Universitatea “Dunarea de Jos” – Facultatea de Medicina si Farmacie

CURS 7: Infectiile respiratorii

 Angine si stomatite acute
 IACRS
 Gripa
 Pneumonii infectioase

Prof. Dr. Manuela Arbune

 Angine si stomatite:definitii
Angine: Inflamatii faringiene localizate sau extinse la lojile
amigdaliene (faringoamigdalite, tonsilite)
Stomatite: inflamatii ale mucoasei care captuseste
cavitatea orala: jugala, gingivala, linguala, vestibulara,
faringiana, a buzelor.
Cauze:
– Infectioase (virale, bacteriene, micotice)
– Alergice
– Fizice (arsuri)
– Chimice (nicotina)
Evolutie:
– Acute
– Cronice
 Anginele acute infectioase
Tablou clinic:
 Se pot intalni ca
a. Entitati independente
b. Manifestari in cadrul unor boli generale, care asociaza si
alte simptome (eruptii, splenomegalie, etc.)
 Fenomene generale: febra, curbatura
 Fenomene locale:
– Subiective: disfagia
– Obiective: polimorfe (uneori sugestive pentru etiologie)
 Eritematoase
 Eritemato-pultacee
 Pseudomembranoase
 Veziculoase
 Ulceroase sau ulcero-necrotice
 Angina eritematoasa
 Etiologii:
– Virale 60-90%
 Rinovirusuri
 Coronavirusuri
 Virusul sincitial respirator
 Virusuri gripale si paragripale
 Virusul Epstein-Barr
– Bacteriene
 Streptococ B-hemolitic grup A
 Rar alti streptococi, meningococ, gonococ,
fusobacterii
 Angina pultacee
Aspect: prezenta unor depozite purulente pe amigdalele inflamate

content.answers.com/.../04/190px-Tonsillitis.jpg
home.hawaii.rr.com/dochazenfield/images/Folli...

a. Angina foliculara: b. Angina criptica:

punctele vizibile sunt depozite punctele albe sunt deschiderile
celulare inflamatorii submucoase la suprafata a criptelor pline cu
sau foliculi limfatici inflamati exudat inflamator
 Virala si/sau bacteriana  Bacteriana (intotdeauna)
Angina ulceroasa si ulcero-necrotica
• Forme rare ale unor angine bacteriene cu germeni
asociati sau pe teren cu aparare locala compromisa
• Asociate frecvent leucemiei / agranulocitozei
!!! HEMOLEUCOGRAMA este obligatorie
• Sursa infectiei:
frecvent infectii dentare
• Risc de perforatie
Septicemie
Mediastinita

www.emedicine.com/ent/images/815fig2.jpg
 Angina ulceroasa si ulcero-necrotica
ATENTIE!
Leziuni orale LUES: induratie
nedureroasa, unilaterala,
superficiala, curata
Daca ulceratia persista
→BIOPSIE

Tratament
• Penicilina V 1MU x 3/zi x 10
www.akh-
consilium.at/bilder/angina_ulcerosa_r.jpg z
• Simptomatice
• Tratament dentar
 Angina veziculoasa sau aftoasa
Etiologie frecvent virala
• v. Herpetice (HS, VVZ)
www.medeco.de/typo3temp/pics/ddbd56d5b2.jpg
• v. Febrei aftoase
• v. Coxackie
Manifestari
• Febra ridicata
• Disfagie intensa
Complicata deseori cu
• Stomatita
• Suprainfectii (str. Anaerobi)
Angina herpetica
Etiologie: Virus herpes simplex 1
Evolutie: Vezicule izolate / buchete  Ulceratii superficiale,
nesangerande, cu aspect mat-cenusiu, relativ dureroase
Tratament- poate beneficia de Aciclovir in formele severe
Dg. diferential: herpangina
 Angina veziculoasa sau aftoasa

www.nypartnersinoralhealth.com/media/images/a...

www.aafp.org/afp/20070215/501-f5.jpg
Herpangina
• Copii < 7 ani
Tratament:
• Etiologie: v. Coxsackie A • Simptomatic: paracetamol 60 mg/kg/zi
• Debut brusc • Local: gel xilocaina
• Febra, varsaturi +
Vezicule/ ulceratii bilateral
• Vindecare 2- 4 zile
Boala Gura-Mana-Picior
Etiologie: unele subtipuri enterovirale
 Angina candidozica

edoc.hu-berlin.de/dissertationen/kiessling-co...

