Basmul cult

Ion Crean gd, Povestea lui Harap-Alb

Subiect de tip III-

structurateseu
lume intr-un
l. Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezinti tema 9i viziunea despre
L-.-
;i:iiiii
ot"r{iot I +avt
^..1+ J.sv.*,
!iiia ii;:;;ii en2{!1lncl lrfi IOn Cfeansi
nqrotiv ;1-^Y-'-*^-* ---"--e"
'v'i;

in elaborarea eseului vei avea in vedere urmdtoarele repele:

RI - er.,iden{ierea a dou6 trisdturi ale basmului cult/basmului;
R2 - ilustrarea temei basmului cult studiat prin doui episoade/citate/secvente comentate;
pentru
R3 - prezentarea a doud elemente de strrrcturf, gi de compozilie ale textului narativ, semnificative
tema gi viziunea despre lume din basmul cult studiat (acfiung,
conflict, rela{ii spa}iale 9i temporale,
modalitali de caracterizare. limbaj).

Basmul este specia genului epic, de obicei in proza, care prezintd

lupta dintre bine 9i r6u'
participd personaje reale sau imaginare,
deznodrma'tul aducand intotdeauna victoria binelui. La acfiune
care au puteri suPranaturale.
de acesta prin: dimensiunea
Basmul cult porneEte de la schema basmului popular, dar se distanleazi
stilului, importanfa acordati descrierii 9i
simbotic6 a narafiunii, umanizarea fantasticului, umor, oralitatea
dialogului.
cult "Povestea lui Harap-Alb", de
O oper6 literari reprezentativa pentru aceastl tipologie este basmul
Opera porne$te de la schema basmului
Ion Crear.rg;i. publicat irr anul t877 in revista "Convorbiri literare".
scriitorului humuleqtean'
popular. dar creeazi un univers licfional care poarti amprenta originalittrlii

basmului popular:
Rl trrs5turS a acestei tipologii este tema abordatd. Aceasta este specifica
o primi
deznoddmdntul aducand victoria binelui' Dar
confrunrarea dintre bine (Harap-Alb) gi riu (sp6nul),
evidenfiaza o alti faleth a temei: matutizatea/inilierea eroului'
creangd
dimensiunea simbolicd a
'ara{iunii un Fat-Frumos cu multiple calitiii,
nu doregte si urmeze tiparul basmelor populare in care eroul este
nu are niciuna dintre aceste calitdti' El
precum: vitejie, echilibru. frumusete. dorinla de afirmare. Harap-Alb
reugegte s6 treacd probele la care este supus cu ajutorul
prietenilor sdi, al sfbtuitorilor' precum calul 9i sfanta
se maturizeazi'. dobandind experienfa' intenlia
Duminicd. Mai presus de probele pe care le trece, tiul de crai
prin crearea unui bildungsroman (roman al
autorului flind de a prezenra acest drum al maturizarii eroului
greqita opinia ci scrisul lui creanga e
maturizirii unui t6n6r). despre care Barbu Fundoianu afirma: ,.A fost
deloc."
pentru copii. creanga e fEcut s6 existe numai pentru adu\i sau
A doua trdslturr a basmului cult este stilul auctorial, remarcabil prin elemente
de oralitate a
cu cea indirect[) 9i prin umor' diferit
stilului (regionalisme, structuri in vocativ, altemanlE vorbirii directe
personajelor 9i al naratorului nu cunoaqte
insa de atitudinea ironic6. sarcasrica a lui I.L.Caragiale. Limbajul
in consecint6 formele regionale' populare
diferenlieri. Toate aceste instan{e narative vorbesc moldoveneqte,
gi chiar arhaice inrudesc toate participdrile la dialog: "Amu",
"gilceav6", "tareboiu", "sdl61i" , "dezmerdat"'
lou"itrtt, Se obs6rv6 frecvenla pro'erbelor gi a zicatorilor introduse in text prin expresia "vorba ceea:"'
larSzboiuinapoi" etc'
ui.nraid de: ''Lac s5 fie, ca.broagre surrt ciestuie","L&pldcinteinainte,

se incadreazdin specia literari basm, prin caracteristicile pe care

R.1 . Opera ,,Po\,'estea lui Harap-Alb"
le intrune$te.
prezenp,{ormulelor specifice. Formula iniliall, ,,Amu cicd era odata'',
are
O primi trlsituri este

