Romanul subiectiv, modern/ interbelic/ psihologicl al experien{ei

Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de rdzboi

l - Redacteazi un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezinli particularitlfi ale unui text narativ
aparfindnd prozei de analizS.psihologica/ lui Camil Petrescr-r/ perioadei interbelice.
ln elaborarea eseului tei avea in vedere urmatoarele repere-
R1 - evidenlierea a doud trdsdturi care fac posibild incadrarea textului narativ intr-o perioadS" intr-un
curent cultural/literar sau intr-o orientare tematicd;
R2 - comentarea a doud secvente relevante pentru tema textului narativ studiat;
R3 - analizaa doui elemente de structuri, de compozilie gi de limbaj, semnificative pentru textul narativ
studiat (de exemplu: ac{iune, conflict, relafii spa}iale gi temporale, incipit, final, tehnici narative, instantele
comunicdrii narative, perspective narativi, registre stilistice, limbaj etc.).

Publicat in 1930, romanul Ultima noapte de &'agoste, tntaia noapte de rdzboi reprezintd prima operd
in prozi a lui Camil Petrescu. Romancier prin excelenla citadin, acesta aduce ca personaj, in literatura
rom6n5" intelectualul lucid, care se gdndeqte gi se frdm6ntd" cici, spune unul dintre eroii sdi: cd.td luciditate,
atAtu con$tiingd, atdta pasiune Si deci atdta dramd-

Rl incadrare in specie literarl

Romanul este specia genului epic, ?n proA, de mare intindere, cu o ac{iune desfbgurati pe mai multe
planuri narative, cu un numdr mare de personaje complexe, caractere puternice,jle.lg@9 cu multiple
conflicte, o intrigd atent construiti 5i care, prin intermediul acliunii, reflectl realitatea vielii cotidiene-
O primi caracteristici a romanului este dimensiunea textului. Astfel, Utima noapte de dragoste,
tntdia noapte de rdzboi este alcituit din doud pdr1;i precizate incd din titlu, care indici temele romanului 9i, in
acelagi timp, cele doud experiente fundamentale de cunoagtere trdite de protagonist dragostea gi rdzboiul-
Dacd prima parte reprezinti rememor€rea iubirii equate dintre $tefan Gheorghidiu 9i Ela partea a dou4
construitd sub forma jurnalului de campanie al eroului, urmSregte experienla de pe frontul Primului Rdzboi
Mondial. prima parte este in intregime fictional4 in timp ce partea a doua valorificd, pe lAngd jurnalul de
campanie al autorului, articole gi documente din epocd, ceeace conferd autenticitate textului.
O a doua caracteristicl a rornanului este existenla unei acliuni desfdguratd pe mai rnuite planuri
temporale prin alternanf5- Agadar, evenimentele nu sunt prezentate in ordine cronologicd" ci se alterneazi
planul prezsnt cu cel trecut. in prima parte a acestui roman, primul capitol prezintd cititorului evenimente
din prezent, personajul evidenfiind evenimente de pe front, capitolele II, III, IV, V constituie o intoarcere in
trecut a acestui4 fiind descrise evenimente din cdsnicia eroului, iar capitolul al Vllea constituie o revenire
in prezent.