Cauza: Manifestari
Frecvent prin dismicrobism  Locale - frecvent
 Postantibiotic  Complicatii sistemice – rar
 Teren imunodeprimat Tratament
Etiologie: Local- glicerina, Nystatin
 specii de candida General: Fluconazol
 Alti fungi alte antimicotice in functie de
fungigrama
 Diagnosticul anginelor - criterii

1. Recunoasterea anginei pe baza

• Simptomelor subiective
• Examenul faringelui
• Examenul general

2. Evidentierea agentului etiologic din exudatul faringian

 Virusuri- metode specifice virale (moleculare,
culturi virale, serologice)
 Bacterii: culturi, teste rapide (strepto-test)
 Fungi: culturi
STREP-TEST
 Diagnosticul diferenţial al anginelor
streptococice şi virale
Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale
Epidemiologic Vârstă Copii mari şi adulţi Sugari şi copii
Context epidemic Infecţii streptococice Viroze respiratorii
Clinic Debut Brusc Brusc /insidios
Febră Înaltă Variabilă
Catar respirator Absent Prezent
Aspect faringian Eritem intens, Eritem moderat,
delimitat pe palat, difuz, aspect
aspect lucios granulat
Disfagie Intensă Moderată
Laborator Leucocite Leucocitoza, ↑PMN Leucopenie, ↑L/M
Sd. inflamator biologic Prezent Absent
Exudat faringian*
Frotiu PMN, germeni +++ L, germeni +/-
Culturi SBHA Prezent Absent
Strep-test Pozitiv Negativ
 Angine: tratament
1. General
• Antipiretice, antialgice: Paracetamol, Aspirina(!)
• Antiinflamatorii nesteroidiene: Ibuprofen

