Eseu: In dulcele stil clasic de Nichita Stanescu

Scrie un eseu n care s demonstrezi c o poezie studiat aparinnd neomodernismului constituie o poetic a existenei i a cunoaterii. Poezia n dulcele stil clasic de Nichita Stnescu a fost pu licat n !"#$% fiind aezat n fruntea &olumului omonim pentru care este art poetic. 'olumul aparine celei de(a doua etape de creaie a poetului% cnd rafinarea expresiei pare a fi un scop n sine% iar poetul se manifest ca un constructor n interiorul lim a)ului. IP*+E,Poezia n dulcele stil clasic de Nichita Stnescu constituie o poetic a existenei i a cunoaterii. EN.N/01E0 012.3EN+E4*1. n dulcele stil clasic depete cadrul unei arte poetice deoarece autorul surprinde clipa unic de re&elaie a 0 solutului% dar i du leaz semnificaia% poezia a&nd simultan dou chei de lectur: poezie erotic i art poetic. Pentru poet% iu irea i creaia aparin% n e5al msur% planului existenei i planului cunoaterii. Elemente neomoderniste sunt% n textul poetic ales: am i5uitatea planurilor i a lim a)ului% reprezentarea a straciilor n form concret% insolitul ima5inilor artistice% su tilitatea metaforei% noile sonoriti i semnificaii o inute prin plasarea unor cliee &er ale din poezia naintailor n noi contexte. 6E,'*4+01E0 012.3EN+E4*1 7exemplificare8 ilustrare9 Ipostaza du lat a eului liric% ndr5ostitul i :reatorul% susine transferul dintre concret i a stract% punnd n discuie relaia dintre contiin i existen. 4irismul su iecti& este redat la ni&elul expresiei prin mrcile su iecti&itii: alternarea persoanei I i a Ii(a a ad)ecti&ului posesi& meu ( tu% pronumele personal la persoana I% sin5ular% eu. +itlul poeziei i al &olumului su5ereaz pro5ramatic% prin sinta5ma ;stil clasid% intenia de re&enire la tiparele formale cunoscute% pe care poetul le pri &este cu duioie ironic 7atitudine postmodernist9. 0ntepunerea epitetului ;dulce< amintete de poezia paoptitilor i de aceea eminescian 7cele ra formul ;dulce minune<9. Este pri&irea melancolic a poetului care% la !"#$% este pus n faa unei lumi schim ate% pe care tre uie s n&ee s(o exprime n poezia sa. =iind n acelai timp poezie erotic ( ;po&este de dra5oste< impro&izat ( i art poetic% prin prezentarea ntlnirii dintre Poet i Inspiraie% tema poeziei apare du lat. Iu irea este o cale de cunoatere% de atin5ere a clipei unice de re&elaie a a solutului. Poezia constituie ;descrierea< strii de extaz produs creatorului de clipa re&elaiei. Poezia pare a a&ea compoziie clasic% prin cele cinci catrene monorimice% cu ritm trohaic% fapt contrazis de prezena &ersului final% izolat% cu &aloare conclusi& i caracter 5nomic: ;Pasul trece eu rmn<. Strofele sunt dispuse n patru sec&ene poetice: ( prima sec&en 7prima i a doua strof9 red apariia ;domnioare>I inspiraiei? ( a doua sec&en 7strofa a treia9 surprinde trirea clipei de re&elaie? ( a treia sec&en 7strofa a patra9 conine in&ocarea ;idealului< poetic8 erotic? ( a patra sec&en 7strofa a cincea i &ersul final9 red re&enirea la starea contemplati&% meditati&.