Rl lncadrare in tipologie
Opera se incadreazd in tipul de roman subiectiv' modern'
O primi trislturi a acestui tip de roman este utilizarea analizei psihologice pentru a ptezenta
trdirile, emo{iile, sentimentele ;i gdndurile personajelor, inclusiv pe cele ale naratorului-personaj prin
introspec{ie- Un exemplu in acest sens este cel al episodului execursiei la Odobegti, in timpul cdreia, in
pennarrenli, $tefan Gheorghidiu. personajLrl principal ai operei. a ;inalizat cu luciditate comportamentril
celorlalli, in special pe cel al sofiei sale, analizSadu-se in acelagi timp gi pe sine, fbcAnd presupuneri cu
privire la ceea ce ar fi putut gd.ndi gi simli cei prezenfi la acel eveniment.
A doua frisituri a acestui tip de roman o constituie prezenta unui narator-personaj, subiectiv. care-
prin intermediul naraliunii la persoana I, prezintd cititorului gAndurile, trdirile, emo{iile sentimenteior sale,
generate de modul in care cele doua mari experien{e fundamentale- iubirea qi rdzboiul. se reflecti in propria
congtiin{i: Erant cdsdtorit de doi ani Si iunzdtate cu o colegd de facultate Si bdnuiam cd md insald.
 R 1 Incadrare in tipologie
Prin crearea unui roman psihologic, Camil Petrescu sincronizeazA literatura autohtond cu cea
europeand.
O primi trisiturl a acestui tip de roman este utilizarea analizei psihologice pentru a prezenta
trdirile' emofiile, sentimentele gi gindurile personajelor, inclusiv pe cele ale naratorului-personaj
prin
tntrospecfie- Un exemplu in acest sens este cel al episodulur execursiei la Odobegti- in
timpui careia. in
permanenfS, $tefan Gheorghidiu, personajul principal al operei, a analizat
cu luciditate comportamentul
celorlalli, in special pe cel al sofiei sale, analizAndu-se in acelaqi timp pi pe sine, frcAnd presupuneri
cu
prirzire la ceea ce ar fi putut gdndi qi simli cei prezenfi la acel eveniment.
O a doua trislturi a romanului psihologic este primatul conflictului interior. Acesta se produce
in
con$tiinfa personajului-narator gi e declangat de conflictele exterioare, intrucdt eroul triiegte
sub tirania
congtiinfei absolute, a obsesiei autoanalizei care devine devoratoare. El cunoaqte stiri gi
sentimente
contradictorii in ceea ce o privegte pe sotia sa sau mediul in care trdiegte din cauza, diferenfei
dintre
aspirafiile personale 9i realitatea lumii inconjurdtoare. Conflictul exterior, de ordin moral, pune
in evidenld
relafia personajului cu societatea, cu familia (care lupta pentru mogtenire), cu Ela (traind
impdcdri gi
despa(iri repetate) sau intre imaginea reald 5i crud5 a rdzboiului gi idealizdrile din literaturd.,
accentu6nd
acelagi orgoliu al respingerii gi plasand personajul principal in categoria inadaptalilor
social.

Rl incadrare in tipotogie
_

Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de rdzboi este un roman al experienfei atit la
nivel
formal, prin structura fiurnal) $i tehnici narrative (alternanfd temporal), cdt gi la nivelul confinutului.
Autorul
recurge la personajul-narator gi ia perspectiva subiectivS, inlocuind naratorul omniscient gi
perspectiva
obiectivd' Abandonea"i cronologia liniard in favoarea memoriei care ordone azd relatarea faptelor.
Insereazd
in a do'ua parte a romanului paginile din jurnalul de front {inut de autorul concret gi atribuit eroului
fictiv.
Primul roman camilpetrescian urmareqte cele doui experienle ale eroului, iubirea gi rizboiul,
filtrate
prin aceea$i congtiint4 czlre cunoaste gi se cunoa$te prin acest proces de analizd. Dacd prima
parte reprezintd
rememorarea iubirii eguate dintre $tefan Gheorghidiu gi Ela partea a doua" construitd
sub forma jumalului
de campanie al eroului, urmiregte experienla de pe frontul Primului Razboi Mondial. prima
parte este in
intregime ficfionald, in timp ce partea a doua valorific5, pe lAnga jurnalul de campanie al
autorului, articole
5i documente din epoc5, ceea ce conferd autenticitate textului.