2. Antibiotic- in cazul anginelor bacteriene sau

suprainfectiilor
• de preferat Penicilina G sau V
• macrolide la alergici
 Angine: Interventii Specifice de Nursing
 (I)Evaluarea riscului pentru infectii severe, în funcție de co-
morbidități, vârstă, expunerea la intervenții și tratamente
 (I)Evaluarea și monitorizarea funțiilor vitale, criteriilor de sepsis,
altor complicații
 (I)Combaterea febrei cu mijloace fizice
 (I)Monitorizarea și combaterea durerilor faringiene cu comprese
alcoolizate aplicate pe faţa anterioară a gâtului,
 (I)Combaterea florei patogene orale prin spălături faringiene,
gargare, antiseptice, administrarea de picături nazale
 (D)Administrarea medicatiei, conform prescriptiei
 (I)Asigurarea dietei adaptată la toleranţă şi la pierderile de lichide
(prin febră, transpiraţii, vărsături)
Infectii acute de cai respiratorii
(IACRS): etiologie
 A. Virale
– Incidenta crescuta (80% dintre infectiile
respiratorii)
– Contagiozitate crescuta (deseori caracter
epidemic)
– Etiologie diversa (peste 200 virusuri cu
manifestari respiratorii
 B. Bacteriene
 C. Fungice
 Viroze respiratorii: etiologie
 Virusuri cu afectare exclusiv respiratorie
– Mixovirusuri: gripale, paragripale, v. sincitial
respirator
– Adenovirusuri
– Rinovirusuri
– Coronavirusuri
 Virusuri cu afectare respiratorie variabila:
– Enterovirusuri (polio, Coxackie, ECHO)
 V. cu manifestari respiratorii in cadrul unor boli
generale
– Myxovirusuri (rujeolic, urlian)
– Herpes virusuri (VVZ, CMV, VEB)
– Togavirusuri (v. rubeolei)
 Viroze respiratorii
clasficare anatomica
 V. ale cailor respiratorii superioare
– Rinita acuta (guturai, raceala comuna)
– Rinofaringita acuta
– Angina acuta
 V. ale cailor respiratorii mijlocii
– Laringita
– Traheobronsita
 Pneumonii
 V. cu manifestari respiratorii in cadrul unor boli
generale (rujeola, rubeola, varicela)
 Viroze respiratorii: manifestari clinice
 Rinita:
– Incubatie 2-4 zile
– catar nazal (obstructie nazala, stranut, rinoree apoasa),
fara febra
– cea mai frecventa etiologie: rinovirusurile
– nu lasa imunitate, se pot repeta
 Rinofaringita:
– Incubatie 2-3 zile
– Catar nazal, febra+odinofagie, adenopatii submaxilare
– Etiologie: rino-, corona-, adeno-, entero- virusuri, V.
gripale si paragripale, VSR
 Conjunctivita acuta: prin extinderea infectiei din
nazofaringe, cu care comunica prin canalul lacrimal
– Frecvent adenovirale
 Viroze respiratorii: forme clinice
Laringita
 Precedata de rinofaringita
 Etiologie: v. paragripal, VSR, adenovirusul.
 Copil:
– dispnee inspiratorie
– bradipnee
– tiraj supraclavicular, substernal si intercostal
– cornaj
– voce ragusita si stinsa
 Forme grave: febra, stare generala alterata, cianoza,
bradicardie
 Risc de deces subit prin asfixie
 Adult: predomina disfonia
Viroze respiratorii: manifestari clinice
Traheobronsita:
 Precedate de rinofaringite (aceeasi etiologie)
 Jena retrosternala
 Tuse- persista 7-10 zile
– Faza seaca (chintoasa)
– Faza umeda (sputa seromucoasa sau muco-
purulenta)
 Particularitati
– Evolutie prelungita, cu insuficienta respiratorie, la
bolnavi cu BPOC, tabagism
– Sugar si copil mic  bronsiolita capilara:
febra, tuse, wheezing, dispnee, hipoxemie,
cianoza, insuficienta respiratorie acuta
 Viroze respiratorii: complicatii
 Propagarea infectiei de la faringe catre pulmon,
