Instalatiile Vietii Pline de 1

INSTALATII DE BORD SI PUNTE
(note de curs)
1. Structura instalatii navale (1)
Certificarea instalatiilor de bord si punte a fost facuta o data cu existenta

mijloacelor de deplasare pe apa , inca de la aparitia primelor ambarcatiuni .
1.1 Aceasta categorie a Introducere
Nava este privita ca un sistem complex ce indeplineste trei obiective
majore :
-Primul este destinat scopului navei de a transporta marfa sau a executa
servicii, ceea ce determina tipul de nava , zona de activitate .
1.2 -Al doilea obie Introducere
majore :
1.3 Introducere
majore :
-Al doilea obiectiv este legat de capacitatea navei de a naviga in conditii
optime sau speciale
-Al treilea scop il reprezinta asigurarea conditiilor de habitat si
sigurantei echipajului la bordul navei .
Toate aceste functii stau la baza instalatiilor navale , inst de bord si de
punte .
Reglementarile de proiectare, constructive , expluatare sunt evidentiate
de norme , reguli impuse de Autoritatile nationale si internationale
(Registre de clasificare , SOLAS, IMO , etc.). Evident ca pentru fiecare
etapa exista reguli precise, delimitarea activitatii.
1.4 Din punt de Introducere
majore :
optime sau speciale
punte .
Din punt de vedere a cadrului timp : Faza initiala proiect – sfirsitul
expluatarii navei .
vedere a cadrului timp : Faza initiala proiect – sfirsitul expluatarii navei .
1.5 Introducere
majore :
optime sau speciale
punte .
expluatarii navei .
1.6 Introducere
majore :
optime sau speciale
punte .
expluatarii navei .
1.7 Introducere
majore :
optime sau speciale
punte .
expluatarii navei .
1.8 Introducere
majore :
optime sau speciale
punte .
expluatarii navei .
1.9 Introducere
majore :
optime sau speciale
punte .
expluatarii navei .
1.10 Introducere
majore :
optime sau speciale
1.11 Toate aceste functii stau la baza instalatiilor navale , inst de bord si
de punte . Introducere
majore :
optime sau speciale
punte .
expluatarii navei .
expluatarii navei .

punte .
expluatarii navei .
ctiv este legat de capacitatea navei de a naviga in conditii optime sau
speciale
punte .
expluatarii navei .
fost inclusa in conceptul om- ambarcatiune si s-a dezvoltat de-a lungul perioadei
de modernizare , suferind implementarea tehnologiilor de top ale societatii.
De amintit impactul descoperirii busolei , ca instrument modern de navigatie ,
(aprox 1000 ani in urma de chinezi ), existind ipoteze de folosire si de catre
egipteni, descoperirea Lumii Noi , impactul considerabil asupra societatii.
1.12 Introducere
majore :
optime sau speciale
punte .
expluatarii navei .
Din punct de vedere al locului : At . proiectare – santier – zona maritime
sau fluviala.
Participanti la proiect sunt : armatorul , executantul ( priect si exe.),
executantul serviciilor , beneficiar.
Legatura dintre acestia se regaseste contractual , cauzal si temporal
pentru fiecare faza .
Toate aceste elemente enumerate mai sus au impact asupra intalatiilor
navale (bd si pt )
Fazele principale de elaborare/fuctionare a instalatie sau a unui sistem
sunt :
 proiectarea /avizare
 executie / test (tehnic , etans )
 commissioning (punerea in functiune )
 test (shore , sea sau combinat) HAT si SAT
 expluatare /revizii /reparatii /modernizare
Ca principiu derularea etapelor reprezinta incadrarea in sisteme de calitate,
proceduri , norme tehnice.
Ca factori implicati in etapele mai sus mentionate :
- finante
- informatie
- materiale/energie
- management/principii
Aceste elemente pot fi gasite total sau partial in fazele de
elaborare/functionare de mai sus.
1.13 Introducere
majore :
optime sau speciale
punte .
expluatarii navei .
-Inst de navigatie :
Giro, satellite, loch, ultrason , radio, special (detectare /locatie )
1.3 Elementele inst. hidraulice si pneumatice :