R2 Textul este structurat ?n doui p64i precizate incd din titlu, care indici. temele romanului gi,
in acelagi
timp, cele doui experien{e fundamentale de cunoagtere trf,ite de protagonist: dragostea gi rizboiul.
Daca
prima parte reprezinti rememorarea iubirii epuate dintre
$tefan gi Ela, partea a doua, construitd sub forma
jurnalului de campanie al eroului, urmiregte experienla de pe {iontul Primului
Rdzboi Mondial. prima parte
este in intregime ficfionali,, in timp ce partea a doua valorificd, pe ldngd jurnalul de campanie
al autorului,
articole gi documente din epoci, ceea ce conferd autenticitate textului.
Un episod narativ semnificativ pentru ilustrarea temei iubirii este cel din capitolul I in care mai
mulli
ofitreri discutd polemic despre un articol de ziar care descrie crima pasionald a unui bdrbat ingelat.
$tefan
Gheorghidiu ii ascultd pe carnarazi, considerdnd cd acegtia folosesc nofiuni primare, grosolane, cu in{elesuri
nediferen{iate' in timp ce el construiegte o intreagi teorie despre acest sentiment: O iubire mare
e mai
cztrind un proces de atttosugestic [. ./ iubcsri ?ntdi rlin nzild clin ind-atorire din c{ttioSie, iubeSti pentru
cd Stti
cd asta o face fericitd [---J Cei ce se iubesc, au drept de viald de moarte unul asupra celuilalt.
Si $tefan
consideri aceasti disculie banald a fi reprezentativd pentru cdsnicia sa cu Ela.
Un alt episod narativ semnificativ pentru ilustrarea temei rizboiului este in capitolul Ne-a acoperil
pdmdntul lui Dumnezezr- Experienla rdzboiului ii prilejuiegte descoperirea sentimentului morfii, a suferin{ei
aproapelui siu, a unei lumi apocaliptice. Frontul inseamnd haos, misuri absurde, invdlmd5eald, dezordine-
Viala combatan{ilor {ine de hazard, iar eroismul este inlocuit cu spaima de moarte, instinctul de

supravieluire gi automatismul: Nu ruai e nimic on'tene.\c tn noi.lndividul se pierde, se simte anulatln iuregul
colectiv.

R3 DouI dintre elementele de compozi{ie. de structurd gi de limbaj semnificative pentru

particularitdlile textului sunt: incipitul si confl ictul.
Incipitul, partea introductivi a oricdrei opere literare, care are anumite consecinle in derularea
evenimentelor, indeplinegte anumite roluri, printre care: introducerea cititorului in lumea fic{ionala,
prezentarea unor personaje gi fixarea coordonatelor spa{io-temporale. in acest roman, incipitul coincide cu
expoziliune4 fixAnd coordonatele spalio-temporale: in primdvara anului 1916, ca sublocotenent proaspdt
(...) Iuasemparte (...) tafortificarea v-dii Prahovei, intre BuSteni Si PredeaL lncipitul traseazd acliunea in
timp gi spatiu, insd nu dezvdluie identitatea eroului, care este gi narator-personaj.
Conflictul central este de naturd interioari. Acesta se produce in congtiinla personajului-narator qi e
declanqat de conflictele exterioare, intrucdt eroul trdiegte sub tirania congtiinlei absolute, a obsesiei
autoanalizei care devine devoratoare- El cunoagte stdri gi sentimente contradictorii in ceea ce o privegte pe
sotia sa sau mediul in care trdiegte din cauza diferen{ei dintre aspiraliile personale 9i realitatea lumii
inconjuritoare. Conflictul exterior, de ordin moral, pune in evidentd relatia personajului cu societatea, cu
familia (care luptd pentru mogtenire), cu Ela (trdind impdcdri gi despa(iri repetate) sau intre imaginea real5
gi crudd a rdzboiului gi idealizarile din literaturd, accentui.nd acelagi orgoliu al respingerii 9i
plasdnd personajul principal in categoria inadaptaiilor social-

