Județul Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Județul Arad (în maghiară Arad Megye, în germană

Kreis Arad) este situat în vestul României și cuprinde Arad
teritorii din Crișana și din Banat. Județul se întinde de o
parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Se — Județ —
învecinează cu județul Bihor la nord și nord-est, cu județul
Alba la est, cu județul Hunedoara la sud-est, cu județul
Timiș la sud și cu Ungaria la vest. Suprafața pe care se
întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere
administrativ, Județul Arad cuprinde, 10 orașe (din care 1
municipiu), 68 de comune și 270 de sate (2004). Străbătut
de râul Mureș, teritoriul său este cuprins în proporție de
aproximativ 3/4 în regiunea Crișana, restul fiind în cadrul
regiunii Banat. Reședința de județ se află la Arad.

În plan european, județul face parte din Euroregiunea Județul Arad, împărțire administrativ
DKMT. teritorială

Cuprins
Populația
Geografie
Arii Protejate
Rețeaua hidrografică
Politica
Diviziuni administrative
Municipii
Orașe în ordinea descrescătoare a populației Arad (România)
Comune Poziția geografică în România
Economie Coordonate: 46°22′N 21°48′E
Agricultura
Industria
Țară România
Parcul fotovoltaic
Regiune Vest
Turism
Monumente istorice
SIRUTA 29 (http://colectaredate.insse.ro/s
Festivaluri
enin/classifications.htm?selectedC
Edificii religioase
lassification=SIRUTA_AN_2015&a
Etnografie ction=search&resetCount=true&fir
Note stOperator=%3D&itemCode=29&l
ocale=ro)
 Surse Atestare 1968
Bibliografie suplimentară
Vezi și Reședință Arad
Componență municipii
Legături externe
orașe
Comune
Populația
Guvernare
Județul Arad - evoluția demografică - președinte
al
Iustin-Marinel Cionca-Arghir[*]
Consiliului
(PNL)
Județean
Arad[*]
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată - Prefect Florentina Horgea (PSD)
de Wikipedia

Conform recensământului din anul 2002, județul Arad Suprafață

avea o populație de 461.791 și o densitate de 59,5 - Total 7.754 km²
locuitori pe kilometru pătrat, sub media națională de
Altitudine 1.486 m.d.m.
densitate (93/km²), dintre care 222.248 bărbați și 239.543
femei.[1] Durata medie a vieții pe perioada 2001-2003 a
fost de 70,35 (66,92 la bărbați, respectiv 73,85 la femei). Populație (2011)
Populația la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; - Total 409,072 locuitori
1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 - Densitate 52,7 loc./km²
loc.; 1972=494.828 loc.
- Locul
După etnie, populația județului era formată în 2002 din:[1] după 20 locuitori
populație
Români: 84,72%
Maghiari: 10,45% Fus orar UTC+2
Țigani/Romi: 1,94% Prefix
Slovaci: 1,18% 57
telefonic
Germani: 0,87% Indicativ
Ucraineni: 0,29% AR
autovehicule
Sârbi: 0,19%
Prezență online
În anul 2011 populația județului era formată din
următoarele etnii Recensământul Populației și al Pagina Consiliului Județean Arad (http://www.cja
Locuințelor (2011) (http://www.arad.insse.ro/phpfiles/Co rad.ro/)
municat_provizorii.pdf): GeoNames (https://www.geonames.org/686253)

Români : 343.163 persoane (83,9%) OpenStreetMap (https://www.openstreetmap.or

Maghiari: 37.067 persoane (9,1%) g/relation/2248721)
Țigani (romi): 16.546 persoane (4%)
Slovaci: 4.444 persoane (1,1%)
Germani : 2.956 persoane (0,8%)
Ucraineni: 1.295 persoane (0,3%)
Sârbi: 875 persoane (0,2%)
Bulgari: 557 persoane (0,1%)
 Alte etnii: 1190 persoane (0,3%)
Nedeclarați: 0,2% [1] (http://www.arad.insse.ro/p
hpfiles/Comunicat_provizorii.pdf)

Geografie
Articol principal: Geografia județului Arad.