A.Masini hidraulice si
B.Motoare hidraulice
a) Mainile si motoarele hidraulice pot fi : HIDRAULICE, avind ca fluid apa,
ulei
sau PNEUMATICE avind ca fluid un gaz .
b) Dupa sensul transformarii energetice :
- Masini generatoare hidraulice / transforma energia mecanica in energie
hydraulica, (pompe , ventilatoare). DEBIT SI SARCINA
Dupa modul de deplasare a fluidului in interiorul masinii :
- turbomasini – fluxul este continuu intre iesire si intrare , transferul de
energie se realizeaza prin interactiunea hidrodinamica curent lichid- rotor.
(pompe centrifuge, pompe axiale , turbine Kaplan )
- masini volumice – in acestea se transporta volume determinate intre
sectiunea de iesire si cea de intrare. pompe cu piston , pompe cu palete
culisante, pompe cu roti dintate, motoare liniare).
- Motoare hidraulice / transforma energia hidraulica in energie mecanica
(turbine si motoare) MOMENT /DEPLASARE LINIARA SAU RADIALA
- Transformatoare hidraulice /sau transmisii hidraulice , transforma energia
mecanica in hidraulica si apoi din nou in energie mecanica, (ambreaje
hidraulice , convertizoare hidraulice) , sau transformatorul hydraulic
(energie hidraulica – energie mecanica –energie hidraulica)
1.4.Tubulaturi :
Sunt elemente prin care circula mediul fluidul (compresibil sau
incompresibil) in conditii special de temp si presiune .
Tubulaturile se clasifica dupa :

- Material : otel , fonta , neferoase, composite.
- Destinatie : constr, izolatii , actionari .
- Proces fabricare : trasa, laminate, sudata.
- Protectie : galvanizata, neagra, alte protectii .
-
Tulatura are ca scop deservirea instalatiei din care face parte ( vezi cap.
urmatoare).
Tubulatura constructive este definite de DN (mm) ,grosime(mm), p(N/m²) ,
lungime.
Alta definire importanta a tevilor este clasa lor data de presiune si

temperatura.
Aceste tipuri de clase genereaza incidenta Societatii de Clasificare.
Un tip relativ nou in constructia navala este teava de tip AMERON, folosita
ptr inst ballast, santina, apa calda,rece, ect.
Aceasta este fomata din material Thermoset, (asupra caruia nu se mai poate
inerveni mechanic. Elementele constituente ale materialului sunt:
- Rasini+intaritor (structural)+aditivi .
Ca rasina este folosit poliesterul, cu reactie exoterma , sau epoxy+hardner

Ca Intaritori structurali sunt folosite fibrele de carbon sau fibrele de sticla.
Aditivi sunt folositi pentru propietatile fizice si chimice, pot fi organic sau
anorganici, fibra sau granular si pot fi : mica, carbon , pigmenti color.
Tabel 1 Tipuri de instalatii/clasa tevi
Este de remarcat faptul ca tevile de clasa I functioneaza la temp mai mari de

300 ⁰C sau presiuni mai mari de 16/40 barr.
Tevile de clasa II au ca limita superioara temp de 300 ⁰C si presiunea de
16/40 bar.
Tevile de calsa III au ca limita superioara de presiunea 7/16 bar si
temperature de 200/60 ⁰C.
1.14 Datorita faptului ca traseele de tubulatura sunt lungi este necesara
imbinarea lor. Introducere
majore :
optime sau speciale
majore :
optime sau speciale
majore :
optime sau speciale
punte .
expluatarii navei .
expluatarii navei .

expluatarii navei .
a)Cuplarile fixe se realizeaza prin:

- sudura cap la cap, full pen sau deep pen. Ca procedura de sudare se
foloseste in functie de matrial , electrod , MIG/MAG, WIG,TIG.
Sudura poate fi manuala , semiautomata, automata.
Verificarea de face prin metode NDT(raze X, gama, ultrasunete , spuma,
camera video )
-Bercluire - sudare sau inel unic (one way) la inst sanitare.
-Manson exterior simplu sau dublu (cuplare Z) sau interior ( de rezistenta).
b) Cuplari demontabile:
- cu insurubare: piulita olandeza, ERMETO, racord filetat
- cu flansa , simpla ,canal si pana , flansa de perete ( bulkhead
flange).Importante sunt tipurile de garnituri functie de natura fluidului
(Cupru, clingherit, cauciuc).
Flansele de la inst ulei , combustibil au manta de protecte metalica (spray
shield) sau banda de protectie Hypress.
- cuplare rapida –de tip Stortz, sau cu guler (Fi-Fi, hidraulica )
Imbinari flexibile sunt foarte importante datorita elasticitatii navei si
variatiilor de temperatura.
Acestea se folosesc la diverse instalatii
- Furtun flexibil – hidraulica capace mecanice magazie(miscari ample)
- Compensatori burduf cauciuc sau metal– inst racire, frig , evacuare gaze.
- Telescopici – ballast . Cuplari Helden
- Autocompensare (bucle ), ulei termal in tancuri , combustibil .
Fixarea tubulaturii de elemntele de osatura sau suporti de face in functie de