Dacl anii '20 pot fi considerati, in literatura romAnd, ,,momentul Rebreanu", in evoluiia romanului
romdnesc, anii '30 reprezintii,,momentul Camil Petrescu" qi afirmarea celei de-a doua directii importante in
evolufia speciei: romanul subiectiv. in contextul literar interbelic, Camil Petrescu igi gdsegte propria formulS
narativd., apropiatd de spiritul inovator impus de lv{arcel Proust-

Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de rizboi

Camil Petrescu

Acfiunea incepe cu prezentarea personajului principal. $tefan Gheorghidiu, aflat pe front-

contribuind la amenajarea fortifica{iilor de pe Valea Prahovei, pentru intrarea Rominiei in razboi. Eroul este
ardtat intr-o disculie de la popoti, c6nd Gheorghidiu aduce in prezent aspecte ale cdsniciei sale: "Eram
insurat de doi ani gi jumatate cu o colegd de la Universitate gi bdnuiam ca mi ingeald". El relateazd cdt de
fericili au fost cei doi la inceputul cdsdtoriei, ducAnd o viafd modestd- Moartea unui unchi de-a lui
Gheorghidiu, le aduce o moqtenire substanfiald, fapt care schimba radical via{a lor, deorece Eia pare foarte
interesatd de viata mondeni a societalii- in casa verigoarei lui Gheorghidiu, cei doi il cunosc pe domnul G.,
"un vag avocat, dansator, foarte cdutat de femei". $tefan observd ca Ela pare foarte fericitd in preajma lui,
ceea ce duce, inevitabil la bdnuiala cd acesta il ingall. Excursia de la Odobegti pune sub semnul indoielii
fidelitatea sofiei. Altd dat6, sosind pe neasteptate intr-o noapte in permisie. nu-gi gdsegte sotia acasd, aceasta
sosind dimineala. $tefan o alungd, dorind si divorfeze. Dupa un timp, cei doi se impacd qi sublocotenentul
Gheorghidiu se reintoarce in armatd. Pe front, $tefan Gheorghidiu este rdnit- Sosit in Bucuresti, in
convalescenld, Ela ii pare o strdind. Hotdrigte sd se desparte. ii daruiegte casele de la Constan{a, bani,
"absolut tot ce era in casd, de la obiecte de pre! la cd(i [. -.] Adicd tot trecutul".
 Romanul subiectiv, modern/ interbelic/ psihologic/ al experienfei
Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de rdzboi

Subiect de tip III-eseu structurat

2. RedacteazAun eseu de minimum 400 de cuvinte despre particulariHfile de construcfie a unui personaj
dintr-un text narativ studiat apa4inAnd prozei de analizi psihologica,/ lui Camil Petrescu/ perioadei
interbelice.
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:
Rl - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
R2 - eviden{ierea a doul trdsdturi ale personajului ales prin cdte o sceni./secvenfd comentatd;
R3 - analiz4la alegere, a doud elemente de structurS" de compoziEie gi de limbaj, semnificative pentru
constructia personajului (notafiile autorului, conflict, modalitdli de caracterizare a personajului, limbaj etc.).

Publicat in 1930, romanul Ultima noapte de dragoste, tntaia noapte de rdzboi este prima operi in
prozA a lui Camil Petrescu. Romancier prin excelenl6 citadin, acesta aduce ca personaj, in literatura romdni,
intelectualul lucid, care se g6.ndeste si se frdmdnt\ cdci, spune unul dintre eroii sdi: cdtd luciditate, otdta
conStiinld, atdta pasiune Si deci atata dramd^

