ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE

1. Introducere
• publicata in anul 1930
• de Camil Petrescu
• prezinta povestea studentului la filozofie Stefan Gheorghidiu, care
odata cu razboiul traieste agonia si moartea iubirii lui, constituind un
moment de referinta in evolutia prozei romanesti.

2. Gen si specie
• Apartine genului epic
• se remarca prin actiunea complexa desfasurata pe mai multe planuri
narative, personajele numeroase, conflictele puternice si marea
mobilitate in timp si spatiu specifice romanului.

3. Caracter
• psihologic
• focalizarea naratorului pe investigarea detaliata a vietii interioare /
observarea psihologica;

• scris la persoana I, pentru a pune accent pe descrierea starilor sufletesti,

a problemelor de constiinta, patrunderea in zone obscure ale
subconstientului;

• fluxul constiintei, memoria afectiva, luciditatea, monologul interior,

autoanaliza;

4. Curent
• modernism
◦ anticalofilism - tehnica prin care scriitorul se declara impotriva
expresivitatii artistice a textului daca nu exprima autentic toate
trairile / clarietate, sobrietate / fraza scurta si nervoasa / analitic si
 intelectualizat;
◦ autenticitate definite prin identificarea actului de creatie cu realitatea
vietii, cu experienta nepervertita, cu trairea intensa;

◦ formula “romanului in roman” deoarece romanul erotic este inclus in

cel de razboi prin procedeul analepsei (intreruperea firului epic
pentru a relata un eveniment din trecut), ceea ce cauzeaza acronia
(evenimentele nu mai sunt relatate in ordine cronologica);

◦ unicitatea perspectivei narative (subiectivitatea e influentata de

caracterul psihologic al romanului) / naratiunea sub forma unei
confesiuni;

◦ La nivelul structurii si al firului epic, accentul se muta de pe relatarea

faptelor pe reflexul lor in constiinta personajului: firul epic mai
restrans decat in romanele realiste, evenimentele fiind doar pretextul
ce declanseaza introspectia.

5. Tema
• conditia intelectualului la inceputul secolului XX, drama intelectualului
inadaptat;
• subtemele sunt si cele doua experiente care marcheaza destinul
personajului: iubirea si razboiul;

6. viziunea
• El nu vede in iubire un set de reguli, ci o traire intensa si refuza formula
superficiala sugerata de ceilalti. Gheorghidiu considera ca orice iubire
reprezinta o comuniune a spiritului, o ipostaza ce necesita devotament,
profunzime si timp.
• Viziunea asupra razboiului reprezinta o noutate in literatura romana.
Camil Petrescu inlocuieste viziunea exceptionala, de tip romantic asupra
razboiului cu o viziune ce demitizeaza razboiul, coborandu-l de pe
scena istoriei: sunt prezentate lipsurile soldatilor si sentimentele
dominante de teama, frica, incertitudine, revolta impotriva absurditatii
luptei, suferinta provocata de moartea aproapelui, pe fundalul unor
 lupte in care curajul este de fapt o forma a instinctului de autoaparare.

7. secventa 1
• Odata ce viata cuplului se suprapune pe cea sociala, succesiunea de
intamplari alimenteaza faptul ca Ela - idee va fi infirmata de Ela -
realitate.
• Excursia la Odobesti reprezinta una dintre scenele ce evidentiaza spiritul
interogativ, hipersensibil si hiperanalitic al lui Stefan. Pentru acesta,
fiecare gest al sotiei, pozitia corpului, surasul afisat si familiaritatea cu
dl. G. reprezinta tot atatea ocazii de autoanaliza, declansand revelatii
asupra iubirii.

• Personajul sufera pentru ca are impresia ca este inselat, ceea ce

genereaza o prima ruptura a cuplului, urmata de o serie de certuri si
impacari. Micile incidente, gesturile fara importanta, schimbul de priviri
se amplifica in constiinta personajului.

• Femeile cautau sa se gaseasca la un loc cu barbatii “care le interesau”,

aranjarea grupurilor in automobile a fost dificila si a dat nastere la mai
multe schimbari de locuri, la urcari si coborari. Ela a fost cea care a
deranjat de doua ori pe toata lumea “ca sa izbuteasca sa-l aiba in
masina noastra pe G., dansatorul abia cunoscut cu doua saptamani
inainte”. Gandurile lui Gheorghidiu devin amare si sufletul lui incepe sa
fiarba inabusit “Pe drum, nevasta-mea n-a trait decat prezenta lui. Toate
comentariile le-a facut numai pentru el sau cu el”.

• Orgolios, el va adopta un comportament similar cu al Elei, la

urmatoarea iesire, ceea ce trezeste gelozia si invidia sotiei. Apoi, devine
razbunator in urma refuzului Elei de a pleca de la o anumita petrecere,
aducand in patul conjugal o femeie de strada, doar pentru a-si satisface
orgoliul ranit, ceea ce va duce la separarea temporara a cuplului.

