidone versus placebo for schizophrenia Cochrane library)

In cadrul acelorasi studii s-a dovedit ca risperidona provoaca reactii adverse puternice in
comparatie cu placebo si nu se stie daca daunele balanseaza beneficiile.( www.anm.ro)

In concluzie dovezile nu sunt destul de graitoare pentru a ne pronunta in favoarea

medicamentului.
7
Studiul 2

Flufenazina -un medicament folosit foarte mult in ultimii 50 de ani,are un cost mic si este
accesibil in toata lumea. Nu se stie cu exactitate in ce doze si ce cantitati se folosesc in toate
statele. Are reactii adverse puternice ca probleme de miscare,spasme musculare si
excitabilitate nervoasa. (mediately.co-prospect)

Studiile consultate au fost efectuate pe un nr de 439 de persoane,pe o perioada cuprinsa intre

6-8 saptamani. Efectul pe termen scurt a fost considerat pozitiv comparativ cu placebo.
Calitatea dovezilor obtinute in acest interval a fost una foarte scazuta.( Hosam E Matar,
Muhammad Qutayba Almerie, andStephanie J Sampson, Fluphenazine (oral) versus placebo for schizophrenia
Cochrane Schizophrenia Group,2013,2014.)

Studiul 3

Ziprasidona , un antipsihotic ce poate provoca ca si reactii adverse tulburari de

miscare,transpiratii,palpitatii,ameteli,umflarea fetei,buzelor si rigiditate musculara, este de
asemenea folosit in tratarea schizofreniei.( www.pcfarm.ro-prospect)

Studiul luat ca si referinta a fost posibil cu participarea a 283 de adulti cararoa li s a

administrat medicamentul comparativ cu placebo. Rezultatele au iesit in acest caz similar,
medicamentul nu a reusit sa se diferentieze de placebo. ( Ziprasidone in Adolescents with
Schizophrenia: Results from a Placebo-Controlled Efficacy and Long-Term Open-Extension Study, Robert L.
Findling, 2013 )( Ziprasidone in Adolescents with Schizophrenia: Results from a Placebo-Controlled Efficacy
and Long-Term Open-Extension Study, Robert L. Findling, 2013 Oct(Cochrane library)

Concluzii

Toate studiile consultate sugereaza ca nu este suficienta perioada de monitorizare si testare de

doar 6-8 saptamani pentru a formula o concluzie clara in cazul placebo vs schizofrenie.
Elementele comune ale medicatiei in aceasta boala as sustine ca sunt reactiile adverse pe care
le genereaza dar si o parte din substantele active.

In general la studiile efectuate nu s-a constatat o inrautatire a situatiei pacientilor carora li s-a
administrat placebo, statistic in evaluarea lor la momentul externarii fata de momentul initial.
Raspunsurile individuale fiind insa intr-o serie din cazuri diferite. La unii pacienti s-a
constatat o imbunatatire fata de faza initiala,la altii o agravare a bolii in timp ce la o serie a

8
ramas exact le fel ca la momentul intrarii in studiu. Cu toate astea s-a constatat o inrautatire si
la pacientii taratati cu antipsihotice aceasta dovedeste ca evaluarile pacientilor cu placebo au
fost influientate si de cursul si evolutia naturala al bolii. Majoritatea pacientilor tratati cu
placebo au revenit la faza initiala dupa 6 saptamani de antipsihotice. Astfel perioada de timp
analizata fiind scurta nu ne poate furniza date concludente in ceea ce priveste efectele pe
termen lung ale tratamentului placebo insa intareste valabilitatea teoriei sperantei explicata
mai sus.Toate studiile cercetate ne arata ca exista o necesitate asupra efectuarii lor comparativ
cu medicamentele, cat si crearea de noi cercetari in acest domeniu.Nu putem afirma in urma
documentelor studiate ca placebo creste morbiditatea pe termen lung, nici ca medicamentele
fac acest lucru.

Pacientii care participa voluntar la aceste studii sunt de un real folos in testarea de noi
medicamente, iar cei care dovedesc fie si pe termen scurt ca placebo poate stagna evolutia
unei boli de asemenea gravitatene evidentiaza nevoia de a studia mai in profunzime
mecanismele creierului cat si descoperirea de noi medicamente cu efecte secundare mai putin
puternice.