r olul cJe a introduce ciiittlt-ul in lumea

fabulosului, cea mediani, ,,$i merserd 9i merserd" menfine teazd
 atentia cititorului qi ii susciti interesul, iar formula finala.,,Cine are bani, pe Ia noi. bea gi mdndnc[..cine-nu, ,. i rl
.st@...Scoatecititoruidinlumeaficfionala',''-(.l'"'"fo'.}./"-r/4;l'4
O a doua trlsituri a basmului cult este prezenla.cifrelor tnagiie, in ,,Povestea lui Harap-Alb"cifra
magici flind 3: sunt i frafi la curtea Craiului, S surori la curtea lui Verde imp5.rat, calul vine sd mdndnce
jiratic de 3 ori. se da de 3 ori peste cap, il inalla la cer de 3 ori pe Harap- Alb, acesta se int6lnegte de 3 ori
cuSpdnul. lacurtealui Verdeinipdratestesupusla3probe.Ciil, ., r ' , ''1r/: r'""

":
,ii,,']ijr,Ji:,Y, . .: '.., ;

R2 Tema este lupta dintre bine gi r6u, prezentd in orice basm. In plus, insd, in aceaste oper4 Creangl
evidenfiazd formarea unui adolescent, care, plecdnd intr-o cllf,torie pres6ratl cu numeroase probe, se va
matttiza. Reprezentativi pentru fo4ele binelui sunt Harap-Alb qi to{i cei care il ajutd (Sfhnta Duminici,
Geril5, Flim6nzilS. Setili, Pasari-Leli-Lungila Ochild, calul, regina albinelor, regina fumicilor), iar
reprezentativi pentru fo(ele rdului sunt Spinul gi imp6ratul Rogu, exact cei de care tatdl eroului ii spusese sd
se fereascd in cildtoria sa. in final, ca in aproape toate basmele culte, rdul este invins.
O scenl semnificativl pentru ilustrarea temei -lupta dintre bine gi rdu- este confruntarea finali
dintre Harap-Alb. reprezentant al binelui, gi Spdnul, reprezentant al riului. intors din cdlitorie cu fata
impdratului Rog. aceasta deconspirl adevdratele identitEli ale celor doi. Spinul crede cd protagonistul a
incalcat infelegerea fEcuti la fAntdnd ;i-l ucide. Calul, reprezentant al fo{elor'binelui, il pedepsegte pe Spdn
aruncindu-l din inaltul cerului. Feciorul de crai este reinviat de fata impdratului Rog.
O alti sceni semnificativl pentru ilustrarea celei de-a doua falete a temei - dimensiunea simbolicd a

nar-afiulii- este partea finala a basmului, cdnd, odatd maturizarea incheiatd. Harap-Alb devine impdrat 9i se

c6sitoregte cu fata impdratului Rog.

R3 de structurd gi de compozilie atextului narativ, semnificative pentru tema 9i viziunea

DouI elemente
despre lume sunt: tirnpul gi spatiul acliunii, conflictul.
Timpul gi spafiul acfiunii sunt asemindtoare cu ceie ale basmului popular, prin plasarea universului
ficlional sub semnul vagii determinlri temporale ("Amu cicd a fost odat6") 9i spatiale (Tntr-o far6", intr-o
altd g1ra mai depirt atl" , "la o margine a pdmdntului", "la altd margine"). Pe parcursul textului, se adauga
repere spafiale cu valoare de simbol: podul, pddure4 fhntinq curtea impdratului Verde 9i curtea impiratului
Rogu. Datorite nardrii. in general, la timpul prezent, se lasd impresia unui imediat al desfbqur6rii
evenimentelor care se petrec chiar sub privirile cititorului-spectator.
Conflictul este erterior daci ne rapoftAm la tema luptei dintre bine 9i riu qi interior daci receptdm
textul ca pe un drum al inilierii. f)e observat cd SpAnul nu este cu adevdrat un personaj negativ, dupd cum
lici Harap-Alb nu este un erou veritabil. $i bunii (calul, Sfinta Duminica) 9i riii (Spdnul, imparatul Roq)
vor contribui la formarea celui cdruia i-a fost sortit sd ajungl impirat. Opozilia bine/rdu din basmul popular
este ?nlocuit6 in opera iui Creangl cu opozilia neofit/iniliator: Spdnul nu il ucide pe t6nir dupd ce afld cine
este qi incotro se indreaptd, de aceea, strddaniile pline de ur6 de a-l face pe Harap-Alb sd moard par absurdc.
El este modelatorul protagonistului 9i nu un veritabil antagonist.

