Poezia simbolista

George Bacovia, "Poema in oglinda"

Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte despre Apartenenta la un current literar
dintr-un text narativ studiat apartinand simbolismului/ lui George Bacovia
In elaborarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere:

Rl Ilustrarea a2 atrasattxi care fac posibila incadrarea textului intr-un curent

-
R2 - Ilustrarea temei prin doua secvente commentate
R3- Doua elemente de structura si de compazitre
;) 'F*$?nin,#dhr[fl';t ,*r-:.'l in 'LKgi-b .f W* *tl &k. t4l. ,F r
fY-f,,YLtfl y***"fret ;rYY\ f ;tt't r

R1: Textul poetic se inscrie in estetica simbolista prin sugestie si corespondenta.

O trasatura este sugestia menita sa oferte expresivitate , versurile fiind interpretabile , fiecare
cititorE[aTtftu ajutorul figurilor de stil si imaginilor artistice intalnite,
Structura " in fotoliu ostenita 'o de exemplu poate sugera fie l-aptul ca zllele iubitei sunt numerate fie
faptul ca aceasta este coplesita si pierduta de melancholia sfarsitului povestii de dragoste.
O alta trasatura este corespondenta deplina dintre elementele cadrului exterior si trairile lirice.
Toamna este vazuta ca un imens depozitar al starilor de tristete , bate oo o cadenta inexpresibilao' a
trecerii timpului , gradina este "cangrenata" si natura "maladiva"{asturnatclin oglinda inducand si in
spatiul interior, "in salonul plin de vise " , starqde neliniste , de anihilare treptata a biologicului.
In secventu "finryliq oste-nit4,;...ill largi fbldurirdemitasa; ffe c6nd cade violetul, /Tu cileqti
nwffid/A poern* decadent{'e*verio parfumat5, /Monotor,l6. " . iubita apare in acest'Joc second "
o'ostenita" intr-o imbracaminte opulent,hecitand o poezie amplificand
al realului , , atmosfera
crepusculara de afara, in cromatica violeta a apusului.
Violetul apusului semnifica starea de neliniste finala si situarea indragostitilor intr-o atmosfera
decadenta a romanului.

R2: Tema poeziei este existent4 prezentand conceptia artistului despre lume si viata fiind
sustinuta de doua secvente poetice.
Prima secventa "Eu prevad poema roza a iubirii viitoare " care functioneaza inertial , in gol ,
insa pentru putin timp . Poetul constientizeazaruperea definitiva, stingerea iubirii , catre al carei sens
converg toate elementele poetice , avand un gest total opus de cel al iubitei sale , nu o cufundare in
apele somnului , ci o iesire din oglinda, chiar in peisajul concret al toamnei respective , cangrena
sfarsitului.
A doua secventa "Iffid pal md duc acuma in grddina devastatd/$i pe masa p5r5sit6 - albd
marmurd sculptatd -/in vegmintele-mi firnebre, /VI6 intind ca qi un mort, /Peste mine pundnd roze, flori
"
p6lito, -fiarzrata/Ca gi noi... in care poetul se intinde singur pe lespedea funebra , $ntr-o invaluire in
"roz flori palite , -ntarizate'o , intr-o atmosfera prevestitoare de moarte . Este o sugestie de integrare in
ritmurile inductabile ale firii , intr-un mormant de roze fanate , semn al concentrarii vietii in forme
trecatoare.

R3_: Prima structura ilustrata de structura si compozitie este titlul , urmat de lirismul
subiectiv.
Titlul o?oema in oglinda oo este o metatbra bazata pe simbolul oglinzii , reprezentand zona
liminala, dintre realitate si fictiune , care deschide porrtile unui nou univers , cel artistic numit generic
prin substantivul cu iz arhaic "poema".
Inca din prima strofa . oglinda isi defineste rolul.esentiq!,jl ppalgl.1lrl:tic, complex, continuert in
tot textul. cuprinzand mai multe unghiuri de refiectar.r G!i"da:-gxr-Ac.l@i-4intre planut real, in
dezagregare. ccntaminat de trecerea tin:puiui {"Bate toamna. Si gradina cangrenata" }. si cel ireiil,
anrinomic, proiec--tie onirica a erilui" in "salonul plin det'it*";{gmqq lg$re=*lld*
cirrespondenta intre spatiul exterior. al unei natud inagonie lenta. discreta" si cel interior. devitaiizatsi
ei prin personaje melancolice. prin atitudini livresti. prin atmoslbra decadenta de final de epoca, in care
c muzica lernta, cle "clavir prafuit"" uneste. in arelodia ei obosita, un pians discret al tirnpuh"ii universal
In text se realizeaza lirismul suhiectiv la perscana I sg , r,erbc si pronume " ell prevad" " oomel
oofllri o',
dug", "ma intend'" si a ? a sg " tu citesti" . "privirea-ti cade".