Medicatia inerta dovedeste puterea autosugestiei si influienta considerabila a sa asupra

psihicului uman. Modificarea dispozitiilor si dobandirea sigurantei de sine prin puterea
psihica ajuta in vindecarea si stagnarea multor boli. Omul este in general este ceea gandeste
si ceea ce crede iar credintele mintii constiente devin realitati ale vietii de zi cu zi. Vindecarea
,stagnarea si imbunatatirea starii de sanatate cu ajutorul unui tratament inactiv fac dovada
asupra puterii nemarginite a mintii umane. „Daca te convingi singur ca poti face un lucru
oarecare,numai sa fie posibil ai sa-l faci oricat de greu ar fi.Daca iti imaginezi ca nu ai sa- l
poti face fie el si cel mai usor lucru din lume iti va fi imposibil sa-lfaci” (Emil
Coue,Autosugestia ,2010,pp 38)

Bibliografie:

1.Emil Coue,Autosugestia,sanatate prin autosugestie constienta, Editura AldoPress

,Bucuresti,2010

9
2. .Dr.R.Vrasti,Masurarea sanatatii mentale,un compendiu de scale si interviuri utilizate in
evaluarea tulburarilor psihopatologice,Ontario,2018

3.Biologia credintei, Bruce Lipton,Editura For you,2008

4.Introducere in psihologie,Nicky Hayes,Sue Orrell, Editura All ,1993

5.World Health Org, Schizophrenia,key facts,2019

5.Dr. Rodica Jeican,Shizofrenia.Teorii si cercetari etiologice recente,Editura Limes,2007

6.Aaron T. Beck, Neil A. Rector, Schizofrenia: teorie, cercetare si psihoterapie cognitiva,

Editura Romanian Psychological Testing Services,2014.

7.Medicalexpress,  Canadian Medical Association Journal , People with schizophrenia have

threefold risk of dying ,sept,2017 :

8.Prof. Dr. Adrian RESTIAN,Credinta ta te-a vindecat,Practica Medicala – Vol. 14, Nr. 3 (67),
An 2019

9.Finniss, Damien G. Benedetti, Fabrizio, Mechanisms of the placebo response and their
impact on clinical trials and clinical practice March 2005 - Volume 114

10. https://www.anm.ro/_/_PRO/pro_3932_11.11.11.pdf -prospect risperidona

11. https://www.pcfarm.ro/prospect.php?id=6318 –prospect ziprasidona

12. https://mediately.co/ro/drugs/CehFI4rCm3B2BEn0PeqXLljyMry/fluanxol-depot-20mg-
ml-sol-inj -flufenazina-prospect

13.Cochrane library-Fluphenazine (oral) versus placebo for schizophrenia, Cochrane

Schizophrenia Group 2018 Jun sursa:PUBMEd

14. Cochrane library-The placebo effect: from concepts to genes, Ben Colagiuri,1 Lieven A.
Schenk,2 Michael D. Kessler,3 Susan G. Dorsey,4,5 and Luana Colloca sursa:PUBMED

15. Risperidone versus placebo for schizophrenia, Ranganath D Rattehalli, 2016 Dec sursa:
Cochranelibrary

16. Ziprasidone in Adolescents with Schizophrenia: Results from a Placebo-Controlled

Efficacy and Long-Term Open-Extension Study, Robert L. Findling, 2013 Oct sursa: ncbi

17. First rank symptoms for schizophrenia, Karla Soares Weiser,corresponding author Nicola
Maayan, and Cochrane Schizophrenia Group, 2015 Jansursa ncbi

10
18. Valance Aron, Something out of nothing: the placebo effect, Cambridge University Press:
02 January 2018 sursa ncbi

19.Colloca L, Benedetti F (2005) Placebos and painkillers: is mind as real as matter? Nature
Reviews Neuroscience sursa:ncbi

20.Everyday life experiences among relatives of persons with mentalDisabilities Anna-Britta

Wilhelmsson Department for Pedagogy, Umeå University, Sweden sursa:Sweden University

21.Robert L. Findling, Ziprasidone in Adolescents with Schizophrenia: Results from a