in concluzie. "Povestea lui Harap-Alb"este un basm cult, avdnd ca particulariEfi : dimensiunea

simbolicd a nara{iunii. umanizarea f-antasticului. specificul limbajului, umorul $i oralitatea. insa, cE 'orice
basrn. pune ?n et'identa idealtr! de dreptate- de adevil si de cinste-
a-

Basmul cult
Ion Crean 96., Povestea lui Harap-Alb
I

Subiect de tip Ill-eseu structurat

2. Redacteazd un eseu de minimurn 400 de cuvinte, in care si prezin{i particularitlfile de construcfie a
unui personaj dintr-un basm cult studiat/ text narativ apartinAnd lui Ion Creangi.
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere:
Rl - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
R2 - evidenfierea a doud trisaturi ale personajului ales prin cdte o scend./secvenfd comentatd;
I

R3 - analiza. la alegere. a doud elemente de structurl gi de limbaj ale textului ales, semnificative pentru
construclia personajului (notaiiile autorului, conflict, modalitali de caracterizare a personajului, limbaj);
I

Reprezentant de seamd al genera{iei de scriitori ai secolului al XIX-lea- alSturi de Ioan Slavici,

I.L.Caragiale gi Mihai Eminescu- Ion Creangd este cunoscut in literatura rom6.nd at6t prin ,,Amintiri din
copildrie", cAt qi prin povegtile gi povestirile sale. Una dintre cele mai importante opere ale sale rdmdne
basmul ..Povestea lui Harap-Alb", avdnd ca protagonist personajul eponim.

I
R1 Statutul social al protagonistului se modificd pe parcursul firului narativ gi poate fi cu ugurint6
identificat in numele s6u, un oximoron. La inceput, apare in ipostaza de mezin al craiului (termenul .81b"),
pe parcurs, il descoperim in postura de slugE a Spinului (termenul ,,harap", care inseamnd om cu pielea
neagr6, sclav). ca, in final, sd dobdndeascd statutul de impirat, echivalent, in plan simbolic, cu cel de iniliat.
Din punct de vedere psihologic. drumul parcurs de Harap-Alb evidenliazdun tdn6rin formare. La
inceput. este ruginar de nereugita fraliior mai mari, este slab; fiindu-i fricd de moarte, acceptd intovdrdSirea
cu Spdnul. Pe parcurs, iqi desdvdr$e$te personalitate4 dovedind calitali umane necesare unui impirat: curaj,
,loialitate, milostenie, iniliativS. in final, aratd cd este capabil de gestul suprem, fubirca, atunci cdnd se
indrigostegte de fata impdratului Rog. Drumul parcurs de protagonist de la curtea tatdlui la cea a img!.ratului
Verde nu este doar un drum fizic, ci gi unul spre interior, spre desdvdrgirea propriei personalitdliQrumul
iniliatic parcurs de tAnErul in formare justificd denumirea de bildungsroman datl acestei opere literareJ
Statutul moral pune in eviden{i calitilile gi defectele eroului. Moralitatea personajului ar putea fi
pusa la indoiald atunci cdnd iqi dovedegte rnilostenia fa{a de Sfdnta Duminicd, ddndu-i un bdnu! doar dupd ce
aceasta ii dezvaluie viitoarea traiectorie ini;iaticde"Fecior de crai, vedea-te-ag impirat!" sau atunci cdnd
incalcd sfatul pirintesc, acceptdnd toviri;ia Spdnului. Cu toate acestea, personaiul poate fi absolvit de vinE"
dacf, avem in vedere cd este inci imatur. Generozitatea qi lipsa de prejudecati ii aduc aldturi cinci prieteni,
care dovedesc cd nu inflligarea conteuzi, ci rnodul in care pot ajuta la nevoie. Harap-Alb se deosebegte de
eroii basmelor populare care sunt idealuri de frumusefe, curaj prin caracterul profund uman, el dob6ndind o
serie de calitali urrane in urma trecerii probelor la care este supus de inifiatori. dar gi prin ambiguizare.
Protagonistul nu este o intruchipare a binelui absolut, av6nd gi sldbiciuni (se lasd ingelat de aparente; este
naiv. credul. pldnge.t.