Rl $tefan Gheorghidiu este protagonistul gi personajul-narator al romanului, care llustreazA crrza

omului modern. El incarneazn tipul intelectualul nonconformist, inadaptat intr-o societate dominatd de bani
gi de snobism, dezinteresat de latura materiald a existen{ei, adep al filosofiei idealiste, pe care o aplicd
asupra realitalii imperfecte-
Evolufia lui $tefan Gheorghidiu este determinatd de cele doud experien{e de viafd: iubirea gi
r2boiul, cdi prin care eroul incearcd sd atingd absolutul existenfei.
Personajul nu are un portret fizic, insi nu-i lipsesc datele de statut social: tAnSr student la Filosofie,
la Universitatea din Bucuregti. provenind dintr-o familie siracd, al clrui tatf,, Comeliu Gheorghidiu, profesor
universitar gi publicist recunoscut, murise de tdnir gi ld,sase famila cu datorii. Mama sa gi cele doud surori
alc5tuiau familia. Se cdsdtoreqte din dragoste cu El4 o colegd de facultate. Devine gi el profesor universitar,
este concentrat gi pleacd pe front, in Primul Razboi Mcndial. Trdieqte intens sentimente contradictorii,
b5.nuind cI so{ia il ingal5 qi. dupa o experien{I dureroasd a rizboiului, revine in capital5 gi se desparte ile ea.
Atdt statutul psihologic al eroului, cdt gi cel moral sunt raportate la conflictul din opera.
Statutul psihologic relevi un caracter puternic, eroul cSutdnd o iegire din condi;ia sa limitat4 in
scopul atingerii unui absolut imaginat. Extenuat gi deziluzionat, $tefan renuntd in cele din urm5. chiar gi la
universal siu imaginar, pe care cu at6ta minu{iozitate il construise: Sunt obosit Si mi-e indiferent dacd e
vinovatd- Tocmai de aceea, Gheorghidiu refuzd sd mai analizeze, s5-gi explice hotdrdrea din final de a-i ldsa
Elei absolut tot ce e in casd, de la obiecte de pre{ la cd.rSi...de la lucruri personale, la amintiri. Adicd tot
trecutul. De altfel, Gheorghidiu este singurul supravietuitor din galeria personajelor camilpetresciene.
congtientiz6nd cd drama personalS, trddarea in iubire, este depdgitd de drama colectivi a rizboiului.
Portretul moral ai personajului este impresionani" El se coirtureazd prin iehnicile airalizei
psihologice: introspectia, sondarea psihicului omenesc pdni la limita subcongtientului. monologul interior.
prin care sunt surprinse cu luciditate, stdri psihice tensionate. Caracterul reflexiv, luciditatea, inteiigentra
analiticd evidenliazd o personalitate complexd.

R2 O trislturi de caracter a lui $tefan, atent eviden{iati in roman, este inJe,llgenla. Un episod narativ
scmnifiatii' este cel din 94p{g!lj in care mai mul{i ofi1eri discuti polemic despre un articol de ziar care
descrie crima pasiclnald a unui bdrbat inqelat. Stefan Gheorghidiu ii ascultl pe cama- zi. considerdnd ca
Romanul subiectiv, modern/ interbelic/ psihologic/ al experien{ei
Carnil Petrescu, Ultirna noapte de dragoste, intaia noapte de rdzboi

Subiect de tip III-eseu structurat

sd prezinli rela{ia dintre doui personaje dintr-
3. Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte,ln care
perioadei interbelice'
un text narativ apartindnd prozeipsihologice/ lui camil Petrescu/
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere:
din textul narativ
Rl - prezentarea statului social. psiholoeic. moral al fiecdruia dintre cele doud personaje
ales;
R2 - evidenlierea modului in care se manifesti relalia dintre cele doud personaje prin doul
episoade/secven{e comentate;
qi de limbaj ale textului narativ ales, semnificative
R3 - analiza, la alegere, a doui componente de structurd
de caracterizate a personajului' limbaj
pentru rela{ia dintre cele doud personaje (ac{iune, conflict, modalitali
etc.).

