U

1. Eseu despre particularitile de construcie a personajului principal

dintr-un roman psihologic
Context avem
Camil Petrescu ilustreaz estetica în studiile teoretice (,De ce nu
autenticitii
intermediul
roman?", 1927;, Noua structur i opera lui Marcel Proust, I1935) _i prin
de rzhoi", 1930; ,Patul lui
romanelor sale (,, Ultima noapte de dragoste, Intâia noapte
Procust,1933).
1. Elemente de structur _i de compoziie ale romanului, semnificative pentru
romanul studiat (precum: aciunea, conflictul, relaiile
realizarea personajului din
temporale _i spaiale, incipitul, finalul, tehnicile narative, perspectiva narativ, registrele
stilistice, limbajul personajelor etc.) Weuetele Apoe -Teupetale pAU
este vorba de un roman fixate cu
modern, în incipit sunt
realist
precizie puODE
Chiar dac
coordonatele spaio-temporale: "In primvara anului 1916, ca sublocotenent proaspt,
la
intáia dat concentrat, luasem parte, regiment de infanterie din capitalä,
cu un

Predeal." In schimb, finalul deschis lasã loe

fortificarea Väi Prahovel, intre Bu_teni i
în general în proza de analiz psihologic.
interpretärilor multiple/ a_a cum se întâmpl
certitudini _i s se mai îndoiasc, se simte
Astfel, Gheorghidiu, obosit s mai caute
deta_at de totceea ce îl legase de Ela, hotr_te
s o prseasc _i sã-i lase,,tot trecutul".
romanul lui
Spre deosebire de romanele tradiionale, în care conflictul este exterior, în
Camil Petrescu apare conflictul interior, din con_tiinta personajului narator, ^tefan
contradictorii fa de soia sa, Ela. Acest
Gheorghidiu, care trie_te stäri _i sentimente realitatea
le are cu
conflict interior este generat de raporturile pe care protagonistul
sa este implicarea Elei
inconjurtoare. Principalul motiv al rupturii dintre ^tefan i soia
in lumea monden pe care eroul o dispreuie_te. A_adar, conflictul interior träit de
dintre
diferenei lui Gheorghidiu _i realitatea
aspiraile
protagonist se produce din cauza

lumii înconjurtoare.
Conflictul exterior scoate în eviden relaia personajului cu societatea, protagonistul
find plasat în categoria inadaptailor social.
Romanul este scris la persoana întâi, sub forma unei confesiuni a personajului
care trece dou experiene fundamentale: iubirea _i
prin
principal, ^tefan Gheorghidiu,
räzboiul.Relatarea la persoana întâi confer autenticitate _i caracter subiectiv textului
Romanul este alctuit din dou prti _i treisprezece capitole cu titluri sugestive.