Placebo-Controlled Efficacy and Long-Term Open-Extension Study, 2013 Oct9(Cochrane
library) sursa: ncbi

22.Ziprasidone in Adolescents with Schizophrenia: Results from a Placebo-Controlled

Efficacy and Long-Term Open-Extension Study, Robert L. Findling, 2013 Oct(Cochrane
library) sursa: Pubmed

23.Paul Eugen Bleuler and the origin of the term schizophreniaIndian J Psychiatry. 2012 Jan-
Mar; sursa: ncbi

24.Valance Aron, Something out of nothing: the placebo effect, Cambridge University Press:
02 January 2018 Herbert Benson, The Placebo Effect, Department of Medicine, Beth Israel
June 23, 1975(Cochrane library) sursa: ncbi

25.Ranganath D Rattehalli, Risperidone versus placebo for schizophrenia, 2016

Dec(Cochrane library)

Sursa: Cochrane library

26. Hosam E Matar, Muhammad Qutayba Almerie, andStephanie J Sampson, Fluphenazine

(oral) versus placebo for schizophrenia Cochrane Schizophrenia Group,2013,2014. Sursa:
NCBI

27. Hosam E. Matar, Muhammad Q. Almerie, and Stephanie Sampson Fluphenazine (Oral)

Versus Placebo for Schizophrenia, Published online 2013 Sep 26 sursa: NCBI

28.Larry Alphs,Fabrizio Benedetti,W.Wolfgang,John M Kane,Placebo related effects in

clinical trials in schizophrenia:what’s driving the phenomenon and what can be done to
minimize it? The international Journal of Neuropsychofarmacology,august 2012.

Sursa: NCBI-PMC

11
29.Richard Jed Wayatt,Ioline Henter, J.H.Barko,The long term effects of placebo in patients
with chronic schizophrenia, Biol Psychiatry,oct.1999 sursa: NCBI-PMC
linkuri:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4303345/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3405769/

https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD006918.pub3/full

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2814126/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3339235/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24111983/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3804318/

https://www.researchgate.net/publication/240448275_Everyday_life_experiences_among_rel
atives_of_persons_with_mental_disabilities

https://www.researchgate.net/publication/7747997_Placebos_and_painkillers_Is_mind_as_rea
l_as_matter

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3172952/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4466195/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3804318/

https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD006918.pub3/full

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26272535/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29893410/
https://medicalxpress.com/news/2017-09-people-schizophrenia-threefold-dying.html

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/schizophrenia

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6513420/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3997140/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6463908/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4843798/

12
Observarea deprinderilor rational-emotive si comportamentale-in cazul unei persoane
care lucreaza de acasa

1. Categoriile supuse observatiei:

a. Emotiile-tipuri de emotii experimentate pe parcursul observatiei

b. Cognitia-tipuri de cognitii
c. Comportamentul-modul de actiune in diferite situatii
d. Sistemul de gandire ,actiune si convingeri-tipurile de emotii,atitudini pe care le
determina
e. Izolarea sociala
f. Organizarea mentala si echilibrul interior
g. Autosugestia
h. Constiinta sociala
i. Rezolvarea problemelor si creativitatea
j. Locul de control
k. Constiinte propriei eficiente

Delimitari teoretice:

Izolarea sociala presupune o lipsa completa sau aproape completa de contact intre un individ
și societate. Poate include statul acasa pentru perioade mari de timp, si lipsa intalnirii
cunostintelor, prietenilor sau colegilor de serviciu. Cercetarile indica faptul ca izolarea sociala
perceputa este un factor de risc si poate contribui la o performanta cognitiva generala mai
slaba, declin cognitiv mai rapid, functionare executiva mai slaba, mai multa negativitate și
cognitivitate depresiva, sensibilitate sporita la amenintari sociale, o prejudecata de confirmare
in cunoasterea sociala care se auto-protejeaza si paradoxal se invinge, antropomorfismul
sporit si contagiunea care ameninta coeziunea sociala. Aceste diferente in atentie si cognitiv
impacteaza emotiile, deciziile, comportamentele si interactiunile interpersonale care pot
contribui la asocierea dintre singuratate si declin cognitiv si intre singuratate și morbiditate
mai general.( John T. Cacioppo și Louise C. Hawkley, Izolare socială și cunoaștere percepute, 2009 ,NCBI)

13
Sunt analizati factorii relationali in contextul izolarii sociale pe fondul pandemiei actuale cat
si potentialele efecte pe termen lung.