in 1930, romanul ultinza noapte de dragoste' tntdia noapte

de rdzboi rgptq?inq qpegir-t-
Publicat
pro@.Romancierprin.excelen1dcitadin,acesta'?dg9g9a.P9I:9neL]:,}::'g1iiYi:
.r11
,cdci,Spuneunuldintreeroiis6i:cdtdluciditate,atafu
6"Slinl:i, atdta pasiune $i deci alata dr"arud.
' z )fan ,*-''"F-*'.,*-*".***-,-.'-".
^ Gheorehidiu
Gheorghidiu $i Ela.pacd
qi Ela- Pacd personajul
Douapq1sonajereprezentativ.p:n1*'1::StroTansun%.-'7_|7^^^.^*^^^:^t/ct^
,,.r'.., t'* Y,. * , :' ----***:rl

sof i a sa, e siAffi .i u:Tpg4ada" tAetfatE-in io ci et ila' caract erLTa

Rl protagonistul$Q g.t-*gn--perrul ",fr&it, insd nu-i lipsesc u:t"T. o"@bt'*i student la

carui tata' fgTqiiy
Filosofie, la U.,iu.rVutJu"Jin gu"uregti, provenind dintr-o famiiie
sdracd,
1
famila cu datorii' Mama
profesor universitar gi publicist recunoscut, murise de tAnar 9i llsase
-kg#, din dragoste Elq g 99!"fftdg Devine 5i el
sa gi cele doui surori alcEtuiau familia. Se cdsdtoregte "u
profesoruniversitar,esteconcentrat9ipleacipefront,inPrimulRdzboiMondial.ry:-*"
dureroasd a rdzboiului, revine in
capitala se $i
contradictorii, binuind c6 so{ia il ingalS gi, dup6 o experien{E
---F 9:-:l
desparte
g;Qlf-pr+gFc al proragonistului relevi un caracter putemic, eroul ciutind o iegire din condilia
qi deziluzionat, $teran renun{6 ln cele din
,u ri*itlfiIil-ifiilu atingerii unui absolut imaginat. Extenuat
minuliozitate il construise-
sunt obosit mi-e si
urmd chiar 5i ra universal sdu imaginar, pe care cu atata
refuz1 si mai analizeze, sd-qi explice hotirirea
indiferent docd e fiovatd. Tocmai de aceea, Gheorghidiu
de prel ra cdr{i..-de ra rucruri personale. la
din final de a_i tasatt"i absolut tot ce e tn casd, de ra obiecte
supravie{uitor din galeria personajelor
amintiri. Adicd tot trecutuL De altfel, Gheorghidiu este singurul
camilpetresciene, congtientizind ci drama personal{ trddarea
in iubire, este depa$itd de drama colectiva a
rizboiului.
-";FJffi"**l_ffipd este impresionant. El se contureart prin tehnicile analizei
lui Gheorghidiu
la limita subconqtientului' monologul interior'
psihologice, lrrtrospiliiu, sondarea psihicului omenesc pdni
reflexiv, luciditate4 inteligenla
prin care sunt surprinse cu luciditate, stdri psihice tensionate. caracterul
moral al Elei se contureazi doar din
analitici evidentiazd o personalitate comple.xd. in schimb- portretul
pe care o suspecteazS de infideiitate'
punctul de vedere al sofului, care o vede: superficialS" materialisti 9i