sinusurile paranazale, urechea medie
 Suprainfectia bacteriana: pneumococ, streptococ
βhA, haemophilus, stafilococ
– Poate apare la orice nivel al cailor respiratorii
– Febra persistenta mai mult de 3-4 zile
– Leucocitoza cu neutrofilie
 Insuficienta respiratorie acuta (mai ales la bolnavi
cu BPOC, fumatori)
 Viroze respiratorii: diagnostic
 Clinic
 Epidemiologic
 Virusologic
– Dificil, etiologie identificata < 50% cazuri
– Direct – evidentierea virusului prin tehnici de:
 Imunofluorescenta
 Culturi celulare: nu este de uz curent
 Tehnici moleculare
– Indirect (serologic)
 Reactia de hemaglutinare indirecta (RHAI)
 Reactii de fixare a complementului (RFC)
 Reactii imunoenzimatice (ELISA)
Hemoleucograma – orienteaza caracterul de infectie virala
Radiografia pulmonara – justificata pentru excluderea
altor afectiuni (pneumonie, TBC, etc)
 Viroze respiratorii: tratament
 Simptomatic (f. usoare. necomplicate)
– Antipiretice: paracetamol, aspirina (nu la copii, pentru a evita
sd. Reye)
– Bronhodilatator
– Fluidifiante bronsice
 Patogenic ( f. severe, sufocante)
– Antiedematos: umidificarea aerului inspirat, oxigenoterapie,
corticoterapie ; uneori traheostomie
 NU SUNT RECOMANDATE ANTIBIOTICE!
– Exceptie: suprainfectiile bacteriene
Viroze respiratorii: Ingrijiri Specifice de Nursing
(I)Evaluarea gradului de dependență și capacității pacientului de a colabora cu
personalul medical.
(I)Evaluarea și monitorizarea funcțiilor vitale, cu prioritate pentru funcția
respiratorie (frecvența și amplitudinea respirațiilor, apariția cianozei, tusea,
zgomotele respiratorii, postura).
(I)Asistarea pacientului în timpul tusei, asigurarea unei poziții confortabile pentru
îndepărtarea secrețiilor (drenaj postural).
(I)Administrarea instilațiilor cu ser fiziologic, aspirarea secrețiilor, eliberarea
căilor respiratorii și menținerea permeabilității acestora;
 nebulizarea de vasoconstrictoare este evitată la copii.
(D)Administrarea medicației anti-inflamatorii, bronho-dilatatoare, mucolitice,
antitusive sau oxigenoterapie, conform prescripției;
 aspirina este evitată la copii.
(I)Hidratarea adecvată, asigurarea dietei ușoare, predominant lacto-zaharată.
(I)Asigurarea igienei mucoaselor și tegumentelor
(I)Asigurarea vestimentației lejere, curate și a unui mediu ambiental aerisit,
umidificat, cu temperatura.
(I)Combaterea anxietății, furnizând informații suficiente pacientului sau
părinților, în cazul copiilor.
 Gripa
 Definitie: boala virala acuta foarte contagioasa, manifestata prin
febra, simptome generale si facultativ respiratorii, cu evolutie
autolimitanta si risc de complicatii
 Etiologie:
– Myxovirus influenzae (Familia Orthomyxoviridae)
– Variatii antigenice
 Majore (shift): schimbarea antigenica brusca si completa a
virusului, rezultand subtipuri noi, la care populatia este
neimunizata
– Cauza pandemiilor - apar la intervale de 10-14 ani
 Minore (drift): rearanjarea antigenelor de suprafata,
rezultand variante antigenice, fata de care populatia poate fi
partial imunizata – cauza gripei sezoniere
– 3 tipuri antigenice majore:
 A - variabilitate genetica mare ; rezervor uman si zootic
 B - variabilitate redusa ; rezervor exclusiv uman
 C - lipsit de variabilitate; rezervor exclusiv uman
 Virusul gripal: structura
Proteina M2