tipul instalatiei , diametrul tevii, conform standardelor in aplicate la nava .
Aceasta consta in general in :
Bride (colier) simple
Bride cu bratara
Brida cu platbanda
Trecerile prin pereti sunt impuse de Normele de Registru . Sunt legate de

tipul de perete, osatura , izolatie , rezistenta . Scopul este de a etansa zona
adiacenta .
Acestea constau in treceri propriu-zise:
- Treceri cu manson
- Flansa de perete , aplicata sau incastrata/ treceri hidraulice (prize)
- Treceri filetate
- Treceri cu sfirsit de traseu : sonde incastrate, sifoane pardosea, prize si
stuturi de bordaj.
Tevile ce sunt conectate la invelisul exterior al navei au o constructive
speciala de intarire in zona de cuplare. Toate sunt tevi de clasa. Sudarea
si verificarea lor se face in mod special .
In functie de scopul tevilor acestea pot fi :

Izolate termic /fibre minerale (rock wool) sau Armaflex , cu inst. de
incalzire electrica/rezistenta , cu impamantare ptr tevi de cablu , cu inst
de racire (gaze esapament), protectie mecanica
Marcajul si demarcarea tevilor pe instalatii se face cu inele colorate

codificate.
Modul de testare a tevilor se face vizual sau NDT(non destructive test).
Testele se fac pe tronsoane (spooluri), sau pe instalatie cu sau fara
agregate. Testele se fac cu aer, azot, argon, apa , ulei , functie de tipul
instalatiei . Se pot face teste cu suprapresiune sau cu vacuum .
1.5.Armaturi
Sunt elemente ale instalatiilor de reglaj al parametrilor , inchidere ,
deschidere.
Ele pot fi cu: cep (gate valve)(15-20 bar), ventil (globe valve) ,
future(butterfly), bila(ball valve), flotor, valvule special (valvule ac , valvule
cu arc, valvule de siguranta, valvule spada,
Alegerea lor se face in functie de presiunea instalatiei .
Cuplarea a mai multor armature se face in casete de distributie sau
manevra numite MANIFOLD.
Armaturile speciale : filtre, sorburi , oale de condens.
Armaturi de bordaj sunt elemente de clasa .
1.5.1 Actionarea armaturilor .
Datorita spatiului limitat sau a gradului de automatizare actionarea
armaturilor se face mechanic, hydraulic , pneumatic, electric.
Armaturile pot fi NORMAL INCHIS sau NORMAL DESCHIS.
-Actionarea mecanica prin tije, pirghii, se poate si automatiza(dubla)
-Actionarea electica se face cu ajutorul unui electromagnet sau
electromotor ce actioneaza tija armaturii , direct sau indirect.
-Actionarea hidraulica foloseste fluidul de transport sau circuit separat de
fluid.
-Actionarea pneumatica foloseste presiuni de pina la 30 bar
1.5.2 Armaturi de reglaj

Aceste armature au ca scop reglarea parametrilor functionali in anumite
limite sau sub o valoare data, (de siguranta):
a) Reglarea presiunii-
Acestea pot fi :
-de siguranta
- de siguranta propriu-zisa
-de reglare cu mentinere constanta a presiunii de obicei intre 1,1 si 0,9 din
valoarea presiunii
Regulatoarele de presiune (presostate)
b) Reglarea temperaturii
- Semnalizare temperature extreme
- Siguranta
- Reglarea temperaturii
c) Reglarea debitului si a nivelului.