R2 Trlsdturi dominante de caracter sunt nail'itatea iniaturitatea, generate de r'6rsta frageda. de lipsa
;i
de experienfA gi de neascultarea sfatului pirintesc. O scenl semnificativi pentru ilustrarea acestor trS.situri
o constituie int6lnirea din curtea palatului cu bdtrdna cergetoare. Nicio clipi eroul nu igi pune problema sI o
intrebe pe aceasta cum a ajuns acolo. de vreme ce palatul era'pdzit cu griji. De asemenea, nu se intreabd de
unde gtie aceasta atltea amdnunte despre el. din moment ce nu o mai intdlnise niciodatd. O alti scenl
semnificativi este intdlnirea cu Sp6nul. Eroul nu numai ci nu iqi de sealna cd Sp6.nul se deghizeazd de
fiecare dath cdnd ii apare pe drum eroului, ca sE pard cd sunt 3 spAni, nu unul singur, dar nici nu bdnuiegte cd
acesta ii intinde o capcana, cdnd il invitd sd co.boare in fintdnd. Naivitatea in acest caz a avut drept
consecin[a schimbarea statutului. din fiu de crai in slusa.

Rj Doud elemente ale textului narativ. semnificative pentru constructia personajului Harap-Alb, sunt:
conflictul gi modalitalile de caracterizare a personajului'
Conflictul esre e-rtedp-r dacd ne raportdm lu tgma -luptei dintre bine gi 4g-ii iSIIgI daci recept6m
negativ, dup6 cum
tgxtul-ca.pe rrn.drun,ai ugfierij- De obsen'at ca SpAnul nu este cu adevirat un personaj
nici Harap-Alb nu este un erou veritabil. $i bunii (calul, Sfhnta Duminic[) gi rdii (Sp6.nul, impdratul Roq)
basmul popular
vor contribui la formarea celui cdruia i-a fost sortit se ajungd imparat. Opozilia bine/r6u din
este inlocuitr in opera lui Creangtr cu opoziiia neofit/iniliator: SpAnul nu il
ucide pe t6ndr dupi ce afle cine
pe Harap-Alb s6 moard par absurde'
este gi incotro se indreaptr, de aceea, strddaniile pline de uri de a-l face
El este modelatorul protagbnistului 9i nu un veritabil antagonist.
personajul basmului este realizat at6t prin mijloace directe de caracteriznte, cdt mai ales prin
atunci cdnd afirmd cd "e
modalitali indirecte. De exemplu, naratorul ii surprinde naivitatea in mod direct
boboc ?n fblul sdu la trebi de-aistea", in timp ce sflnta Duminici ii surprinde
bunatatea "nu eI1 ci puterea
salvarea vietii
milosteriiei si inima ta cea bun6 te ajutd. Harap-Alb". Gesturile (alungarea cergetoarei'
indirecte de caracterizare'
turnicilor), aritudipile gi relatia cu celelalte personaje. limbajul sunt mijloace

Astfel, opera .,povestea lui Harap-Alb" rimdne una dintre cele mai reprezentative scrieri
ale
c6 scrisul lui Creanga e
autorului Ion creang6, despre care Barbu Fundoianu afinna: ..A fost gregita opinia
pentru copii. Creangde fdcut sd existe numai pentru adulfi sau deloc."
 Basmul cult
Ion Crean96., Povestea lui Harap-Alb

Subiect de tip I[l-eseu structurat

3. Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinli relatia dintre doul personaje dintr-un
basm cult studiat/tert narativ apa{inend lui lon Creang[.
In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:
Rl - prezentarea statului social. psihologic, moral al fiecdruia dintre cele doud personaje din textul narativ ales;
R2 - eviden{ierea modului in care se manifestl relalia dintre cele doui personaje prin doul episoade/secvenle
comentate;
R3 - analiza, la alegere. a doud componente de structuri gi de limbaj ale textului narativ ales, semnificative
pentru relalia dintre cele doud personaje (ac{iune, conflict, modalitali de caracterizare a personajului, limbaj).