Situat în vestul României, județul Arad se întinde pe

sectoarele estice ale Câmpiei Panonice (Câmpia Aradului,
Câmpia Înaltă a Vingăi, Câmpia Crișurilor, Câmpia
Cermeiului). Ca formațiune orografică, apare depresiunea Harta României cu județul Arad indicat
golf specifică Munților Apuseni (Depresiunea
Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ju
Zărandului). O particularitate o constituie trecerea bruscă
de%C8%9Bul_Arad&action=edit&section=0)
de la câmpie la munte, nuanțată în mod special prin
contactul dintre Munții Zărandului și Câmpia Aradului și
cel dintre Câmpia Cermeiului și Munții Codru-Moma în
vest. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest)
și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’
(Labașinț la sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la
nord).

Județul se învecinează:

la nord cu județul Bihor,

la est cu județele Alba și Hunedoara,
la sud cu județul Timiș, și Steagul județului Arad
la vest cu județele Csongrád și Békés din Ungaria.

Relieful din punctul de vedere al regimului înălțimii coboară în trepte

dinspre est spre vest:

Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul

Bihor (Găina)
Altitudinea maximă: Vârful Găina 1486 m (aflat la întretăierea
a 3 județe în Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m în Munții Codru-
Moma
Dealurile de Vest (Dealurile piemontane ale Zărandului și Harta etnică a Județului Arad,
Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei) bazată pe recensâmăntul din
2011.
Câmpia Aradului, Câmpia joasă a Mureșului, Câmpia înaltă a
Vingăi și Câmpia Crișurilor (Crișului Alb, Crișului Negru)

Arii Protejate
Parcul Natural Lunca Mureșului
Rezervația naturală Prundul Mare
Rezervația naturală Runcu Groși

Rețeaua hidrografică
 Râul Mureș cu afluenții săi: Valea Corbesti, Troas, Bârzava, Milova, Cladova, etc.
Crișul Alb cu afluenții săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei,
Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
Canale: Morilor, Matca.
Crișul Negru cu afluentul său Teuz
Principalele lacuri: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și Balta Țiganilor
(heleștee).

Politica
Județul Arad este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din
2020, consiliul este prezidat de Iustin-Marinel Cionca-Arghir[*] de la PNL, iar componența politică a
Consiliului este următoarea:[2]

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Național Liberal 17
Uniunea Salvați România 5
Platforma Social-Liberal Creștină 3
Partidul PRO România 3
Partidul Mișcarea Populară 2
Uniunea Democrată Maghiară din România 2

Diviziuni administrative
Articol principal: Listă de unități administrative din județul Arad.

Județul este compus din municipiul Arad, 9 orașe și 68 de comune

(2005).

Președintele Consiliul Județean Arad este Iustin Cionca. Harta politică a județului, conform
alegerilor locale din 2016.

Municipii

În județul Arad la data de 1 iulie 2007 au fost un municipiu, nouă orașe, 68 comune de care aparțin 283 sate.

Orașul Arad este reședința de județ.

Orașe în ordinea descrescătoare a populației

Din totalul populației stabile din județ 223 mii persoane - 54,52% locuiau în mediu urban, iar 186 mii - 45,48%
în mediu rural. / Recensământul Populației - 2011 (http://www.arad.insse.ro/phpfiles/Comunicat_provizorii.pd
f)

Arad - 147.922 locuitori (nivel 3 de dezvoltare, conform Ministerului Dezvoltării din România)[3]
Pecica - 11.885 locuitori (nivel 7 de dezvoltare)
Sântana - 10.725 locuitori (nivel 7 de dezvoltare)
Vladimirescu (comună) - 10.076 locuitori
Lipova - 9.648 locuitori (nivel 7 de dezvoltare)
 Ineu - 9.078 locuitori (nivel 7 de dezvoltare)
Chișineu-Criș - 7.577 locuitori (nivel 7 de dezvoltare)
Nădlac - 7.185 locuitori (nivel 7 de dezvoltare)
Curtici - 6.849 locuitori (nivel 7 de dezvoltare)
Pâncota - 6.651 locuitori (nivel 7 de dezvoltare)
Sebiș - 5.831 locuitori (nivel 6 de dezvoltare)

Comune

Comunele județului Arad (nr. locuitori)

Almaș Conop Tauț (1714)