-La nave se folosesc traductoare cu diafragma (drosere), aplicate la masini
hidrodinamice sau masini volumice.
Folosirea diafragmei (inel ) conduce la o scadere a presiunii pe traseu ce
este convertita in debit (dupa curba de etalonare a diafragmei)
-Masinile hidrodinamice folosesc transformarea miscarii de rotatie in debit
-Masinile volumice folosesc doi elementi a caror rotatie determina un
volum
In functie de nr. de rotatii de stabileste volumul de lichid ce trece prin
conducta.
-Masurarea nivelului in tacurile de ballast si combustibil se face electric sau
pneumatic.
Sunt cazuri in care se folosesc mobree cu flotor ptr nivel maxim sau minim
cu semnal electric (casete , mici tancuri) sau sticle de nivel montate pe
tanc.
La tancurile de ballast semnalul dat de traductorul de presiune electric este
convertit in volum .
Pentru lichide inflamabile se foloseste sistemul pneumatic de masurare .
Alt system pentru tancuri cu lichide inflamabile este cel cu radar montat sub
punte . Calibrarea sa se face in functie de volumul tancului , asieta. Volumul
scanat este cel al volumului tancului gol.
Masurarea pneumatica.
Se insufla aer prin sonda masurind presiunea aerului ce iese la suprafata.
Acesta trebuie sa invinga presiunea hidrostatica a coloanei de lichid .
Semnalul de presiune se converteste in semnal electric iar apoi digital sau
analogic pe un ecran .
d) Reglarea viscozitatii :
Reglarea viscozitatii este necesara la motoarele principale care
functioneaza pe combustibil greu. Viscozitaea admisa este de 2-2,5 grade
Engler.
-Traductoare hidrostatice ,
Se bazeaza pe propietatea careia in cazul curgerii laminare a fluidului
caderea de presiune este proportioanala cu viscozitatea.
Pentru proportionalitate Re crt mai mic de 2300.
-Traductoare hidrodinamice – au la baza frecarea viscoasa intre doua discuri
la care primul este antrenat mechanic iar miscarea se transmite la al doilea
prin intermediul lichidului.
Traductoare cu cilindri concentrati se bazeaza pe frecarea viscoasa dintre
doi cilindri cu transmiterea turatiei . (grosimea stratului limita)
e) Rezervoare hidraulice .
In majoritea sisitemelor hidraulice pe nava se intilnesc rezervoarele
hidraulice sau tancuri de ulei .
Instalatii care sunt dotate cu rezervoare (power pack) , sunt inst capace
mecanice , inst guvernare , inst ancorare, inst manevra-legare , inst ulei
termal.
Sunt operatii de test presiune max .pe instalatii , sau operatii mecanice
(presa tub etambou ) care folosesc acest tip de instrument.
Acestea au ca scop :
 Egalarea diferentei instantanee dintre cantitatea de lichid absorbita si cea
refulata
 Conduce energia termica rezultata prin frecari
 Separa aerul , apa si impuritatile mecanice
 Inaltimea lichidului trebuie sa fie aprox. 80-90% din inaltimea rezervorului .
Conducta de aspiratie trebuie sa fie tesita la 45 grade , situate la 30 mm de
fundul rezervorului .
Conducta de retur trebuie sa fie tesita la capat.
Celel doua conducte trebuia sa fie cit mai departate intre ele.
Temperatura nu trebuie sa depasesca 50 grade C. Se poate face racirea
sau inclazirea uleiului din rezervor. Rezervorul se inspecteaza tehnic si
etans .
Adesea pe capacul de inchidere se monteaza pompe, distribuitoare,
ventile de presiune , filter.
1.6. Realizarea instalatiilor de tubulatura navala :
Realizarea instaltiilor navale se face in patru pasi :