2.Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales

Personajul principal $tefan Gheorghidiu reprezint tipul intelectualului lucid, inadaptatul
de mediocritate _i de lips de
superior, care nu-_i gse_te locul într-o societate dominat
moralitate.
Student la FilosofiE, tetan Gheorghidiu este un intelectual care trie_te în lumea ideilor, a
crtilor _i care are impresia c s-a izolat de realitatea materiaal imediat. Ins tocmai aceast
realitate imediat produce destrmarea cuplului pe care el îl formeaz cu Ela.Pân în
momentul în care Gheorghidiu prime_te mo_tenirea de la unchiul Tache, cuplul trie_te în
conditii modeste, dar in armonie.
3.lustrarea trsturilor personajului ales, prin secvente narative/ situaii semnificative
sau prin citate comentate
Consider c principala träsätur de caracter a protagonistului este orgoliul. Ilustrativ în acest
sens este mrturisirea lui Gheorghidiu referitoare la felul în care ia na_tere iubirea lui pentru
Ela: Jubesti intái din mil, din îndatorire, din duiosie, iube_ti pentru c tii c asta o face
Jericit"; dar la o autoanaliz lucid naratorul recunoa_te c: ,, incepusem totu_i s fiu mgulit
de admiraia pe care o avea mai toat lumea pentru mine, findc eram aftat de ptimay iubit
de una dintre cele maifrumoase studente, i cred c acest orgoliu a constituit baza vitoarei
mele iubiri".
O secvent narativ semnificativ pentru a ilustra orgoliul personajului este aceea a mesei
in familie din casa bätrånului avar, Tache, prilej cu care acesta din urm hoträ_te s-i lase cea
mai mare parte din avere lui ^tefan. Astfel, de Sfântul Dumitrü, Ela _i ^tefan sunt invitai la
mas la unchiul Tache, unde celälalt unchi, Nae Gheorghidiu, ironizeaz cstoria din
dragoste cu o fat särac, pe care i-o repro_eaz atât lui Stefan, cât _i tatälui sâu mort,
Comeliu, pe care în plus il acuz c nu lsat i-a nici o mo_tentre fiului. ^tefan încearc s-_i
apere tatäl _i le spune unchilor lui ce crede despre ei.
In mod surprinztor, unchiul Tache este impresionat de izbucnirea de sinceritate a lui
Stefan i îi las acestuia din urm cea mai insemnat parte a averii, de_i Nae Gheorghidiu
remarc mai târziu c nepotul lui este lipsit de spirit practic:,,N-ai spirit practic.. Ai s-ti
pierzi averea ..].Cufilosofia dumitalenu faci doi bani" (caracterizare direct).
Mo_tenirea va genera numeroase discutii familiale, findc atât Nae Gheorghidiu, cât _i
mama i surorile lui ^tefan i vor intenta proces pentru a obtine o parte cât mai mare din
avere.Atitudinea soiei care se implic cu îndärjire în discutille despre bani +l surprinde în mod
dureros:A ff vrut-o mereu feminin, deasupra discufiilor acestea ulgare, plápând i
avánd nevoie fie protejat, nu s intervin atât de energic interesat." Dezgustat, cedeaz o
parte din avere în favoarea familiei, dar se simte tot mai izolat de lumea meschin _i egoist în
mijlocul creia träie_te, mai ales c î_i dä seama c nici femeia iubit nu-l intelege. Primirea
mo_tenirii genereaz criza matrimonial, findc se pare c Ela se las în voia tentatiflor
mondene si începe s-_i icompare soful cu dansatorii din noul lor cerc de prieteni, în
dezavantajul lui ^tefan.
Tot din orgoliu, el refuz s intre în competiie cu ceilalti, findc i se pare sub demnitatea
lui de intelectual sä-_i schimbe garderoba _i s adopte comportamentul superficial al
dansatorilor mondeni apreciai de Ela.
Din dorina de a tri o experiena existenial
pe care o consider definitorie pentru
formarea lui ca om, dar _i din orgoliu, ^tefan se înroleaz voluntar, de_i ar fi putut s evite
participarea la rzboi, folosindu-se de averea sa, a_a cum procedeaz Nae Gheorghidiu sau
cumnatul su, lorgu.
Pe lâng orgoliu, în roman se contureaz _i alte trsturi ale eroului, precurn: natura
analitic _i reflexiv, luciditatea, sensibilitatea exagerat, inteligenta, con_tiina propriei valori
în raport cu filfizonii mondeni aprcciai de Ela.
In ultimul
capitol, ,Comunicat apocrif, deznodmântul înfsiseaz efectele celor dou
experiente asupra personajului. Titlul capitolului se refer, pe de o parte, la comunicatele
contradictorii care sosesc de pe front, iar, pe de alt parte, face trimitere la o
scrisoare
anonim pe care o prime_te Gheorghidiu _i în care i se dezvluie c sotia îl în_al. ^tefan nu
mai este îns interesat s verifice autenticitatea acestei
scrisori. Brbatul care odinioar se
credea capabil de crim din gelozie devine indiferent
_i deta_at de iubirea din trecut, hotrât
s-i lase sotiei ,tot trecutul"
Prin introspectie _i monologinterior, tehnici ale analizei
analizeaz cu luciditate träirile, strile _i sentimentele. psihologice, tefan Gheorghidiu
Dintre modalitäile de caracterizare a
mai ales
personajului, portretul lui
Gheorghidiu realizat este
prin caracterizare indirect, care se desprinde din fapte, gânduri,
atitudini _i din relaiile cu celelalte limbaj, gesturi,
personaje. Caracterizarea direct este realizat rar, prin
 intermediul replicilor scurte ale altor personaje, precum cea a lui Nae Gheorghidiu ori aceca
pe care i-o adreseaz Ela lui tefan când soFul i repro_eaz comportamentul ei din timp
excursiei de la Odobe_ti: ,Esti de o sensibilitate imposibila" CotaRuaoneR ukROl&
In acest roman sublectiv, de analiz , este folositã adesea autocaractetizarea; pentru
portretul fizic, moral sau psihologic (,,Eram alb ca un om fr globule ro_i", ,,Eram înalt i