Hemaglutinina (H)
• Fixare pe receptorii
celulelor epiteliului
Respirator
• Aglutinarea
hematiilor
animale
Neuraminidaza (N)
• Eliberarea virionilor
dupa replicare
• Diseminarea in
epiteliul respirator

Miez (ARN viral)

www.roche.com/pages/facets/10/influenzae.jpg
Anvelopa
 Subtipuri de
virus gripal A

Caracteristicile antigenice
ale v. gripal sunt date de
combinatiile de
hialuronidaze (H) si
neuraminidaze (N), in
functie de specie:
Om: H1, H2, H3/ N1, N2
Porc: H1, H3/ N1, N2
Cal: H3, H7/ N7, N8
Pasari: H1-15/ N1-9

(Karl G Nicholson, et al Lancet 2003; 362: 1733-45)

 Gripa: epidemiologie

 Specifica anotimpului rece si umed (in zonele temperate)

 Rezervor natural:
– tipurile B si C: exclusiv uman
– Tipul A: infecteaza si animale: cai, porci, mamifere
marine, pasari;
 Mod de transmitere: direct interuman, pe cale respiratorie
 Incubatie: 24-72 ore
 Contagiozitate: 1 zi inainte, 6 zile dupa debut
 Gripa: manifestari clinice
 Debut brusc: stare generala alterata, frison intens, febra
inalta, cefalee, mialgii intense
 Perioada de stare: discordanta intre intensitatea acuzelor
subiective si saracia semnelor obiective
1. Sd. infectios: febra (400C), frison, tahicardie, astenie,
anorexie
2. Sd. respirator:
 catar respirator superior: rinoree, disfagie, disfonie
 arsuri retrosternale
 tuse seaca
3. Sd. algic: artralgii, mialgii, cefalee, dureri oculare,
lombalgii
Obiectiv: hiperemie conjunctivala si faringiana, limba
saburala, modificari ascultatorii pulmonar
 Evolutie: 4-7 zile
 Gripa: complicatii
 Respiratorii
– Pneumonia primara gripala (edematoasa)
– Pneumonia bacteriana secundara – suprainfectii cu
Stafilococ auriu, H. Influenzae, Streptococ, BGN
Marcata in ziua 5-7 de boala prin reaparitia febrei,
tuse, dispnee
– Bronsita acuta
– Exacerbari b. cronica: BPOC, astm, mucoviscidoza
– Otita medie acuta
– Sinuzita
 Extrarespiratorii
– Miozita
– Cardiace: miocardita, pericardita
– Neurologice: meningita, encefalita,
poliradiculonevrita, sd. Reye
 Gripa: diagnostic
 Criterii epidemiologice:
– contact cu pesoană diagnosticată cu gripă
– călătorie recentă în zonă endemică pentru gripă
– activitate în laboratoare unde se prelucrează produse
biologice pentru gripă
 Criterii clinice:
– febră >38◦C și simptome respiratorii
– pneumonie severă
– deces din cauza unei boli respiratorii severe
 Criterii de laborator- cel puțin un test dintre următoarele"
– RT-PCR pentru virus gripal
– culturi celulare
– creșterea titrului de anticorpi neutralizanți de 4 ori, pe
seruri pereche din perioada de boală și convalescență
(după 10-14 zile)
 Gripa: tratament
 Antiviral:
– Amantadina – tine de istoricul terapiei
– Oseltamivir (Tamiflu), Zanamivir (inhibitor NA),
! Eficace in primele 2 z de la debut
- NOU! Peramivir (iv, v. gripal A si B), Baloxavir
 Simptomatic: antipiretice, sedative, antitusive
 Igieno-dietetic
! Antibiotice NUMAI in suprainfectii bacteriene
! Terapie intensiva pentru pneumonii gripale primare
Profilaxie
– Chimioprofilaxie postexpunere (Oseltamivir)
– Vaccinare
 Gripa: Ingrijiri Specifice de Nursing
 (I)Evaluarea și monitorizarea temperaturii, semnelor vitale, durerii
(scala analogică vizuală)
 (I)Evaluarea riscurilor pentru evoluție severă și complicații prin
identificarea co-morbidităților și comportamentelor
 (I)Supravegherea și identificarea precoce a complicațiilor respiratorii și
extrarespiratorii
 (D)Administrarea medicației analgezice, antipiretice, decongestionante,
conform prescripției
 (D)Administrarea oxigeoterapiei, dacă este indicată
 (I)Aerisirea și umidificare aerului din încăpere
 (I)Asigurarea aportului de lichide
 (I)Asigurarea igienei mucoaselor, spălarea mucoasei orale cu soluție
salină
 (I)Furnizarea informațiilor necesare pacientului și familiei sale privind
îngrijirile
 (I)Prevenirea transmiterii infecțiilor, respectând precauțiunile pentru
bolile aerogene.
 Gripa: vaccin
 Vaccin inactivat
 Compozitia stabilita de OMS in functie de prospectiunile
epidemiologice si virusologice
 Eficienta 70-90% la adult; imunitatea se dezvolta dupa 10-
15z, persista 9-12 l
 Forme de administrare: im, sc, spray nazal
 Indicatii speciale
– Varstnici > 65 ani
– B. cronice: pulmonare, cardiace, renale, anemii, DZ, HIV
– Copii 6l- 8 a care necesita tratament cu ac. Acetilsalicilic
(artrita cr. Juvenila, B. Kawasaki)
– Persoane institutionalizate
– Personal medical, paramedical
 Contraindicatii
– Temporare: boli infectioase acute, Ig administrate recent
– Definitive: alergie la ou
 VaxigripTetra (2020/2021)