Pe parcursul acfiunii, protagonistul incepe s5 evidenlieze

tot mai accentuat conflictul dintre imaginea
R2
concretd a relaliei lor'
pe care gi-o construise despre ideea de iubire 9i situalia
Secvenfa narativi in care $tefan ajunge s5 mogteneasc[ o avere impresionantd reprezinta pentru
inceput solia sa nu se deosebeqte cu nimic -sau
protagontst un nou exemplu in sus{inerea ideii c6 de la bun
 poate doar prin frumusele- de o fati comund. Gheorghidiu simte cd nu igi va putea schimba nicidecun-r solra.
din moment ce ea se implicd in polemicile legate de testamentul unchiului Tache, ce nu au nimic de-a face
cu lumea ideilor, ci doar cu aceea a lucrurilor materiale: AS fi vrut-o nlcreu feminind, deasupra discuSiilor
acestea vulgare d-espre bani, plapfutd-o. Si avdnd nevoi.e sd fie ea protejatd, nu sd intervind atdt de energic
interesatd.
Excursia de la Odobeqti declangeazd ireversibil criza matrimoniald. Naturd reflexivd 9i
hipersensibiia. personajui suferd pentru cd. are impresia cd este ingeiat. ir4ici incicient€, ccsluri ilra
importanfd, privirile pe care Ela le schimbd cu domnul G., vrtg avocat, se ampiiticX in congtiinfa
protagonistului: toatd suferinla asla monstruoasd tmi venea din nimic. Cere explicatii, dar Ela nu recunoa$te
nimic, mai mult, lncearcd si-l convingd de faptul ci acestea sunt regulile in societatea mondeni'. ASa sunt
petrecerile astea. O datd acasd, niciuna nu se mai gdndeSte la cunoStin(ele Si tntdmpldrile de aici- Pentru eI,
momentul este insd grav-
Cea de-a doua experien{i fundamentald pe care o trSiegte protagonishrl, cea a confruntdrii cu
moartea, antieazAexperien{a iubirii e$uate, mai ales ci este vorba de o experienli colectivd care il obliga sa
se deschidd gi sd se raporteze la ceilalli.

Viata combatanlilor {ine de iazard- iar eroismul este inlocuit cu spaima de moarte, instinctul de

supravieluire gi automatismul: Nu ntai e nimic omenesc in noi.lndividul se pierde, se simte anrrlat in iuregul
colectiv.

R3 Doui dintre elementele de compozifie, de structurd gi de limbaj semnificative pentru

particularitagiie textului sunt: incipitul ;i confiictul.
Incipitul, partea introductivd a oricdrei opere literare, care are anumite consecinfe in derularea
evenirnentelor, indeplineste anumite roluri, printre care: introducerea cititorului in lumea fictionala,
prezentarea unor personaje gi fixarea coordonatelor spalio-temporale. in acest roman, incipitul coincide cu
expoziliunea, fixdnd coordonatele spafio-temporale: in primdvara anului 1916, ca sublocotenent proaspdt
(...) luasem parte ( .) la fortificarea vdii Prahovei, intre BuSteni Si Predeal- Incipitul t:aseazd. ac{iunea in
timp gi spa{iu, insd nu dezvdluie identitatea eroului, care este gi narator-personaj.
Conflictul central este de naturd interioard. Acesta se produce in congtiinfa personajului-narator gi e
declangat de conflictele exterioare, intrucAt eroul trdiegte sub tirania congtiiniei absolute, a obsesiei
autoanalizei care devine devoratoare. El cunoagte stdri gi sentimente contradictorii in ceea ce o privegte pe
soiia sa sau mediul in care trf,iegte din carua diferenlei dintre aspirafiile personale ;i realitatea lumii
inconjurdtoare- Conflictul exterior, de ordin moral, pune in eviden{d rela{ia personajului cu societatea, cu
familia (care luptd pentru moqtenire), cu Ela (trdind impdcdri qi desparliri repetate) sau intre imaginea reald
gi crudi. a rdzboiului gi idealizdrile din _literaturi, accentuAnd acelagi orgoliu al respingerii qi
plasdnd personajul principal in categoria inadaptalilor social.