elegant..",,Lipsit de orice talent în humea asta muritoare fr s cred în Dumnezeu, nu m-

as ji putut realiza-si am încercat-o- decât într-o dragoste absolut")
Pentru observarea propriilor triri psihice se utilizeaz procedee specifice romanului

moderm precum: introspecia (,Niciodata nu m-am simit mai descheiat de mine

psihologic
insumi, mai nenorocit."),autoanaliza lucid (,Simteam din zi în zi, departe de femeia mea, c
voi muri. "), monologul interior, cu notarea strilor fiziologice _i a senzatiilor organice (,Nu
pot gándi nimic. Creierul parc ni s-a zemuit, nervii, de atâta încordare, s-au rupt ca ni_te
Lsfori putrede"), fluxul constiinei.
4. Sustinerea unei opinii despre>modul în care se reflect o idee sau tema romanului
psihologic în construcia personajului
In opinia mea, ^tefan Gheorghidiu este un inadaptat superior, lucid _i hipersensibil, la fel
ca majoritatea eroilor lui Camil Petrescu. El are orgoliul de a refuza o realitate care nu i se
o iubire care nu mai coincide cu imaginea sa despre
acest
potrive_te,de a renunta la
sentiment. Dei în lumea politicianului fär scrupule Nae Cheorghidiu, a afa eristului
analfabet Vasilescu Lumân raru _i a mondenului Crigoriade ^tefan Cheorghidiu pare un
învins în raport cu lumea pur a ideilor el î_i pstreaztria de a nu accepta compromisul
Concluzie
,, Ultinta noapte de dragoste, întâia noapte de rzboi" este un roman modern, psihologic, de
o nou
tip subiectiv, reprezentativ pentru viziune autentic _i demitizat asupra rzbolului.
Prin ^tefan Gheorghidiu, personajul-narator, scriitorul impune în literatura român o nou

tipologie: intelectualul adaptat, aspirând spre absolut.

Romanul modern, de analiz psihologic: , Ultima noapte de dragoste,intâia

noapte de rzboi" de Camil Petrescu

IIL. Relaia dintre dou personaje

Context

În cazul unuia dintre cele mai cunoscute cupluri din opera lui Camil Petrescu -^tefan
Gheorghidiu _i Ela, iubirea este surprins din perspectiva subiectiv a personajului-narator, a

crui trstur definitorie de caracter este orgoliul.

1.Elemente de structur _i de compoziie ale romanului, semnificative pentru analiza

personajelor din romanul studiat

Incipit/final Dac incipitul este construit in manier realist, cu detalii de timp si spaiu,

finalul deschis las loc interpretrilor multiple.

 'ealitutto
Conflicte Conflictul interior se produce in con_tiinta personajului-narator, din cauza
diferentei dintre aspiraiile lui Gheorghidiu si realitatea lumi înconjurtoare. Conflictul
exterior pune în eviden relaia personajului cu societatea, protagonistul fiind plasat in

categoria inadaptailor social.

Perspectiva narativ : Romanul este scris la persoana întâi, sub forma unei confesiuni a

personajului principal, Stefan Ghiorghidiu, care träieste doud experiente fundamentale:iubirea

_i räzboiul.
Structura: Romanul este alctuit din dou prti _i treisprezece capitole cu titluri sugestive.

2. Statutul social, psihologic, moral etc. al fiecäruia dintre personajele alese

Stefan Gheorghidiu este un tânr intelectual însetat de absolut, student la Filosofie _i lipsit
de mijloace materiale deosebite, care se cstore_te din dragoste cu Ela, student la Litere,
orfan crescut de o matu_. Ela, tânra cocheta, considerat cea mai frumoas si cea mai

popular student de la Universitate, este aceea care se îndrgoste_te mai întâi de ^tefan.