Ce conţine VaxigripTetra
Virus gripal (inactivat, fragmentat) din următoarele tulpini:
- A/Guangdong-Maonan/SWL1536/2019 (H1N1)pdm09 – tulpină similară
(A/GuangdongMaonan/SWL1536/2019, CNIC-1909)
- A/Hong Kong/2671/2019 (H3N2) – tulpină similară (A/Hong Kong/2671/2019,
IVR-208
- B/Washington/02/2019 – tulpină similară (B/Washington/02/2019, tip sălbatic)
- B/Phuket/3073/2013 - tulpină similară (B/Phuket/3073/2013, tip sălbatic)
- Acest vaccin respectă recomandările OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) (pentru
emisfera nordică) şi decizia UE (Uniunea Europeană) pentru sezonul 2020/2021.

(2019/2020)
 www.medicinageriatrica.com.br/.../pneumonia.jpg

Pneumoniile infectioase:
 Definitie
procese inflamatorii acute
ale parenchimului pulmonar,
alveolar si/sau interstitial,
produse de diferiti agenti patogeni
 Clasificare
– Pneumonii comunitare - contactate in afara
spitalului)
– Pneumonii associate asistentei medicale (IAAM)
-cauzate de germeni din spital
Diferente: etiologie , epidemiologie si factori de risc
Similitudini: clinic, imagistic
 Pneumoniile comunitare: epidemiologie
 Agentul etiologic ramane necunoscut in ~50% cazuri
(Franta) din cauza
1. Antibioterapiei anterioare
2. Investigatiilor insuficiente
3. Agentul infectios este necunoscut/ necultivabil
 Sunt posibile infectii plurimicrobiene
 Etiologiile cele mai frecvente:
1. S. pneumonie
2. Virusuri
3. Bacterii atipice (micoplasma, chlamidia, legionella)
4. Bacili gram negativi
 Mortalitatea variaza dupa etiologie si gravitate
 Dezvoltarea rezistentei la blactamine conduce la
dificultati terapeutice
 Pneumoniile comunitare: factori de risc
1. Tabagismul
2. Varsta> 65 ani
3. Insuficienta cardiaca congestiva
4. Bolile cerebro-vasculare (AVC)
5. Bolile renale (IRC)
6. Bolile hepatice (ciroza, hepatitele cronice)
7. Diabetul zaharat
8. Bronhopneumopatiile cronice obstructive
9. Imunodepresiile (corticoterapie, splenectomie,
chimioterapie in ultimele 6 luni, SIDA, etc)
10. Drepanocitoza
11. Antecedentele de pneumonie bacteriana
12. Spitalizarile din ultimul an
13. Institutionalizarea
 Pneumoniile IAAM
 Definitie: pneumonie aparuta la un pacient aflat intr-o
unitate sanitara, care nu era manifesta sau in stare de
incubatie la internare (simptome aparute la cel putin 48
ore dupa internare)
 Complica 20-40% dintre ventilatiile mecanice
 A 2-a cauza de infectie nosocomiala, prima cauza de
deces in aceste infectii
 Factori de prognostic
– Varsta > 60 ani
– Localizarea bilaterala a pneumoniei
– Terenul
– Detresa respiratorie asociata
– Esecul antibioterapiei instaurate
– Etiologia cu P. aeruginosa sau Acinetobacter sp.
– Socul septic
 Pneumoniile IAAM: factori de risc
 Orteze endotraheale cu ventilatie asistata
 Varsta > 60 ani
 Boli cronice asociate
 Prezenta initiala a socului
 Interventie chirurgicala recenta
 Ventilatie prelungita (> 6 zile – 40%)
 Traheostomie
 Reintubare in cursul tratamentului
 Tulburari de constienta patologice sau induse de sedative
 Tulburari de deglutitie
 Politrumatism
 Tratament curarizant
 Pozitie de decubit dorsal
 Tratamente antibiotice anterioare
 Internare preoperatorie > 7 zile
 Interventie chirurgicala prelungita
 Pneumoniile IAAM
Etiologie
 Stafilococi (~50%)
– Stafilococ auriu 30%
 Bacili gram-negativi (~40%)
– Pseudomonas sp.
– Acinetobacter sp.
– Enterobacteriaceae (Klebsiella, Enterobacter, Serratia)
 Fungi (~10%)
Cale de infectie:
 Endogena (flora saprofita modificata in mediul spitalicesc)
 Exogena (transmisa de la alt bolnav, personal medical,
vizitatori, mediul spitalicesc)
 Pneumoniile infectioase:
Criterii de diagnostic :
 Clinice: semne si simptome compatibile
 Radiologice
 Microbiologice
 Diagnostic diferential
– Embolie pulmonara
– Insuficienta cardiaca
– Neoplazie pulmonara
Etape de diagnostic:
I. Diferentierea pneumoniei bacteriene de cea
nebacteriana
II. Precizarea etiologiei
 Pneumoniile infectioase:
manifestari clinice