Prima sec&en poetic se afl n opoziie cu urmtoarele% prin trecerea de la planul o iecti&% al ;domnioarei ( inspiraie% la cel su iecti&% al eului creator. n prima sec&ena poetic% laitmoti&ul ;pasul tu de domnioar< realizeaz dispunerea 5radat a ima5inarului poetic. +ermenul ;domnioar amintete de lim a)ul din poezia 5raios(romantic a secolului al @l@(lea. Echi&alena semantic ;domnioar< ( poezie face trimitere la muza epocii clasice% surprins aici prin elementul lipsit de corporalitate% ;pasu+. Sin5urul &er al sec&enei% ;co oar% red prin sens ideea desprinderii succesi&e a ideii poetice de planul o iecti&% iar prin timpul prezent% aciunea n derulare. :ele patru su stanti&e la sin5ular% unele nsoite de determinani% sunt reprezentri ale a straciilor 7ipostazelor sentimentale9 n forma concret a elementelor cadrului natural: ; olo&an<% ;frunz &erde% pal<% ;nserare(n sear<% ;pasre amar<. 0ceste metafore su5ereaz sursele poeziei: duritatea re5nului mineral% ;dintr(un olo&an<% efemeritatea &ieii8 re5nul &e5etal% ;frunz &erde% pal. 3omentul zilei desemnat de sinta5ma insolit ;nserare(n sear su5ereaz necunoaterea% misterul% momentul pre5titor al re&elaiei% pre(creaia ca etap. 3etafora ocant prin asocierea unor termeni incompati ili% ;pasre amar% conoteaz mai de5ra starea de suferin a poetului ( pasre 7ca la romantici9 dect un atri ut al inspiraiei. 0 doua sec&en surprinde momentul propriu(zis al creaiei. Efemeritatea clipei de re&elaie este su5erat prin repetiia ;o secund% o secund<. Eul creator se manifest contemplati& ;eu l(am fost zrit n und i afecti& ;inima ncet mi(afund<. :reaia presupune reflectarea ideii artistice n contiina i fantezia poetului 7moti&ul undei ( o5lind9. El poate transfi5ura realitatea% atri uindu(i &aloarea estetic su5erat de metafora ; rocat fund<. Se poate &or i de o raportare a poetului Nichita Stnescu la poezia clasic% prin reinterpretarea mitului naterii poeziei prin mimesis i prin re&alorizarea formei &er ale de secol @I@ a diatezei pasi&e ;l(am fost zrit. 0 treia sec&en red drama artistului% imposi ilitatea ancorrii n starea de 5raie% desprinderea operei de artist% prin in&ocaia ele5iac a muzei: ;3ai rmi cu mersul tu8 parc pe timpanul meu<. Poetul este redus la condiia de &ictim a propriei iluzii% iar corespondentul su n plan sim olic este timpanul% or5an al percepiei cntecului poetic% prin care nu poate participa n totalitate la misterul trecerii prin lume a poeziei. Se contureaz un portret al ;ndr5ostitului< de iu ita ( poezie: ; lestemat i semizeu<. Poetul depln5e ineficienta simurilor omeneti% ; lestemat la imposi ilitatea de a reine super a urm a artei. :ontient de dualitatea propriei existene 7efemer i peren9% ;semizeu<% are dimensiunea nefericirii sale. :ondamnat la solitudine% el percepe &iaa ca o stare de ; oal<: ;:ci mi este foarte ru<. .ltima sec&en poetic de&ine o meditaie pe tema trecerii timpului% du lat de sancionarea neputinei omeneti. 3esa)ul(sentin al strofei este acela c% n afara clipei de inspiraie a iu irii8 a creaiei poetice% existena poetului nu(i are sensul: ;...i zic%8 domnioar% mai nimic<. Se confirm diferena dintre starea poetului lipsit de puterea de creaie: ;Stau ntins i lun5 i zid i starea realului 5olit de esen% plsmuit din materiale artificiale i redus la dimensiuni meschine: ;pe su soarele pitic% aurit i mozaid. =alsa strlucire a lumii nu satisface setea de a solut a creatorului% care tn)ete ca un ndr5ostit. 'ersul final are% ca n 2lossa eminescian% &aloare 5nomic: ;Pasul trece% eu rmn<. :onclusi&% &ersul exprim opoziia dintre tristeea poetului i trecerea urmei poeziei. =ormularea lapidar ntreine am i5uitatea semnificaiei. Poetul apare ca un simplu instrument ce &i reaz la atin5erea dureroas% dar inecu&ntat a inspiraiei sau% rasturnnd sensul ntre5ii poezii% se plaseaz or5olios su semnul eternitii% ca un :reator pentru ca'e manifestarea n act nu este dect o succesiune a clipelor de re&elaie. Ni&elul fonetic? elemente de prozodie sonoritatea trist% ele5iac% a &ersurilor se realizeaz prin monorima care susine sacadarea discursului poetic ca ntr(un ocet sau descntec? reluarea refrenului dup fiecare &ers al primei sec&ene poetice confer tonalitatea 5ra& a meditaiei pe tema creaiei. 0celai rol l