Studiile sustin ca insii izolati social pot dezvolta depresii,stari anxioase, lipsa empatiei,
incapacitate in gestionarea emotiilor si rezolvarea problemelor, creste rata de suicid si produce
numeroase afectiuni medicale precum boli de inima.( John T. Cacioppo ,    Stephanie
Cacioppo ,    John P. Capitanio ,  și Steven W. Cole  Neuroendocrinologia izolației sociale,  2014 Aug 22.)
Abilitatile emotionale, sociale si organizatorice sunt un element important si necesar in
rezolvarea problemelor si sarcinilor de lucru cat si in obtinerea echilibrului interior pentru a
putea face fata izolarii:
Creativitatea ca rezolvare de probleme-rezolvarea problemelor ca activitate poate fi
impartita in 3 etape: identificare,dobandirea deprinderilor necesare si elaborarea solutiei in
mod inventiv.( “Introducere in psihologie”,Nicky Hayes,Sue Oreell,1993,pp132)
Abilitati organizatorice – capacitatea de a valorifica timpul si de a inlesni un program de
lucru de calitate pentru a spori eficienta
Locul de control-persoanele cu un loc de control din interior sunt mai putin stresate decat
cele cu un loc de control exterior. Este important ca oamenii sa aiba sentimentul ca detin
controlul unei situatii.( “Introducere in psihologie”,Nicky Hayes,Sue Oreell,1993,pp246)
Constiinta propriei eficiente-legata de simtul de competenta personala,si de cat de
competent se considera omul pe el insusi.( “Introducere in psihologie”,Nicky Hayes,Sue
Oreell,1993,pp247)

Empatia si constiinta sociala-capacitatea de a rezona si intelege problemele celorlalti.

Controlul si gestionarea emotiei- controlul reactiei afective de intensitate medie si durata
scurta insotita de modificari in activitatile organismului prin care omul adopta o anumita
atitudine fata de realitate. Actioneaza asupra unuia sau mai multor stimuli interni sau externi
sunt forta motivatiei si raspunsul la evenimentele interioare sau exterioare.(dexonline)
Cognitia ,capacitatea de a cunoaste si a invata este in stransa legatura cu emotiile.
Cognitiile: tipuri: descriptive,inferentiale,evaluative;

Convingerile : rationale,irationale (dr.Starica Elena Cristina, „Educatia rational emotiva si

comportamentala)

2. Contextul observatiei:

-contine abilitati emotionale, sociale,organizatorice

-observatia se face pe parcursul unei zile de lucru

14
 -barbat, 38 de ani, inginer agronom,functie ocupata manager zonal. Factorul de stres-
indeplinirea sarcinilor de zi cu zi de acasa si participarea la sedinte , cursuri de perfectionare
cat si atingerea targetului de vanzari pe zona Moldovei doar din telefon.

-zi de observatie-23.12.2020-ultima zi din an disponibila pentru incasari. Neincasarea

unei sume de la un singur client duce la scaderea bonusului anual al sau cat si al
managerului national.Aceasta situatie atrage dupa sine repercursiuni de ordin intern.
Ar trebui sa completeze un raport prin care sa-si justifice neindeplinirea completa a
sarcinilor de serviciu.

3.Grila de observatie:
CATEGORII SUBCATEGORII
Planificarea activitatilor
-discutii cu managerul
national despre strategii
-discutii cu managerii
europeni despre produse
cat si facilitarea vanzarii
la nivel national
-negocierea discounturilor email-uri-le pe care le are
la nivel european pentru
Gandire rationala-rezolva a-si ajuta clientii din
problemele protofoliu si pentru a
facilita vanzarea
produselor
INDICI FRECVENTE
COMPORTAMENTALI
Indicator de
competenta:
-obtine rezultate in
majoritatea situatiilor de
complexitate ridicata
-rezolva crizele -zilnic
-planifica telefoanele si
de dat pe parcursul zilei;
-isi organizeaza agenda;
-se consulta cu colegii si
subalternii
-gandeste strategic si este
motivat; -saptamanal
-participa la sedinte si
cursuri de instruire online
-imbunatateste in
permanenta abilitatile
teoretice si practice
Indicator de competenta
corporativa:
-depaseste situatiile