a. Forme comune (tipice)

1. Semne functionale respiratorii:
 Tuse
 Expectoratie (mucoasa, purulenta, hemoptoica)
 Dureri toracice
 Dispnee
2. Semne fizice (ascultatorii, percutorii)
3. Sd. infectios : febra, frisoane, curbatura
b. Forme atipice
 Asociaza simptome nespecifice: cefalee,
simptome digestive, mialgii, artralgii
 Semne clinice respiratorii necaracteristice
Pneumoniile: entitati anatomo-radiologice
1. P. alveolara/ lobara:
 opacitate omogena limitata la un contur anatomic
 Exudat fibrino-leucocitar localizat intraalveolar
 Etiologie frecventa: S. pneumoniae
2. P. interstitiale:
 Opacitati reticulare, hilio-bazale “in matura”
 Infiltrat inflamator limfoplasmocitar localizat la nivelul
tesutului conjunctiv din peretii alveolari si septurile
interlobulare
 Etiologie frecventa: virusuri, mycoplasme, chlamidii, rickettsii
3. Bronhopneumonii
 “focare lobulare multiple”, opacitati nodulare slab delimitate,
confluente, diseminate in mai multi lobi pulmonari, uni sau
bilateral, uneori cu tendinta la abcedare si necroza
 Procesul infectios debutat la nivelul bronhiolelor terminale se
extinde la nivelul alveolelor invecinate si apoi (pe cale
endobronsica) in alveole la distanta
 Etiologie frecventa: BGN, stafilococ, v. gripale la batrani
 Pneumonii stafilococice
aspecte radiologice

www.fleshandbones.com

radiology.med.miami.edu/Images/chest2.jp
g
Pneumonie LSD cu K. pneumoniae

www.mevis.de/~hhj/Lunge/ima/InfPnKokkThA41_2.JPG
 Pneumonie lobara:
aspect anatomo-patologic de hepatizare”