(2503) (2194) Târnova (5681)
Apateu Covăsânț Săvârșin Ususău (1352)
(3084) (2463) (2850)
Vărădia de Mureș
Archiș Craiva (2728) Hășmaș (1278) Secusigiu (1720)
(1494) Dezna (1185) (5252)
Ignești (669) Vârfurile (2679)
Bata(1069) Dieci (1470) Seleuș (3003)
Iratoșu (2277) Vinga (5828)
Bârsa Dorobanți Semlac (3449)
Livada (2831) Vladimirescu
(1793) (1618) Șeitin (2868) (10076)
Macea (5449)
Bârzava Fântânele Șepreuș Zăbrani (4140)
Mișca (3588)
(2699) (2950) (2321)
Moneasa (884) Zădăreni (2408)
Beliu (3022) Felnac Sintea Mare
Olari (1863) (3661) Zărand (2505)
Birchiș (2838)
(1818) Păuliș (4008) Socodor Zerind (1303
Frumușeni
Bocsig (2484) Peregu Mare (2340) Zimandu Nou
(3103) (1584) Șicula (4231) (4476)
Ghioroc
Brazii (1154) (3667) Petriș (1517) Șilindia (884)
Buteni Grăniceri Pilu (2027) Șimand (3768)
(3367) (2173) Pleșcuța Șiria (7631)
Cărand Gurahonț (1215)
Șiștarovăț
(1001) (3949) Șagu (3671) (326)
Cermei Hălmagiu Șofronea
(2667) (2801) (2523)
Chisindia Hălmăgel
(1311) (1284)

Economie
Împreună cu Județul Timiș formează una din cele mai dezvoltate regiuni din România. Mulțumită apropierii
sale de graniță, județul atrage un număr mare de investitori străini.

Agricultura
Potențialul agricol este bine pus în valoare, câmpiile Aradului fiind considerate excelente pentru cultivarea
cerealelor și legumelor. Apa din județul Arad este cea mai bună din țară.

Industria

Județul Arad este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În
Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad:

Zona Industrială Est înființată în 2001 cu o suprafață de 20 hectare, situat pe DN1

Zona Industrială Nord înființată în 2004 cu o suprafață de 110 hectare, cu acces de pe centura
municipiului Arad
Zona Industrială Sud/Zădăreni înființată tot în 2004 de 150 hectare

Industriile predominante din județ sunt:

Industria alimentară
Industria textilă
Industria de componente și accesorii auto
Industria prelucrării lemnului

Parcul fotovoltaic

O companie din Spania construiește la Sebiș cel mai mare parc fotovoltaic din România în valoare de
100.000.000 Euro.

Turism

Monumente istorice

Principalele destinații turistice sunt:

Cetatea de piatră Șiria ( 1331), cu statut de cetate regală. Printre ocupanții ei s-au numărat
Iancu de Hunedoara, regele Sigismund de Luxemburg, despotul sârb George Brâncovici, Matei
Corvin, familia Báthory.
Cetatea de piatră Șoimoș ( 1278 ) - Lipova (http://www.cetatesoimos.ro/)
Cetatea Agriș ( 1400 )
Cetatea Deznei
Cetatea Ineului
Cetatea Șoimoș din Lipova
Fortăreața Tauț (sec XII )-ruine
Cetatea Aradului, singura cetate din Transilvania, construită în stil Vauban, păstrată intactă, din
a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Casa Waldstein din Sebiș
Castelul Bohus ( sec XIX ), Șiria, construit în stil neoclasic, actualmente muzeul Ioan Slavici
Castelul Brazi, construit în stil neoclasic( 1800 )
Castelul Bulci/Mocioni( sec XIX )
Castelul din Buteni
 Castelul Csernovics din Șimand
Castelul Dietrich-Sukowski din Pâncota
Castelul din Gurahonț
Castelul Keszony din Curtici (1769)
Castelul Kover-Appel din Fântânele
Castelul din Conop ( sec XVIII ), a aparținut familiei nobiliare maghiare Knopi, situat în
localitatea Odvoș, comuna Conop
Castelul Curtici ( 1769 )
Castelul Macea, însoțit de o frumoasă grădină botanică
Castelul Mocioni-Teleki din Căpâlnaș
Castelul Purgly din Șofronea (1889)
Castelul Salbek din Petriș
Castelul Săvârșin (1870)- domeniu regal
Castelul Șiria ( secXVII ), construit în stil baroc - Galșa din Șiria
Castelul Solymosy din Mocrea
Castelul din Șepreuș
Monumentul ostașilor români - Arad
Monumentul eroilor - Păuliș

Festivaluri

Festivalul de Muzică de la Sebiș are loc anual în luna iunie începând cu anul 1999.