15
 Actioneaza conform
convingerilor si
cunostintelor detinute
Intelege emotiile si -vorbeste putin despre
importanta lor emotii dar ii asculta pe
ceilalti si empatizeaza cu
ei
-raspunde la emotii prin
comportamentul non-
verbal,in mare parte
indirect
-se exteriorizeaza foarte
putin
-acumuleaza stres si
emotii negative pe care nu persoana ce trebuie sa
le manifesta verbalci prin
limbajul nonverbal-
mimica fetei i se schimba
-nu isi ia pauza si nu se
Conceptii alimenteaza la timp
16
neprevazute cu usurinta si
optimism
-prioritizeaza sarcinile de
serviciu,cele personale
trec pe locul 2
-asculta cu atentie clientii
si subalternii -zilnic
-ofera solutii viabile atat
clientilor cat si
subalternilor
-detine competente de
comunicare,negociere
,influientare,intelegere
intrapersonala
-transmite informatia
structurat si faciliteaza
intelegerea
Indicator calitativ de
satisfactie a clientilor si
angajatilor:
-se raporteaza la
problemele celorlalti si
cauta solutii
-se asigura ca mesajul si -zilnic
oferta transmisa a fost pe
deplin inteleasa de catre
beneficiar
-se raporteaza la sine ca la
vina cu solutia salvatoare
- stresat sa termine ceea ce
a inceput
sanatoase/nesanatoase de -programul de lucru nu
viata are limita-raspunde la
telefon si trimite mail-uri
sau materiale la orice ora
din zi ii sunt solicitate
-nu respecta odihna
-implicat in munca
Conceptii prestata
sanatoase/nesanatoase de -activitatile de placere se
viata desfasoara in limita
timpului ramas
-respecta igiena personala
-nu are o tinuta de lucru
in timp ce sta acasa
-are relatii foarte bune cu
colegii si sefii
-are mereu un plan de
rezerva
-analizeaza foarte bine
datele problemei
-anticipeaza eventualele
raspunsuri negative din
partea clientilor si le
argumenteaza varianta sa
Strategii de depasire a -detine abilitati de
situatiilor limita negociere si persuasiune
17
-se alimenteaza in timp ce
lucreaza -zilnic
-considera ca a raspunde
la clienti la orice ora
inseamna consolidarea
unei relatii armonioase cu
acestia
-ia pauza atunci cand
termina munca pe ziua
respectiva
Indicatori nonverbali:
-zambeste atunci cand
vorbeste si transmite
incredere
-mereu spune ceea ce
gandeste fara
menajamente
Indicatori calitativi de
impact social:
-gaseste solutii de tip win-
win impreuna cu clientii
-implica clientii in
evaluarea nevoilor -zilnic/frecvent
acestora
-deruleaza activitati
impreuna
-elaboreaza strategii
multiple
-argumenteaza teoretic si
prin exemple concrete
ceea ce sustine
Indicatori calitativi de
eficienta si eficacitate:
-este apreciat si contactat

rationale -prefera sa termine
lucrurile la timp si sa fie
cu incasarile la zi inaintea
termenului limita
-doreste sa-si
Convinger indeplineasca targetul
i anual
irationale Nu sunt
-daca nu ma suna clientul
x inapoi imediat sau in
decurs de o zi nu
inseamna ca nu va plati la
Inferentiale timp sau ca va intrerupe
Cognitii colaborarea cu mine
-daca nu raspunde
subalternul y in timp, nu
inseamna ca nu-si
indeplineste sarcinile de
lucru pe teren
Evaluative -evaluare si perceptie
corecta a lucrurilor
-ingeneral cu toleranta
18
de clienti
-realizeaza o evaluare
corecta a nevoilor acestora
-reuseste sa obtina ceea ce
doreste
-manifesta toleranta fata
de propria persoana si fata
de altii
-accepta situatiile intalnite
-nu se simte confortabil -zilnic
atunci cand nu realizeaza
pe deplin ceea ce trebuia
dar se adapteaza si cauta
solutii
Nu sunt
-nu interpreteaza actiunile
altora cu sens negativ -tot timpul
-gandeste rational
evenimentele
-priveste cu optimism si - tot timpul
evalueaza sansele-
lucrurile rational
-considera dificil de
suportat ca indeplinirea
targetului si incasarea
sumelor sa nu se realizeze
in totalitate insa accepta
 mare la frustrare; situatia atunci cand se
Convingeri -de acceptare intampla iar pe termen -tot timpul
-cu toleranta la disconfort lung obtine rezultate bune;
-realiste
-emotiile negative ca
dezamagire ,grija se
transforma in motivatie pe
viitor