8. secventa 2
• Finalul este specific romanului modern prin caracterul deschis: venit de
pe front, intr-o permisie in urma unei rani, Gheorghidiu se intalneste cu
 Ela cu totul schimbat.
• Primeste de la cunoscuti o corespondenta de incurajare bogata, dar
care cuprinde si o anonima referitoare la adulterul Elei. Experienta de
cunoastere pe care a reprezentat-o razboiul se observa in atitudinea
fata de acest bilet: daca inainte de a pleca pe front Gheorghidiu ar fi
sacrificat totul pentru confirmarea adulterului Elei, acum aceasta
posibilitate il lasa indiferent, deoarece absurditatea mortii aproapelui i-a
provocat o suferinta mult mai mare decat posibila tradare in iubire a
unei femei. Gheorghidiu se hotaraste sa divorteze, lasandu-i Elei banii,
casele de la Costanta, obiectele si cartile din casa “adica tot trecutul”, in
sensul eliberarii.

• Finalul deschis al romanului consta in despartirea celor doi, Ela

acceptand divortul propus de Stefan. Astfel, cuplul fericit care la
inceputul romanului are un statut social si material lipsit de pretentii
evolueaza spre o existenta mondena, asigurata de imbunatatirea
considerabila a statutului material, care va conduce pe fundalul unor
diferente de structura interioara, la separare.

9. coordonate spatio-temporale
• el traieste in doua realitati temporale: cea a timpului cronologic
(obiectiv), in care povesteste intamplarile de pe front si cea a timpului
psihologic (subiectiv), in care analizeaza drama iubirii;
• spatiu real, frontul, Bucuresti, Odobesti, Campulung + spatiu imaginar
inchis, al framantarilor, chinurilor si al zbuciumului din constiinta
personajului;

• primavara lui 1916, in timpul unei concentrari pe Valea Prahovei;

10. conflicte
• interior: vizeaza o contradictie intre lumea ideilor sale absolute si
realitatea care i le infirma;
• Spirit hiperlucid, el reface prin introspectia din capitolele II-V o
radiografie a starilor contradictorii resimtite in timpul casatoriei. Prima
carte nu este neaparat un roman erotic, cat o “monografie a indoielii”,
 in care orice reactie a femeii si fiecare iesire a cuplului devine prilej de
introspectie.

• Prin alternarea starilor sufletesti ale personajului se exprima efortul unei

constiinte de a ordona lumea conform structurii sale interioare

• Se produce din cauza diferentei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu si

realitatea lumii inconjuratoare

• exterior - generat de relatia protagonistului cu societatea, acesta fiind

plasat in categoria inadaptatilor social;

• exterior – cauzat de contextual istoric (razboi);

Statut – Stefan Gheorghidiu

• Social

◦ tanar de 23 de ani, orfan de tata (de la care a mostenit pasiunea pentru

filozofie)

◦ si-a gasit singur drumul in viata, fara sprijin material din partea mamei
sau a surorilor

◦ primeste o mostenire din partea unchiului sau Tache, iar mama lui este
prima care se simte ofensata si ii cere o parte de avere

• Psihologic

◦ admirat pentru inteligenta si performantele sale intelectuale

◦ se cufunda in filozofie, insetat de iubirea absoluta

◦ inadaptat – introvertit

• Moral

◦ modest

Statut - Ela
• Social

◦ cea mai frumoasa fata de la Litere (careia ii trezeste interesul studentul

 Gheorghidiu)

• Psihologic

◦ puterea de adaptare - gustul pentru existenta mondena

◦ dorinta imbogatirii (averea lui Tache) - ii demonstreaza lui Stefan ca se

autosugestionase in iubire

• Moral

◦ superficiala, materialista

Modalitati de caracterizare – Stefan Gheorghidiu

• Autocaracterizare

◦ autoanaliza lucida si introspectie “ma chinuiam launtric ca sa par vesel si

eu ma simteam imbecil si ridicol si naiv’’

• Caracterizarea directa

◦ “N-ai spirit practic... A-i sa-ti pierzi averea. Cu filozofia dumitale nu faci
doi bani’’ – Nae Gheorghidiu

◦ "esti de o sensibilitate imposibila’’ – Ela

Modalitati de caracterizare – Ela

• Din confesiunea protagonistului se poate reconstitui un portret fizic al
personajului feminin: Ela este o femeie frumoasa, blonda, cu ochi albastri,
eleganta. Desi filtrat de perspectiva subiectiva a naratorului-personaj,
portretul ei moral insumeaza trasaturi precum gustul pentru existenta
mondena, cochetaria, orgoliul, puterea de adaptare.

• Finalul deschis al romanului consta in despartirea celor doi, Ela acceptand

divortul propus de Stefan. Astfel, cuplul fericit care la inceputul romanului
are un statut social si material lipsit de pretentii evolueaza spre o existenta
mondena, asigurata de imbunatatirea considerabila a statutului material,
care va duce pe fundalul unor diferente de structura interioara la separare.