are aliteraia ;3ai rmi cu mersul tu8 parc pe timpanul meu< i formularea lapidar a sentinei finale. Ni&elul morfosintactic re&alorizarea formei &er ale ;l(am fost zrit? timpul prezent al unicului &er din prima sec&en poetic red aciunea n derulare ( ;co oar ( i susine impresia de epic? reducerea frec&enei &er ului este compensat prin plasarea su stanti&ului n poziii(cheie? cele patru su stanti&e la sin5ular sunt reprezentri ale a straciilor n forma concret? ad&er ul ;parc susine su5estia i am i5uitatea lim a)ului poetic 7nu denumete% ci su5ereaz9? con)uncia cci% specializat n exprimarea raporturilor de tip cauzal% susine retorismul exprimrii? prepoziiile cu su5estie spaial exprim raportarea fa de lume i de creaie a eului liric n ipostaza de creator: dintr(un8 dintr(o% n% pe su % pe. Ni&elul lexico(semantic ( multiplicarea sensurilor conotati&e ale cu&intelor? ( asocierea unor termeni incompati ili: ;pasre amar<% ;soare aurit? ( sinta5ma insolit ;nserare(n sear<? ( am i5uitatea lim a)ului? rsturnarea firescului? ermetismul expresiei? ( reeaua de semnificaii a textului poetic. Ni&elul stilistic ( su tilitatea metaforei? ( epitetul neo inuit: ;soarele pitic% aurit i mozaic<? ( ino&area enumeraiei ( includerea n enumeraia prin i 7semnificnd plasarea pe aceeai poziie9 a unor pri de &or ire diferite: ;Stau ntins i lun5 i zid. :*N:4.,I0 Poezia n dulcele stil clasic de Nichita Stnescu constituie o poetic a existenei i a cunoaterii. Ea depete cadrul unei arte poetice% deoarece pentru poetul neomodemist iu irea i creaia aparin% n e5al msur% planului existenei i planului cunoaterii. 1aportul poetului cu lumea i creaia este prezentat ntr(un text al crui retorism formal ascunde o alt concepie despre art dect a clasicilor. =olosind unele cliee ale poeziei anacreontice sau romantice% Nichita Stnescu le plaseaz n contexte noi i le confer noi sensuri. Pentru poet% iu irea i creaia sunt n5emnate% tot astfel cum el nsui aparine simultan planului existenei 7condiia uman9 i planului cunoaterii 7condiia de creator9. 6e unde i am i5uitatea sau am i&alena semnificaiei textului poetic.

In dulcele stil clasic de Nichita Stanescu 7autor canonic9 arta poetica erotica neomodernista Poezia face parte din &olumul <In dulcele stil clasic<% caruia i(a dat si titlul% pu licat in !"#$. In poeziile acestui &olum% Nichita Stanescu 7!"AA ( !"BA9 se intoarce cu &eselie spre lirismul clasic% creand ade&arate parodii ale stilurilor sau temelor din poeziile traditionale% im racand formele ine cunoscute de romanta% alada% poem eroic ori madri5al. Poezia <In dulcele stil clasic< este o creatie <lirica 5alanta (sinteza intre ele5antul stil tru aduresc si lamentatiile amoroase din timpul lui Ienachita 'acarescu ( supusa de Nichita Stanescu unui C...D tratament de re5enerare(caricaturizare<. 70l.Steianescu9

Spre deose ire de &iziunea sentimentului de iu ire din poezia <4eoaica tanara% iu irea<% unde dra5ostea este de&oratoare% a5resi&a si ul&ersanta% in poezia <In dulcele stil clasic<% iu irea este caricaturizata% persiflata% minimalizata dupa modelul liricii siropoase a poetilor 'acaresti. 6intr(un olo&an co oara pasul tau de domnisoara. 6intr(o frunza &erde% pala pasul tau de domnisoara. 6intr(o inserare(n seara pasul tau de domnisoara. 