De asemenea, Festivalul Clătitelor (gastronomic) de la Moneasa

Edificii religioase
Mănăstirea Hodoș - Bodrog din Bodrogul Nou, cea mai veche așezare monastică din țara
noastră, cu viața monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară cunoscută, este din anul
1177. Aici se găsesc valoroase picturi, numeroase manuscrise și alte piese muzeistice (http://w
ww.manastireabodrog.ro/)
Mănăstirea Bezdin (1334) (http://www.bezdin.1x.ro/)
Biserica sârbească Arad (1698), construită în stil baroc
Mănăstirea franciscană din Radna (1756)
Mănăstirea Sf. Simion (1760-1762) - Arad Gai
Biserici de lemn - Buceava, Groșii Noi, Hălmagiu, Săvârșin.
Biserica Penticostală "Betania" Arad
Biserica Română Unită din Arad
Biserica "Harvest" din Arad

Etnografie

Țara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din țară. În localități precum Bata, Bârzava,
Căpâlnaș, Buteni, se conservă piese de valoare și originalitate inestimabilă.

Note
1. ^ a b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Județul Arad” (http://www.edrc.ro/recensam
ant.jsp?regiune_id=1832&judet_id=1833&localitate_id=0). Centrul de Resurse pentru
Diversitate Etnoculturală.
2. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/d
ata/json/sicpv/pv/pv_ar_final.json) (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2
noiembrie 2020.
3. ^ [hhttp://www.primariasebis.ro/wp/sebisul-peste-ineu-pancota-santna-curtici-nadlac-pecica-
chisineu-cris/ „Sebișul, peste Ineu, Pâncota, Sântna, Curtici, Nădlac, Pecica, Chișineu Criș”
Primăria Sebiș, 2 decembrie 2015]

Surse
Direcția Județeană de Statistică - ARAD (http://www.arad.insse.ro/main.php)

Bibliografie suplimentară
Județul Arad, Valeria Velcea, Ion Velcea, Octavian Mîndruț, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, 1979

Vezi și
Euroregiunea DKMT
SM MM SV BT
Județele interbelice ale Regatului României BH
SJ BN
NT
IS
Județele României CJ MS
HR BC VS
AR AB
Listă de comune din județul Arad TM SB BVCV VN GL
HD
Listă de localități din județul Arad
CS GJ VLAG PHBZ BR TL
DB
Listă de publicații din județul Arad MH IF IL
OT B CL
DJ CT
Lista monumentelor istorice din județul Arad TR GR
Lista rezervațiilor naturale din județul Arad
Regiunea Arad

Legături externe
Consiliul județean Arad (http://www.cjarad.ro)
Prefectura Județului Arad (http://www.prefecturaarad.ro)
Centrul Zonal Ecologic Arad (http://www.czearad.ro)
Codurile poștale ale localităților din județul Arad (http://www.coduri-postale.ro/index.php/coduri
postale/directory/action/list/judetul/Arad/)
Aradul, județul al cărui nume provine de la Cavalerul Orod (http://adevarul.ro/locale/arad/aradul
orasul-nume-provine-cavalerulorod-1_50eef74856a0a6567e64bd82/index.html), 11 ianuarie
2013, Untaru Claudia, Adevărul
FOTO Mall-urile și gunoaiele iau locul fabricilor care altădată ofereau zeci de mii de locuri de
muncă (http://adevarul.ro/locale/arad/mall-urile-gunoaiele-iau-locul-fabricilor-altadata-ofereau-z
eci-mii-locuri-munca-1_514b4fb800f5182b8539e22f/index.html), 22 martie 2013, Untaru
Claudia, Adevărul
Harta Turistica a județului Arad (http://www.hartis.ro/jud/arad.html)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Județul_Arad&oldid=14080451

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 3 aprilie 2021, ora 20:59.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.