Proiectare, Executie , Montaj si Test.
a) Proiectarea se face prin programe specializate pe tipuri de instalatii conform
regulilor de Registru de clasificare, (Cadmatic-Nupas )
Initial se stabilesc elementele de baza ale instalatiei , agregate, tubulaturi ,
armaturi , elemente de comanda si control , traseul tubulaturii ,amplasarea
agregatelor.
Planul de baza il constituie schema instalatiei ,”system plan” , ce cuprinde si
conditiile tehnice aferente.
De asemenea se elaboreaza “layout plan”si “combination drawing”, ce face
legatura cu alte ansamble si sisteme .
Aceste date pot fi gasite si in planul 3 D- eBrowser, ce materializeaza toate
informatiile elementelor, codificare , legatura cu alte desene (link-uri) .
Desenele de executie ptr ateliere se refera la elaborarea desenelor ptr
tronsoanele de teava (spool-uri ).
b) In ateleier se confectioneaza tevile ,(procedee numerice 3D), se monteaza
prin sudura flanse, mufe si alte elemente (spooluri ), dupa care se face pregatirea
tevilor , decapare, galvanizare, uleiere. Unele tronsoane de tubulatura se preseaza
si se inspecteaza in atelier.
c) Tevile (tronsoanele) se transporta la nava unde incepe montajul tubulaturii ,
conectarea cu agregatele.
Instalatia se preda tehnic si etans functie de norme , dupa care se face punerea in
functiune a instalatiei (commissioning) .
d) Urmeaza probele de cheu sau de mare in care se testeaza functionarea
instalatiei conform unui protocol ce cuprinde parametric de functionare .
Aceste probe se executa in prezenta reprezentantilor Santierului executant,
armatorului si Registrului de clasificare (BV, DNV, ABS, GL, LRS).
Probele se impart in doua grupe mari : HAT (harbor acceptance protocol ) si SAT
(sea acceptance protocol). Acestea se efectueaza dupa un protocol stabilit la care
participa executantul , beneficiarul si societatea de clasificare.
Protectia tevilor :
Protectia se face in mod general prin doua procedee:
a) vopsire si b) acoperire metalica si c) uleiere
a) Vopsirea se face in sistemul adecvat instalatiei respective repective. Se
folosesc vopsele cu unu si doua componente, Tubulatura in tancurile de ulei
si combustibil nu se vopseste.
b) Acoperirea metalica se face cu zinc prin procedee de decapare spalare
neutralizare si acoperire in baia de zinc a tevilor. Stratul de acoperire este in
jurul valorii de 80-100 microni conf Normei europene 1461.
Daca din motive tehnice tevile galvanizate se vopsesc se aplica initial un strat de
vopsea de legatura (tie coat)care creeaza aderenta pe zinc.
In anumite cazuri locale se aplica la rece statul de zinc prin spraiere sau vopsire.
c) Uleierea de face prin speierea la interior a tevii cu ulei dupa decaparea ei in
atelier.
ACTUATORI
Pentru dezvoltarea fortelor si momentelor si realizarea miscarilor in sistemele
mecatronice se utilizeaza sisteme de actionare de cele mai diferite tipuri si forme de
energie. Pentru cuprinderea tuturor acestor dispozitive tehnice intr-o singura
notiune, se utilizeaza, termenul de actuator (de la v.eng „to act” = a actiona).
Definitie:
In general, prin actuator se intelege un subansamblu care converteste o forma de
energie (electrica, pneumatica, termica, chimica etc.) in energie mecanica.
Structura acestuia nu mai poate fi descompusǎ in sub-structuri decat cu riscul de a
pierde capacitatea de generare a miscarii.
Scop :
Miscarea simpla, elementara generata de un actuator poate fi utilizata direct pentru
un anumit scop sau poate fi transmisa, transformata si amplificata, sau corelata cu
miscarea obtinuta de la alti actuatori.
Actionarea propriu-zisa este obtinuta pe trei cai distincte, interactiunea campurilor,
interactiune mecanica si deformatii limitate.
.
O caracteristica esentiala a elementelor din structura actuatorilor este faptul ca au

un triplu rol:
- rol structural (de a prelua incarcarile si sarcinile transmise);
- rol senzorial (oferind suplimentar posibilitatea integrarii in structura a senzorilor
si traductorilor, pentru a obtine un control in bucla inchisa);
- rol de actionare.
2. Calculul hydraulic si pneumatic (1)
2.1 Definirea sarcinii pompei

Instalatiile navale sunt caracterizate de parametric functionali .
Cei mai important sunt :
Debitul – cantitatea de fluid ce trece printr-o sectiune .

Inaltimea de pompare- energia specifica totala primita de lichid la trecerea
sa prin masina (diferenta dintre energia totala specifica a lichidului la iesire,
respective la intrarea in masina)
Putera utila (Pu)- reprezinta puterea transferata lichidului , puterea
dezvoltata de masina.
Puterea absorbita (Pa)- puterea aplicata masinii pentru a realize pomparea
Puterea disponibila – reprezinta puterea cedata de lichid la trecerea sa prin
masina
Randamentul – reprezinta eficienta transformarilor din masina. Pu /Pa
Debitul poate fi masic si volumic . Ptr gaze se defineste functie de temp .
Sarcina !- reprezinta aportul energetic pe care pompa o transmite fluidului .
Sarcina este diferenta de energie specifica a fluidului la iesirea din pompa si
intrarea in pompa
H=Er-Ea [J/m³](mH2O) (1)
P=QH [w](J/s)
Considerind schema de mai jos si scriind ec Bernoulli intre punctul de
intrare si iesire din pompa si facind diferenta :
Energia pompei se consuma ptr energie cinetica , energie piezometrica ,

energie de pozitie .
Scriind ec. B intre punctul 1 si Pa si Pr si 2 , inlocuind in ec. 1 se determina

sarcina pompei :
Pierderea de sarcina pe instalatie:
Energia fluidului in cele doua rezervoare (7):
Termenul I :
-Crestere de energie cinetica
-Crestere de energie piezo
-Crestere de aport ridicare fluid la inaltime
Termen II:
– pierderea hidraulica pe instalatie
Rezulta ca puterea pompei = puterea pe instalatie
Regimul de functionare se defineste in :

- Regim tranzitoriu , accelerare fluid
- Regim stationar , fortele de inertie nule.. Ptr aceste regimuri se
calculeaza parametrii pompei .
2.2 Conditii de functionare a pompelor pe aspiratie .