www.pathguy.com/lectures/gray_hepatization.jpg
 Pneumoniile: diagnostic etiologic (1)
 Elemente orintative pentru etiologia virala/ bacteriana
– Provenienta dintr-un focar epidemic, anotimpul,
modul de viata, contactul cu pasari, animale
– Circumsatantele aparitiei si patologia anterioara
– Manifestarile extrapulmonare asociate
– Semnele fizice de condensare pneumonica
– Aspectul radiologic
– Datele biologice: HLG, bilantul inflamator si hepatic
 Pneumoniile: diagnostic etiologic (2)
 Diagnostic microbiologic direct
– Examenul sputei recoltata prin “expectoratie profunda”
 Examenul citobacteriologic al sputei pe frotiu colorat
 Cultura + antibiograma
 Alte teste (ex imunofluorescenta directa)
– Examenul lichidului de lavaj bronhoalveolar
 Examen citobacteriologic completat cu
 Cultura + antibiograma
– Hemocultura
 Diagnostic indirect
– Cresterea in dinamica a titrului Ac in infectiile cu
Legionella, Chlamidia, Coxiella, Mycoplasma
 Pneumoniile infectioase

c. Complicatii
-Generale
1. Bacteriemie, soc septic
2. Localizari secundare: meningite, artrite
3. Decompensarea bolilor preexistente (diabet,
insuficienta renala, cardiaca)
4. Insuficienta respiratorie
-Locoregionale
5. Abcedare
6. Pleurezie sero-fibrinoasa, purulenta
 Decizia tipului de ingrijire pentru pacientul cu
AMBULATOR pneumonie comunitara
 Scorul prognostic CURB 65

Criteriu Scor/ Scor de Risc de

criteriu risc deces

0 0,6%
Constienta 1p 1 2,7% ambulator
Uree > 19 mg/dl 1p 2 6,8
FR ≥ 30/min 1p 3 14% Spital

Tas<90mmHg sau 1p
TAd≤ 60 mm Hg 4
27,8% ≥ 4- TI
Varsta ≥65 ani 1p 5
 Elemente de nursing in infectiile
respiratorii
 Management – Activitati independente
– Monitorizarea puls, FR, TA, temperatura corporala, G, starea de hidratare a
tegumentelor/mucoaselor, tranzit intestinal, diureza, si inregistrarea lor in FOCG
– Avizarea medicului in cazul semnelor de alarma: dispnee, accese de tuse,
vomica, cianoza, paloare, durere toracica, scaderea saturatiei de oxigen,
hipertermie, frisoane solemne, convulsii, alterarea constientei
– Asistarea pacientilor in timpul acceselor de tuse, asigurarea pozitiei de
siguranta, educarea si incurajarea pacientului sa expectoreze, tapotaj, drenaj
postural
– Recoltarea de probe biologice pentru analize, hemoculturi in caz de febra
– Pregatirea pentru investigatii: bronhoscopii, radiografii,
– Administrarea de oxigen pe masca, daca este cazul
– Aerisirea si umidificarea aerului si asigurarea confortului termic in incapere
– Scaderea temperaturii corporale prin mijloace fizice sau farmacologice
– Kinetoterapie asistata
– Asigurarea dietei adecvate (! hidratare)
– Masuri de resuscitare cardio-respiratorie, daca este cazul
– Identificarea riscului de transmisibilitate si protectia personalului
 Elemente de nursing in infectiile
respiratorii
 Management – Activitati dependente
– Aspirarea secretiilor din caile aeriene superioare
– Administrarea medicatiei antitusive , fluidifiante sau
bronhodilatatoare
– Transfer TI
– Testarea si administrarea de antibiotice
– Izolarea pacientilor dupa tipul bolii respiratorii si stadiul
de boala
 MEWS: Modified Early Warning Score

3 2 1 0 1 2 3

TA sis ≤70 71-80 81-100 101-199 >200

mmHg

F. C./min ≤40 41-50 51-100 101-110 111- >130

129

F.R./min ≤9 9-14 15-20 21-29 ≥30

T◦ ≤35 35,1-38,4 ≥38,5

Constient Nu Reactie Reactie la Vigil

a (APVU) Interpretare:
raspund la durere comenzi
1-2 – monitorizare 2 ore
e monitorizare 1-2 ore
3-
≥4: monitorizare ½ ora, anunta echipa TI