Reprezentant de seamd al generaliei de scriitori ai secolului al XIX-lea- alSturi de Ioan Slavici,

I.L.Caragiale pi Mihai Eminescu- Ion Creangd este cunoscut in literatura romdn6 atdt prin ,,Amintiri din
copildrie", cdt gi prin povegtile gi povestirile sale.
Una dintre cele mai importante opere ale sale, basmul ,,Povestea lui Harap-Alb", constituie un
bildungsroman. in care eroul trebuie sd depigeascd, pe parcursul drumului s5u, un anumit nurndr simbolic de
probe. ceea ce face ca acest drunr sI se transforme intr-o cilStorie iniliaticd.

Rl. Statutul social al protagonistului, Harap-Alb, se modificd pe parcursul firului narativ gi poate fi cu
ugurin{d identificat in numele sdu, un oximoron. La inceput, apare in ipostaza de mezin al craiului (termenul
,,alb"), pe parcurs, il descoperim in postura de slugd a Spdnului (termenul .,harap", care inseamnd om cu pielea
*_ngglar*sclav), ca, in final, sd dobdndeasci statutul de impirat, echivalent, in plan simbolic, cu cel de iniliat.
0 este un aventurier. despre al cErui statut sociat ini{ial naratorul nu amintegte in basm. Precizeazd,insE c6,
)Spdnuf }
{dupe coborirea lui Harap-Alb in fbntdn6. Spdnul ii devine acestuia stdpdn, substituindu-i-se ca fiu al Craiului, {
cum va apdrea in fa{a unchiului gi a verigoarelor sale, la curtea impdratului Verde. }
fary
Din punct de vedere psihologic, drumul parcurs de Harap-Alb evidenliazd, un tAndr in formare. La
incepr-rt. este ruginat de nereugita fralilor mai mari, este slab; fiindu-i frica de moarte, acceptd intovaragirea cu
Spdnul. Pe parcurs. igi desavAr5egte personalitatea, dovedind calititSi umane necesare unui ?mpirat: curai,
loialitate, milostenie, iniliativa. ln final, aratl clt este capabil de gestul suprem, iubirea, atunci cdnd se
indragostegte de fata impiratului Ros. Drumul parcurs de protagonist de la curtea tatdlui la cea a impiratului
Verde nu este doar un drum flzic. ci gi unul spre interior, spre desivArgirea propriei personalitlli(Drumul
, iniliatic parcurs dc tAndrul in formare justificd denumirea de bildungsroman dati acestei opere f itilrJ'inp-4,
/ schimb, Spdnul dovedegte un caracter extrem de puternic, prin intermediul cdruia igi atinge scopul inifial
1 propus. acela de a-l transforma pe Harap-Alb in sclav gi a pretinde la curtea unchiului siu cd este fiul cel mic al '--r
I t Craiului, pentru a obline tronul.
U{ Statutul moral pune in evidenld calitaiile gi defectele celor doud personaje. Astfel, bunitatea qi
milostenia ii aduc lui Harap-Alb foloase, pentru cd", miluind o bdtrdnd in curtea palatului, dobdndegte sfaturi
prelioase de la aceasta, atAt inainte de plecarea la cirum, cai;i ?n timpul Lrrobelor la care a fost srlpqs..
Generozitatea 9i lipsa de prejudecati ?i aduc aldturi cinci prieteni. care dovedesc ca nu infEligarea conteaz6., ci
modul in care pot ajuia Ia nevoie. Naivitatea gi lipsa de incredere in fo(ele proprii sunt principalele defecte.ale
l
eroului, la fel cum viclenia gi lipsa de scrupule sunt cele ale SpAnului. La acestea se adirugd rdutatea. capacitatea \
de disimulare, ipocrizia, care fac din acest personaj un reprezentant al fo4elor riului.
)
 R2 O scend semnificativi pentru ilustrarea evoluliei relaliei dintre cele doud personaje o constituie
intdlnirea dintre Harap-Alb gi SpAn de la fdntdn6. Eroul nu numai ci nu igi dd seama cI Spdnul se deghizeazl de
fiecare datd cdnd ii apare pe drum eroului, ca sd pard cd sunt 3 spdni, nu unul singur, dar nici nu bdnuieqte ci
acesta ii intinde o capcand, cdnd il invitd sa coboare in fantana.(Naivitatea in acest cazaavut drept consecin{i
schimbarea statutului, din fiu de crai in slugd. Astfel, se dovedbgte lipsa de maturitate a lui Harap-Alb. care
primegte o adevdratd leclie de via[6. De5i calul ar fi putut sd il ajute, el il lasl pe erou sf, hotlrascd ce ar trebui
fbcut, il lasa sd gregeascd tocmai pentru a invdfa din experienf[ gi a inielege cI aparenfele pot ingela. Pentru fiul
de crai, prezenla Sp6nului inseamni inva{area lecliei umilin{ei, a ascultarii gi, astfel, a maturizdrii, atdt de
necesare in devenirea lui ca imparat.
O a doua sceni semnificativi o constituie cea din finalut basmului, cdnd Sp6nul il omoard pe Harap-
\ i
f