Se considera montajul din fig 2.2.
Ec Bernoulli intre punct O si punct A.
Se face notatia
Hv –sarcina vacuumetrica
ha- pierderea de sarcina intre punctele O si A.
Sarcina vacumetrica are valoare maxima atunci cind presiunea in

punctual de aspiratie A ajunge la valoarea presiunii vaporilor saturati .
Sarcina vacuumetrica reprezinta o marime care caracterizeaza
propietatile de aspiratie .
2.1 Sarcina se consuma pentru a crea fluidului viteza v , pentru a-l ridica la
Introducere
majore :
optime sau speciale
punte .
expluatarii navei .
hidraulice . Ceea ce impinge lichidul este presiune admosferica .
Pompele au sarcini vacuumetrice mai mici decit sarcina vacumetrica
maxima.
Inaltimea de aspiratie este inferioara valorii de 10,33 mH₂O. (mCA),
echivalentul presiunii admosferice .
Conditia este ca Pa mai mare ca Ps , pentru o functionare stabile (-).
In caz contrar poate apare fenomenul de cavitatie .
Problema se pune practice pentru lichide fierbinti .
Presiunea vaporilor depinde si de temperatura.
Cauzele aparitie fenomenului de cavitatie :

- Inaltimea de aspiratie mare (nivelul pompei si nivelul apei )
2.2 Pierderea totala de sarcina pe conducta de aspiratie , fie cresterii
debitului , fie infundarii sorbului pompei , deci crestera coeficientului
Introducere
majore :
optime sau speciale
punte .
expluatarii navei .
-
Primul si al doilea factor reprezinta energia totala a fluidului la intrarea in

pompa .
Se poate calcula inaltimea maxima de aspiratie la care nu apare cavitatia
Valoarea lui NPSH la care parametric incep sa scada caracterizeaza

inceputul cavitatiei. La valori mai mici curba e intrerupe si incepe
cavitatia . In punctual critic vina de fluid se rupe.
Daca se scrie ec. B intre punctual O si A de aspiratie si se scad valoarea
Ps din ambii membri rezulta :
Introducind valoarea NPSH rezulta :
Sau
Rezulta ca rezerva de energie de cavitatie depinde de :

- Presiunea admosferica
- Presiunea vaporilor saturati la o anumita temperature
- Conditiile de cuplare a pompei (Za)
- Pierderi hidraulice pe tubulatura de aspiratie
2.3 Se poate determina valoare Introducere
majore :
optime sau speciale
punte .
2.4 Din punt de vedere a Introducere
majore :
optime sau speciale
punte .
expluatarii navei .
cadrului timp : Faza initiala proiect – sfirsitul expluatarii navei .
a inaltimii de aspiratie :
Si inaltimea maxima la care nu apare cavitatia :
2.3 Calculul pierderilor de sarcina.

Pierderile de sarcina se refera la pierderile liniare si locale .
Cele liniare depind de λ iar cele locale de ζ
-Pentru regim laminar :
λ=64/Re
Re = vd/ν
Pentru regim turbulent :
Coef pierderilor de sarcina este functie de Re si de starea suprafetei
interioare , adica de rugozitate.
Se defineste rugozitatea relative:
ε=k/d
k- marimea asperitatilor .
2.5 Pentru regimuri tur Introducere
majore :
optime sau speciale
punte .
expluatarii navei .
bulente exista formule empirice pentru calculul lui λ, depinzind de nr. Re.
Diagrama Nikuradze analizeaza cele trei zone de curgere :
λ=f(Re, ε)
zona I- laminara Re aprox 2000 rugozitatea nu are influenta asupra

valorii λ
Conform relatiei Hagen – Poseuille :
λ=64/Re
zona II de tranzitie cuprinde trei portiuni :
a) Zona de tranzitie Re 2000-4000. Coeficientul de rezistenta creste
rapid , iar λ=const.
b) Portiunea pentru care curbele de rezistenta ale conductelor cu
diferite rugozitati coincid curbei Blasius pentru conducte
netede(tubulatura neteda la interior)
c) Regimul prepatratic in care curbele coeficientului Darcy difera intre

ele .
zona III
Regim patratic sau regimul automodelarii turbulente . Pentru fiecare ε, λ
devine constant , independent de numarul Re.
Formula lui Prandtl :
Metoda pierderilor echivalente