-autoapreciere -conceptie buna vis a vis

de sine dar nu
extraordinara-
modestie(mereu vrea sa -frecvent

Sanatatea egoului demonstreze ca se poate

mai mult si mai bine)

-conceptie buna si
-apreciere din partea
aprecieri frecvente
altora
dinpartea superiorilor,
clientilor, cat si colegilor

Depasirea situatiilor limita-emotiile il determina sa priveasca problemele si rational si emotional; mai intai
izbucneste apoi cu calm cauta solutii logice. Reactia emotionala se desfasoara in cadrul intim, niciodata in tim
conversatiilor cu clientii ori colegii.

4.Concluziile observatorului:

In cazul analizat comunicatorul este tipul sociabilului si are puterea de a influienta

raspunsurile in favoarea sa. Feedback-ul obtinut este de regula pozitiv,primeste aprobarea
clientilor cat si a sefilor. Influientarea are loc de cele mai multe ori intentionat, induce
atitudini prin abilitatile dobandite in timp de negociere si persuasiune.

19
Enunturile formulate sunt comisive,expozitive sau reprezentative. Fie descrie starea exacta a
lucrurilor(urmarile in caz de neplata in ceea ce priveste clientii de ex-dar niciodata sub forma
de amenintare), vorbeste despre evenimente ulterioare si colaborari fie promite prin actul
comunicarii sale ca va face ceva in favoarea clientului respectiv pe viitor in conditiile in care
acesta respecta in totalitate conditiile contractuale. Este charismatic,mesajul transmis este clar
si de calitate. Foloseste comunicarea informala -creeaza un cadru de dialog in care statutul
interlocutorilor este considerat egal, minimizeaza diferentele de rol dintre ei.Elementele de
paralimbaj -ritmul vocii exprima de obicei forta, este puternica,intensitatea este medie,
volumul normal, exprima siguranta de sine si creeaza spontan un context amical in dialog.
Ajuta interlocutorul sau sa se relaxeze ,il asculta si ii da ocazia sa puna toate intrebarile
necesare. Durata unei conversatii nu este standard sau cu o abordare prestabilita, are o medie
de 5-10 minute. Frecventa apelurilor este zilnica sau saptamanala in functie de fiecare caz in
parte.

Emotiile sale: in general reprima emotiile cu pretul dezechilibrului la nivel personal, acestea
se somatizeaza de cele mai multe ori.In schimb este constient de aceste lucruri si cauta sa-si
dezvolte inteligenta emotionala,cauta sa recunoasca, sa gestioneze si sa exprime ceea ce
simte. Reuseste sa faca fata cu brio izolarii sociale la care a fost expus timp indelungat.(de la
inceputul pandemiei pana in prezent) Cauta sa perceapa si sa dobandeasca un model sanatos
de gestionare si constientizare a propriilor emotii.

Bibliografie:

“Introducere in psihologie”,Nicky Hayes,Sue Oreell,Ed.All,1993

www.dexonline.ro

„Educatia rational emotiva si comportamentala(Educatia REBT).Implicatii in consilierea

educationala si vocationala”, dr.Starica Elena Cristina,suport curs.

„Comunicarea” Gh.Ilie Farte, Casa editoriala Demiurg,Iasi,2004

John T. Cacioppo și Louise C. Hawkley, Izolare socială și cunoaștere percepute, 2009 ,

octombrie; 13 sursa:NCBI

20
 John T. Cacioppo ,  Stephanie Cacioppo ,  John P. Capitanio ,  și Steven W. Cole 
Neuroendocrinologia izolației sociale,  2014 Aug 22.

Linkuri:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19726219/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5130104/

21