Daci anii '20 pot fi considerali, in literatura romdnd, ,,momentul Rebreanu", in evolulia romanului
romAnesc, anii '30 reprezintd,,momentul Camil Petrescu" gi afirmarea celei de-a doua direc{ii importante in
evolufia speciei: romanul subiectiv. in contextul literar interbelic. Camil Petrescu iqi gdsegte propria formula
narativd'
T::oti::tj',11':i1111111:lf id:Yf:tli::,1*ra, ,,'rur,.c,rlur ,..LL,,r,.lrLr , ,,, svuilrria ru,rrdlrdru,
romAnesc, zurii '30 reprezintd,,momentul Camil Petrescu" gi afirmarea celei de-a doua direclii importante in
evolutia speciei: romanul subiectiv- in contextul literar interbelic, Camil Petrescu i$i gase;te propria formuld
narativ5,, apropiati de spiritul inovator impus de Marcel Proust-
 -- .4 v.lre lt obligd sa

r..: DouI dintre elementele de compozifie, de structuri gi de limbaj semnificative pentru

particularitdlile textului sunt: conflictul gi modalit5lile de caracterizare.
Conflictul central este de naturi interioard. Acesta se produce in congtiinia yiersonajului-narator gi e
declanqat de conflictele exterioare, intrucAt eroul trdiegte sub tirania conqtiirrfei absolute, a obsesiei
autoanalizei care devine devoratoare. El cunoagte stiri gi sentimente contradictorii in ceea ce o privegte pe
so{ia sa sau mediul in care trdieqte din cauza diferentei dintre aspiraliile personale gi realitatea lumii
inconjurStoare. Conflictul exterior, de ordin moral, pune in evidenti rela{ia personajului cu societatea" cu
familia (care lupti pentru mogtenire), cu Ela (trdind impdcdri gi desp64iri repetate) sau intre imaginea real5
gi crud6 a rdzboiului gi idealizirile din literatur5" accentuSnd acelagi orgoliu al respingerii gi
plasdnd personajul principal in categoria inadaptatilor social.
Modalitatea de construcfie a protagonistului este diferita de cea intalnitd in romanul tradi{ional,
unde se fixeazA de la inceput un portret fizie sau moral. in romanul psihologic, se remarcd utilizarea
tehniciior moderne de anaiizd psihologicd (introspec{ia" monologul interior, fluxul congtiin{ei, memoria
afectiva). Lui $tefan Gheorghidiu nu i se face un portret, pentru cd el este naratorul, de aceea se ajunge la un
compromis - autoportretul: ,,$tiarn cI la Universitate trec printre studen{ii bine. Eram inalt qi elegant."
Principala modalitate de caracterizare pentru a ilustra zbuciumul sdu interior este introspeclia prin
monologul interior. Nevoia de absolut il determinI sd-gi analizeze cu luciditate stirile, de rinde suferinla.
Confruntat. pe front, cu situalii-limit4 protagonistul se autoanalizeazd lucid: ,,$tiu ci voi muri, dar mi
intreb dacd voi putea indura fizic rana care imi va sffi;ia trupul." Femeia este construitd numai prin ochii
bdrbatului insetat de absolutut iubirii. al cSrui crez nu face concesii sentimentulrrf"C.i care se l,rb.r" u,,
dreptul de viali gi de moarte unul asupra celuilalt". Ela nu este o individualitate distinct4 o personalitate
transparentf,, deoarece este in permanen{d dependent6 de solul ei- Trisdturile fizice sunt putine, dar sugestive
pentru frumuselea tinerei care este descrisi in mod direct de personajul-narator: "ochii mari, albaqtri, vii ca
nigte intrebari de clegtar". Trdsdturile morale ale eroinei transpar numai indirect, prin rdsfrflngerea lor in
afara congtiintei bdrbatului iubi! aflat in cdutarea certitudinii dacd aceastd femeie intruchipeazd iubirea
ideala.

Dacd anii '20 pot fi considerali, in literatura

romdn5" ,,momentul Rebreanu", in evolulia romanului
romAnesc, anii '30 reprezintd,,momentul Camil Petrescu" gi afirmarea celei de-a doua dlreclii impcirtante in
evolulia speciei: romanul subiectiv. in contextul literar interbelic, Camil Petrescu igi gasegte propria fomruld
narativd, apropiatd de spiritui inovator impus de Marcel Proust.