6intr(o pasare amara pasul tau de domnisoara 3ai ramai cu mersul tau parca pe timpanul meu lestemat si semizeu caci imi este foarte rau. . Stau intins si lun5 si zic% 6omnisoara% mai nimic pe su soarele pitic aurit si mozaic. * secunda% o secunda eu l(am fost zarit in unda. El a&ea roscata funda. Inima incet mi(afunda Pasul trece eu raman. +ema poeziei este erotica% dar iu irea nu mai este o <leoaica tanara<% o ener5ie ce poate reordona uni&ersul% ci este aici un simplu pretext liric% o iu ire intamplatoare% trecatoare si nesemnificati&a% metafora iu irii fiind aici la fel de su5esti&a: <Pasul tau de domnisoara<. Ideea poetica exprima nepasarea% indiferenta )o&iala a eului liric pentru iu irea efemera si con&entionala. Structura% compozitie% lim a) poetic Poezia este alcatuita din patru catrene si un &ers li er% ce se constituie intr(o concluzie referitoare la efemeritatea timpului in relatie directa cu sentimentul de iu ire% la fel de trecator% <Pasul trece% eu raman<. Prima strofa ilustreaza lirismul o iecti& si exprima ideea conform careia iu irea sua&a este o 5alanterie a naturii% care a nascut(o din mineral% <6intr(un olo&an co oara<% ori din &e5etal% <6intr(o frunza &erde% pala<% sentimentul fiind exprimat printr(o metafora care su5ereaza efemeritatea acestui sentiment uman: <pasul tau de domnisoara<. 0ici &iziunea despre iu ire este aceea de sentiment trecator% sinele poetic nu mai este un <centrum mundi< capa il sa reordoneze lumea dupa le5i proprii% ca in <4eoaica tanara% iu irea<% ci contemplati&% pri&ind i&irea iu irii ca pe ce&a exterior eului liric.

Strofa a doua su5ereaza% prin lirism o iecti&% plasarea iu irii intr(o <inserare(n seara<% sentimentui fiind perceput superficial si efemer ca un <pas de domnisoara<% care trece la fel de repede cum a &enit% <dintr(o pasare amara<. 'ersui <Pasul tau de domnisoara<% care este o metafora pentru a exprima sentimentui de dra5oste% este aproape un laitmoti&% fiind repetat de patru ori in primele doua strofe. In ultimele trei strofe atitudinea poetica este dominata de lirism su iecti&. Strofa a treia exprima aceeasi idee a unui sentiment superficial% care dureaza putin% numai <o secunda% o secunda<% din care cauza eul liric are un ton persiflant% <inima incet mi(afunda<. :a si in <4eoaica tanara% iu irea<% sentimentui are conotatii cromatice% <el a&ea roscata funda<% in cealalta poezie iu irea fiind o <leoaica aramie<. Strofa a patra asaza eul liric in ipostaza unui suflet impo&arat parca de un lestem% < lestemat si semizeu<% deoarece el inre5istreaza% <parca pe timpanul meu<% trecerea iu irii care nu mai este un sentiment profund% <mai ramai cu mersul tau< si de aceea nu simte emofie si nici ucurie% <caci imi este foarte rau<% cu trimitere discreta catre starile de chinuri s) lesinuri pro&ocate de dra5ostea din poeziile 'acarestilor. In ultima strofa% eul poetic afiseaza o atitudine contemplati&a (<Stau intins si lun5 si zic<(% &iziunea iu irii este una exterioara si nu o stare interioara% profunda% 5eneratoare de ener5ii. 0tat sentimentui de dra5oste% cat si iu ita sunt minimalizate% persiflate% <6omnisoara% mai nimic8 pe su soarele pitic<% intocmai ca in poezia clasica pe care o parodiaza. 'ersui li er din finalul poeziei su5ereaza cur5erea timpului tot prin miscare% <Pasul trece eu raman<% la fel ca in poezia <4eoaica tanara% iu irea< (<inca(o &reme%8Si(nca(o &reme...<% cu deose irea ca daca in aceasta ultima poezie iu irea% ca forta esentiaia a spiritului% in&in5e timpul% in aceasta creatie lirica dra5ostea este pasa5era% atitudinea poetica ramane impasi ila% deloc marcata de acest sentiment% alta data atat de ul&ersant. 4im a)ul artistic este &oit con&entional% su5esti& pentru o parodie a liricii 5alante% in care poetul se lamenteaza si se &aicareste. Nichita Stanescu confera insa modernitate stilului% prin metafora su5esti&a a iu irii% <pasul tau de domnisoara<% prin epitetele inedite <frunza &erde% paia<% <roscata funda<9 si prin ritmul si muzicalitatea de tip folcloric a &ersurilor.