3. Evolutia rela iei dintre cele dou personaje prin episoade/citate/secven e comentate

Pân la primirea mo_tenirii de la unchiul su avar,Tache, tefan Gheorghidiu trie_te oarecum

izolat de realitatea înconjurtoare. Cuplul pe care tânrul filosof îil formeaz cu Ela constituie

Primirea mo_tenirii de la unchiul

pentr cei din jur un model de iubire _i fidelitate conjugalä.
Tache, dupa scena memorabil a cinei de familie din capitolul ,, Diagonalele unui testament",

criza matrimonial si marcheaz diferentele de percepie a lumii dintre cei doi

declan_eaz
indragostii.

4.0pinie
Stefan Gheorghidiu, intelectualul care trie_te cu nostalgia absolutului _i a perfeciunii si Ela,

femeia cochet, reprezint dou destine incompatbile.

Concluzie
de
,Ultima noupte de dragoste,întâia noapte de räzboi" este un roman modern, psihologic,
tip subiectiv. Prin ^tefan Gheorghidiu, personajul-narator, scriitorul impune în literatura
român o nou tipologie? intelectualul inadaptat,aspirând spre absolut in iubire si cunoa_tere.
M.Eseu cu privire la relatia dintre dou personaje dintr-un roman

psihologic studiat

Context
Petrescu- Stetan
In cazul unuia dintre cele mai cunoscute cupluri din opera lui Camil

întáia noapte de råzbot",

Gheorghidiu _i Ela- din romanul,, Ultima noapte de dragoste,
este situat sub
a personajului narator,
ubirea, este surprins din perspectiva subiectiv
romanului, Ultima
al frustrii neîmplinirii în abosult. Prima parte a ,,
semnul orgoliului si
de cunoa_tere, prin intermediul
noapte de dragoste", dezvolt tema iubirii ca experien
în finalul crii.
protagonistului, dar destr marea cuplului produce
se
rememor rii

de compoziie ale romanului,

1.lustrarea a patru elemente de structur _i
relaiei
analiza dintre cele dou personaje(precum: aciunea,
semnificative pentru a
tehnicile narative, perspectiva
conflictul, relaiile temporale si spaiale, incipitul, finalul,
narativ. Registrele stilistice, limbajul personajelor etc.)

precizarea coordonatelor spaio-

Incipitul este construit in manier realist, cu

anului 1916, ca sublocotenent proaspät, întâia dat concentrat,

temporale" In primvara
la fortificarea Vaii Prahovei, între
huasem parte, cu un regiment de infanterie din capital,
cum se
finalul deschis las loc interpretrilor multiple, a_a
Busteni i Predeal" In schimb,
Astfel, Gheorghidiu, obosit s mai
caute
întâmpl în general în proza de
analiz psihologic.
îl legase de Ela, hotr_te s o
certitudini si s se mai îndoiasc, se simte dea_at de tot ceea ce

päräseasc _i sã-i lase:"tottrecutul."

în conflictul se producea la nivel exterior, în
Spre deosebire de romanele tradiionale, care

romanul lui Camil Petrescu conflictul este interior _i se produce în con_tiina personajului

träie_te stri si sentimente contradictorii fa de soia sa,

narator, Stefan Gheorghidiu, care

realitatea
Ela.Acest conflict interior este generat de raporturile pe care protagonistul le are cu

si soia sa este implicarea Elei în

inconjurtoare. Principalul motiv al rupturii dintre tefan
de care tine s se deta_eze. A_adar, conflictul
lumea monden pe care eroul o dispreuie_te i
dintre aspiraiile lui Gheorghidiu si
interior träit de protagonist se produce din cauza diferentei

realitatea lumii înconjurätoare.