Metoda consta in echivalarea valorii λl/d cu o valoare echivalenta de
pierdere locala . In aceste conditii h se calculeaza :
Metoda se utilizeaza in cazul retelelor complicate cu pierderi locale

preponderente .
Metoda lungimilor echivalente
Caracteristica hidrodinamica da legatura dintre debit si sarcina .
Problema generala :
Din relatiile de mai sus :
Daca se considera ecuatia debitului din care se scoate viteza si

introducind in relatia de mai sus rezulta:
ec.20 si 21
Se face notatia :
Ec devine: h=sQ²
Pierderile hidraulice depind de debit . Factorul “s” este o functie de λ
Deci” s” functie de Re.
In cazul automodelarii λ nu mai depinde de Re, ci numai de rugozitate .
In acest caz nici “s” nu mai depinde de Re. (vezi zona III)
In cazurile practice regimul in care se merge cu s=constant e foarte des.
Caracteristica tubulaturii fiind o parabola de gradul 2.
-Tubulatura Serie
Daca exista doua tronsoane in serie si diferite din punct de vedere
geometric , lungime si diametru .
Se determina valoarea pierderii hidraulice pe aceasta tubulatura
Exista tripla egalitate :
Q₁=Q₂=Q=constant
Deci
Si facind notatia :
Generalizind in cazul a mai multe tronsoane
Dupa ce se traseaza cele doua caracteristici ale tubulaturii :

Caracteristica cuplarii in serie a tubulaturii se obtine prin insumarea pe o
anumita abcisa a celor doua ordonate, (deci a celor doua pierderi
hidraulice).
-Tubulatura paralel
Pierderile totale se considera :
Se determina caracteristica echivalenta pe cale analitica

Q=Qa+Qb
Adunind valorile Qa si Qb rezulta :
In punctual 1 sarcinile sunt egale deci :
Rezulta :
Paranteza reprezinta valoarea “s “

Valoarea echivalenta a caracteristicii
hidrodinamice este:
, iar pentru mai multe ramificatii :
Pierderea de sarcina pastreaza aceeasi forma cu caracteristica

hidrodinamica echivalenta .
Grafic problema se reduce la trasarea caracteristica hidrodinamica a
celor doua tubulaturi , caracteristica cuplarii in paralel se obtine prin
insumarea pentru o anumita ordonata(o sarcina h) a celor doua abscise
(cele 2 debite)
In concluzie ptr cuplari serie se aduna cele doua pierderi de sarcina , iar
pentru cuplarea in paralel se insumeaza debitele
-Tubulatura complexa
Tubulatura este formata din
tronsoane paralele si in serie .
Se porneste de la unul din capetele instalatiei coniderindu-se pe rind
tronsoanele constituente.
Se analizeaza o schema din fig. care contine cuplari in serie si paralel
51-52 = 5a
57-5a=7a
46-36=6b
6b-76=7b
7a-7b=7A
87-7A=Rezultanta
Exista cazuri in care avem tubulatura complexa cuplata.
Se considera o tubulatura sub forma schemei de mai jos :
Prb 1. Ramura b are conditii de cuplare deoarece in punctul I trebuie sa
se realizeze o sarcina de pozitie ρgz . Sarcina geodezica determina o
translatie a caracteristicii instalatiei cu distanta ρgz, tocmai echivalentul
sarcinii de pozitie. Tronsoanele 1a si 1b se cupleaza in paralel .
Pe tronsonul b apa nu circula daca valoarea este sub ρgz
Daca in calcul se tine seama de conditia de cuplare caracteristica

rezultanta nu mai este continua .
Prb 2.
Daca la capatul tubulaturii trebuie sa se realizeze o anumita presiune ,
pompa va trebui sa asigure o sarcina suplimentara egala cu pierderile pe
tubulatura plus sarcina pentru invingerea presiunii de la capatul
tubulaturii.
Se reprezinta graficul H-Q, iar caracteristica se traseaza de la H=p.
Fig. 2.14
Din ec:
Primii trei termini reprezinta conditiile de cuplare ,iar h pierderile

hidraulice.
Se face notatia :
Ec devine:
(pierderi dinamice)
si
Facind notatia se ajunge la expresia :
Forma ecuatiei pune in evidenta:

-Termenul subliniat care reprezinta conditia de cuplare plus sarcina pe
care o realizeaza pompa
-termenul h care semnifica pierderile hidraulice totale , inclusive
dinamice
Pentru ca instalatia sa functioneze conform , adoptarea diametrelor
standars superioare implica introducerea unei rezistente superioare ,
adica o rezistenta locala.
Cunoscind viteza de deplasare a lichidului pe tubulatura se poate

determina coeficientul pierderilor locale :
Cu valoarea ζ din diagram pierderilor locale se scoate raportul valorilor
ariilor F si F stas
Diametrul interior al diafragmei va fi :
Sumar :
Marimi specifice
Sarcina
Puterea
Pierderea de sarcina (liniar ,local)
Rugozitatea
Sarcina vacumetrica
NSPH (net positive suction head)-rezerva de cavitatie
Zone –Nicuradze
Caracteristica hidrodinamica “s “(depinde doar de rugozitate)
Tubulatura serie- paralel-complexa
Caracteristica totala

Instalatiile Vietii Pline de 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalatiile Vietii Pline de 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTALATII DE BORD SI PUNTE

1. Structura instalatii navale (1)

Certificarea instalatiilor de bord si punte a fost facuta o data cu existenta

-Al treilea scop il reprezinta asigurarea conditiilor de habitat si

1.3 Elementele inst. hidraulice si pneumatice :

Tubulaturile se clasifica dupa :

Alta definire importanta a tevilor este clasa lor data de presiune si

Ca rasina este folosit poliesterul, cu reactie exoterma , sau epoxy+hardner

Este de remarcat faptul ca tevile de clasa I functioneaza la temp mai mari de

Reglementarile de proiectare, constructive , expluatare sunt evidentiate

a)Cuplarile fixe se realizeaza prin:

Fixarea tubulaturii de elemntele de osatura sau suporti de face in functie de

Trecerile prin pereti sunt impuse de Normele de Registru . Sunt legate de

In functie de scopul tevilor acestea pot fi :

Marcajul si demarcarea tevilor pe instalatii se face cu inele colorate

1.5.2 Armaturi de reglaj

c) Reglarea debitului si a nivelului.

1.6. Realizarea instalatiilor de tubulatura navala :

Realizarea instaltiilor navale se face in patru pasi :

O caracteristica esentiala a elementelor din structura actuatorilor este faptul ca au

2. Calculul hydraulic si pneumatic (1)

2.1 Definirea sarcinii pompei

Debitul – cantitatea de fluid ce trece printr-o sectiune .

Energia pompei se consuma ptr energie cinetica , energie piezometrica ,

Scriind ec. B intre punctul 1 si Pa si Pr si 2 , inlocuind in ec. 1 se determina

Energia fluidului in cele doua rezervoare (7):

Rezulta ca puterea pompei = puterea pe instalatie

Regimul de functionare se defineste in :

2.2 Conditii de functionare a pompelor pe aspiratie .

Sarcina vacumetrica are valoare maxima atunci cind presiunea in

Cauzele aparitie fenomenului de cavitatie :

Primul si al doilea factor reprezinta energia totala a fluidului la intrarea in

Valoarea lui NPSH la care parametric incep sa scada caracterizeaza

Introducind valoarea NPSH rezulta :

Rezulta ca rezerva de energie de cavitatie depinde de :

Si inaltimea maxima la care nu apare cavitatia :

2.3 Calculul pierderilor de sarcina.

zona I- laminara Re aprox 2000 rugozitatea nu are influenta asupra

c) Regimul prepatratic in care curbele coeficientului Darcy difera intre

Metoda pierderilor echivalente

Metoda se utilizeaza in cazul retelelor complicate cu pierderi locale

Daca se considera ecuatia debitului din care se scoate viteza si

Generalizind in cazul a mai multe tronsoane

Dupa ce se traseaza cele doua caracteristici ale tubulaturii :

Pierderile totale se considera :

Se determina caracteristica echivalenta pe cale analitica

In punctual 1 sarcinile sunt egale deci :

Paranteza reprezinta valoarea “s “

, iar pentru mai multe ramificatii :

Pierderea de sarcina pastreaza aceeasi forma cu caracteristica

Daca in calcul se tine seama de conditia de cuplare caracteristica

Primii trei termini reprezinta conditiile de cuplare ,iar h pierderile

Facind notatia se ajunge la expresia :

Forma ecuatiei pune in evidenta:

Cunoscind viteza de deplasare a lichidului pe tubulatura se poate

Diametrul interior al diafragmei va fi :

S-ar putea să vă placă și