De fapt, tdierea capului eroului reprezintd sfdrgitul inilierii sale gi iegirea de sub robia SpAnului, cdci durata
*
Alb. f

mi
I

acestei sclavii este precizatd incd de la inceputul relaliei dintre cele doud personaje: ,,...5i at6ta vreme ai a
fi

sluji, pdnl cdnd ii muri gi ii invie."

I
I
l
u.

Daci pe parcursul evoluliei narative a subiectului relalia de complementaritate dintre protagonist 9i I

1

\
antagonist este destul de subtil sugerati. deznoddmdntul marcheazi foarte clar necesitatea influen{ei
(doar 1

\i
1

aparent negative) a Spdnului asupra maturizlrii lui Harap-Alb, pentru cd un personaj construit atdt de realist
ca i
iI

eroul lui Creanga nu poate fi imaginat in lipsa unui opozant care sd nu se apropie de complexitatea sa
$
F

structural6.

R3. DouI elemente de structurd gi de limbaj ale textului narativ, semnificative pentru relafia dintre cele doud
personaje sunt: conflictul gi limbajul.
Conflictul este exterior dacdne raportim la tema luptei dintre bine gi rdu qi interior dacd receptdm textul
ca pe un drum al inilierii. De observat cd Spdnul nu este cu adevdrat un personaj'negativ, dupi cum nici
Harap-

Alb nu este un erou veritabil. $i bunii (calul, Sfdnta Duminicd) gi rdii (Sp6nul, impdratul Ro$) vor contribui la
in
formarea celui c6ruia i-a fost sortit se ajungi imp[rat. Opozilia bine/rf,u din basmul popular este inlocuit6
opera lui Creang6 cu opozilia neofiViniliator: Spdnul nu il ucide pe tdnir dupd ce afld cine este $i incotro se
indreapti. de aceea. strddaniile pline de urd de a-l face pe Harap-Alb s6 moari par absurde. El este modelatorul /
protago'istului gi nu un veritabil antagonist. Chiar calul ii atrage atentia stdp6nului slu cu privire la necesitatea I
ca Sp6nul s6 existe in viala lui Harap-Alb:.,$i unii caacegtia sunttrebuitori pe lume cdteodatd,
pentru cdfacpe
\
oameni sd prinda la minte..." --'/
prin limbajul folosit, cele doul personaje igi divulgi natura lor complementari. Ei par si aibd aceeaqi '
-,
origine, adici sunt reprezentangi ai unui univers rural, cu bunele gi relele sale. Atdt Harap-Alb, cdt 9i SpAnul se
exprim6 regional prin proverbe gi ziceri de duh, exploatdnd la maximum erudilia pa|emiologicS. Cind
antagonistul il ademene5te pe mezin prin adresdri de tipul: Hei, hei, cdldtorule, [..'J ai sd-li rupi ciochinele
'

umbland si tot n-ai sd gdseSti sluga [...J Pesemne cd n-ai ouzit vorba ceea, cd: De pdr si de coate goale nu se I
plange nintene. $i cand nu sunt ochi negri, sdruyi si albastri, protagonistul ii rispunde pe limba lui Mort-copt,l
trebuie sd te ieu cu mine. J

Astfel. opera .,povestea lui Harap-Alb" rimdne una dintre cele mai reprezentative scrieri ale autoruiui
ion Creai-,qi. despre care Bar-bu Fundcianu afirnra: ..A fost gresitd opinia cd scrisul lui Creangd e pentru copii-
Crearrqa e fEcut sa eriste numai perltru adulli sau deloc."