 Contlictul exterior scoate in eviden relatia personajului cu societatea, protagonistul fiind
plasat in catergoria inadaptailor social

Romanul este scris la persoana întâi, sub forma unei' confesiuni a personujului principal,
Stefan Gheorghidiu, care träie_te dou experiene fundamentale: iubirea _i rzboiul. Relatarea

la persoana intäia confer autenticitate _i caracter subiectiv textului. O consecin a acestui tip

de relatare este faptul c, pe parcursul întregului roman, Ela rmâne un mister pentru cititor,

schimbtpoate doar
numai intermediul impresilor lui tefan: "Nu Ela se
fund prezentat prin
cstorie), ci de felul in care
o
Superficial, dändu-_i arama pe fa, cum se spune, abia dup

vede Stefan"( Nicolae Manolescu, ,, Arca lui Noe"). De aceca, cititorul nu se poate pronuna

mai degrab superficial decât spiritual.

asupra fidelitii ei _i nici nu poate opina dac e

bazeaz orgoliü. $tefan începe s in la Ela din orgoliul

Relaia dintre cei doi soi se pe
pe amândoi s
se
de a fi iubit, iar gelozia apare din acela_i motiv. Orgoliul i împiedic
mândr de valoarea lui intelectual în lumea lor de
impace. Ea îl iube_te atâta timp cât e

monden, soul nu- mai treze_te

studeni säraci _i se îndepärteaz de el când, în noul ei cerc

admiraia.
Romanul este alctuit din dou pri _i treisprezece capitole cu titluri sugestive.

psihologic, moral etc. al fiec ruia dintre personajele

2. Prezentarea statutului social,
alese c m
i jumtate coleg de la Universitate i bnuiam
Eram insurat de doi ani cu o

insalä" este fraza prin care debuteaz abrupt cel de-al doilea capitol al romanului
Diagonalele unui testament, _i prin care începe retroperspectiva iubirii dintre ^tefan

Gheorghidiu _i Ela. Tânrul intelectual însetat de absolut, pe atunci student la Filosofie _i

lipsit de mijloace materiale deosebite, se csätore_te din dragoste cu Ela, student la Litere,
considerat mai frumoas _i cea mai
orfan crescut de o mtu_. Ela, tnâra cochet, cea

popular student de la Universitate, este aceea care se îndrägoste_te mai întâi de ^tefan.
Iubirea brbatului, nscut din admiraie fa de profunzimea sentimentelor Elei pentru el,
din duio_ie, dar mai ales din orgoliu, devine obi_nuin, pentru a se transforma în cele din

urm în obsesie. Intr-o prim faz, brbatul trie_te iubirea la modul idealist, dragostea

însemnând pentr el împlinirea total.

3. Evidenierea prin dou episoade/citate/secvene comentate a modului în care

evolueaz relaia dintre cele dou personaje
Pân la primirea mo_teniri de la unchiul su avar, Tache, ^tefan Gheorghidiu trie_te
oarecum izolat de realitatea înconjurtoare. Cuplul pe care tânrul filosof il formeaz cu Ela

constituie pentru cei din jur un model de iubire i fidelitate conjugal. Primirea mo_tenirii de
launchiul Tache, dup scena memorabil a cinei de famile din capitolul, Diagonalele unui
testament, declan_eaz criza matrimonial si marcheaz diferenele de percepie a lumii
dintre cei doí îndrägostii. Pentru ca unchiul Tache ii las cea mai mare parte din avere lui
Stefan, mama si surorile tânrului, precum _i celälalt unchi, deputatul Nae Gheorghidiu,
contest testamentul. In opinia lui tefan, Ela se dovede_te interesat de bani, se implic in

discutile despre mo_tenire _i riposteaz indignat atunci când simte c soul ei e ingelat.
Atitudinea Elei îl surprinde în mod dureros pe tefan, pentru c, a_a dupä cum m rturise_te, ar

fi vrut ca Ela s fie, mereu feminin, deasupra discuilor acestea vulgare, plpánd i

având nevoie s fie protejat, nu s intervin atât de energic intersat

parte din în favoarea familiei,»
Dupãce lucrurile se clarific, ^tefan cedând o avere

gospodaria boemä"de pån atunci se transform într-un mariaj monden. In opinia

personajului narator, un om lucid, inteligent si con_tient de propia-i valoare, Ela sedovedeste

frivol i superficial, lsându-se în voia tentaiilor mondene. Dintr-un orgoliu exagerat, el
refuz s intre în competiie cu ceilali, findci se pare sub demnitatea lui de intelectual s-i
de Ela.
schimbe garderoba _i s adopte comportamentul superfical al celor apreciai
Natur refelxivä si
Excursia de la Odobe_ti declan_eaz ireversibil criza matrimonial .
hipersensibil, personajul sufer pentru c are impresia c este în_elat.Mici incidente, gesturi
fr importan, privirile pe care Ela le schimb cu domnul G. se amplific în con_tiinta
protagonistului. " Toat sufetinta asta monstruoas îmi venea din nimic",recunoa_te $tefan

într-un moment de sinceritate. Nevoia de absolut îl determin s-_i analizeze cu luciditate

strile _i s-i exagereze suferina. Ela apare ca o femie infidel, dar trdarea ei nu este

evident, ci se constituie dintr-o suit de împrejurri pe care ^tefan le interpreteaz în manier

proprie. Ela consider c ea nu a înfptuit nimic reprobabil, c nu s-a comportat altfel decât

celelalte femei(,.toate femeile fac la fel"i rspunde ea sotului când acesta o acuz ca i-a
acordat prea mult atenie unui strin) i c ,sensibiliatea imposibilä"a lui tefan este aceea
care amplific neînelegerile dintre ei. coxict.dresë dim poTo EPei
Dup excursia la Odobe_ti, iubirea ce prea pân atunci indestructibil înepe s fie
serios pus la îndoial, mai ales de ctre Stefan. Relaia lor devine o succesiune de separri si

împãcri.
Dup o desprire temporarä, soii se împac( în capitolul, Asta-i rbchia albastr ").
Urmeaz o altá despärire, într-o noapte de februarie, cnd tefan revine acas pe nea_teptate
de la Azuga, unde era concentrat, _i nu o gse_te pe Ela, care î_i face apariia abia

dimineaa.Femeia präse_te locuinta, iar peste cateva zile, soul îi scrie, propunându-i un
divort amiabil.Chiar dac unitatea cuplului este zdruncinat, iar $tefan î_i pierde treptat
increderea în iubirea absolut
_i în femeia cu ajutorul crcia spera s-_i realizeze 1dealul,
impåcarea survine i de aceast dat, dup ce Gheorghidiu descoper un bilet rtcit printre
lucrurile Elei, bilet prin care veri_oara lui, Ani_oara, o invita pe Ela s petreac noaptea la
ca,
tocmai la data la care el nu o
gsise acas(capitolul" Între oglinziparalele L
Concentrat pe Valea Prahovei, unde a_tepta intrarea Romániei în rzboi, Gheorghidiu
prime_te o serisoare de la Ela prin care aceasta il chema urgent la Câmpulung, unde se mutase

pentru a fi mai aproape de el. Femeia vrea s-l conving s treac o sum de bani pe numele
ei pentru a fi asigurat din punct de vedere financiar în cazul morii lui pe front. Aflând ce-i

dore_te, Gheorghidiu e convins e ca plnuie_te divortul pentru a rmáne cu domnul G., pe

care Stefan îl întälne_te in ora_. Protagonistul crede c domnul G. nu se afl întâmplätor la

Câmpulung _i c a venit acolo pentru afi alturi de Ela. Din cauza izbucnirii rzboiului,
Stefan nu mai are ocazia s se conving dac soia îil în_al sau nu.
Ränit i spitalizat, Gheorghidiu se simte deta_at de tot ce il legase de Ela, hotr_te s
se despart _i s-i lase , tot trecutul".

4. Sustinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului
psihologic studiat se reflect în evoluia relaiei dintre cele dou personaje

Stefan Gheorghidiu, intelelctualul care träie_te cu nostagia absolutului _i a perfectiunii

_i Ela, femeia frumoas, popular, cochet, dar cu aspiraiile unei tinere obi_nuite din acea
perioadä, reprezint dou destine incompatibile, pe care iubirea le une_te pentru un timp,dar
pe care existena concret le separ, potrivit esenei lor.

Concluzie
,Ultima noapte de dragoste,întâia noapte de rzboi" este un roman modern,
psihologic, de tip subiectiv, având drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative, timpul
prezent si subiectiv, memoria afectiv, naraiunea la persoana I _i autenticitatea träirii. Prin

$tefan Gheorghidiu, personajul-narator, scritorul impune în literatura român o nou

tipologie: intelectualul inadaptat, aspirând spre absolut în iubire i cunoa_tere, cruia i se
opune Ela, o femeie frumoas, dar cu aspiraii comune, pe care nu-l poate înelege.