Introducere:

Tema pe care am ales-o să o studiez se numește “Impactul facilităților fiscale”. Am

luat această decizie datorită faptului că ne aflăm într-o situație pandemică tensionată cât și
dificilă din punct de vedere financiar. Încă de anul trecut, guvernul României a implementat o
serie largă de facilități fiscale asupra companiilor pentru a menține creșterea economică a țării
într-o perioadă critică pentru următorii ani. După părerea mea, ajutoarele financiare cele mai
potrivite pentru statul român, au fost sumele de bani acordate contribuabililor mici și mijlocii,
banii împrumutați trebuiesc înapoiați României însă cu o dobândă foarte mică, pentru a nu
crea un collapse în economia de piață.
Pentru statul român impozitele și taxele plătite de contibuabili reprezintă cea mai mare
parte din bugetul de stat, însă există și contribuabili care se sustrag de la plata acestora prin
diferite metode. Tocmai de aceea guvernul oferă facilități fiscale care i-ar putea motiva să
renunțe la astfel de acțiuni.
Deși Codul fiscal include facilități fiscale care impulsionează activitățile economice
(de cercetare-dezvoltare și agricole),economia reală din România are nevoie de mai multe
tipuri de facilități fiscale care să stimuleze creșterea economică în cât mai multe sectoare.
Pentru acest lucru este nevoie de legislație secundară aferentă facilităților fiscale și norme
metodologice care să le facă aplicabile. În contextul în care, în România s-ar aplica facilități
fiscale în mai multe domenii economice, iar viitorul economiei reale depinde într-o măsură
covârșitoare de capacitatea tuturor sectoarelor de activitate de a crea produse și servicii cu
valoare adăugată mare, facilitățile fiscale vor avea rolul de a sprijini companiile care doresc să
dezvolte aceste activități. 
Ca exemplu de facilitate fiscală în ceea ce privește aplicarea scutirii de impozit pe
profit pentru cei care desfășoară anumite tipuri de activități economice (activitate de cercetare,
dezvoltare și agricolă) ar trebui ca acest tip de facilitate fiscală să fie extins la cât mai multe
sectoare economice de activitate astfel încât să stimuleze creșterea economică în cât mai
multe ramuri.
În următoarele capitole ale lucrării de disertație voi prezenta facilitățile fiscale, rolul și
necesitatea cu privire la impactul asupra persoanelor juridice, acesta fiind și primul subcapitol
al capitolului 1. În cel de al II-lea subcapitol, am extras alte instrumente de stimulare ca de
exemplu subvențile, primele de export din partea statului român, fiind ajutorare esențiale
pentru a sprijini nivelul de dezvoltare. În ultimul subcapitol din această primă parte a lucrării
am prezentat o parte din facilitățile acordate din partea guvernului pe perioada pandemiei.
 În cel de al 2-lea capitol am ales să fac o comparație la nivel agricol între cele două
țări reprezentative din UE și anume Franța și Germania. Aici am prezentat cum aceste state
ajută agricultorii prin subvențiile acordate să dezvolte producția. În ultimul subcapitol am
prezentat câteva idei benefice României pentru a împrumuta de la acești doi giganți care sunt
în agricultură, având un nivel de tehnologie de ultimă oră, datorită ajutoarelor de la stat.
În ultimul capitol, capitolul 3,

Facilități aplicate de alte state

Investițiile în cercetare-dezvoltare și agricole sunt vitale în contextul schimbărilor
economice generate de noile tehnologii. Toate ramurile economice reprezentative din
România ar trebui să adopte un model de creștere economică specific țărilor europene
dezvoltate (Franța, Germania), bazat creșterea de valoare adăugată, având în vedere că cel de
până acum bazat numai pe forța de muncă ieftină din România s-a epuizat, pe măsură ce
costurile cu ceilalți factori de producție din România au crescut. Un exemplu pozitiv referitor
la efectele pe care le pot avea facilitățile fiscale este reprezentat industria IT și agricolă, în
ultimele aproape 2 decenii a avut o evoluție remarcabilă: de pondere în PIB, iar salariul mediu
din IT este de circa 3 ori mai mare față de salariul mediu pe economie, Însă industria IT
înseamnă în momentul de față forță de muncă calificată.
România va putea trece la un nivel de dezvoltare economică superior valorificând atât
potențialul existent, cât și experiența acumulată până acum, atrăgând acei investitori
economici care creează produse cu o valoare adăugată mare, iar pentru stimularea creșterii
economice în acest scop este necesar adoptarea unui cadru fiscal modern. Într-un astfel de
scenariu, toate stimulentele fiscale ar trebui acordate atât în anii de investiții, dar și în anii de
exploatare a activităților economice care vor să fie stimulate pentru a se dezvolta, așa cum
există în alte state.
Ca exemplu de facilitate fiscală pentru astfel de activități economice, există bune
practici fiscale aplicate de alte țări europene pentru impulsionarea anumitor tipuri de investiții
în active intangibile (mărci comerciale, brevete, IT-software, anumite activități agricole-
agricultura în solare și sere)– prin politici fiscale atractive.  Ca de exemplu, legislația din
Franța de tip Patent Box le permite agenților economici să aplice o rată de impozitare mai
mică a impozitului pe profit (de exemplu 10% față de rata standard de 20%) asupra
profiturilor obținute din toate invențiile brevetate cât și din alte forme echivalente ex:
(proprietate intelectuală, software).  Nu doar Franța, cât și Belgia, Elveția, Irlanda, Italia,
Olanda, Portugalia, Ungaria, Spania ofereau companiilor, în anul 2017, diverse tipuri de
facilități fiscale care promovau inovația, agricultura și cercetarea – dezvoltarea. Bazându-ne
pe exemplele din economia celorlaltor țări, România ar putea introduce în Codul Fiscal, la
rândul său, un tip regim -Patent Box- în care să prevadă o rată de impozitare a profitului mai
redusă pentru toate profiturile rezultate din exploatarea activităților din domeniul IT-software,
agricultură, obținută printr-o scutire integrală sau parțială a tuturor veniturilor eligibile pentru
a putea fi impozitate cu impozit pe profit mai redus(de la 20% la 10%). 
Desigur ,întotdeauna soluțiile optime cu privire la facilitățile fiscale pot să rezulte doar în
urma unei dezbateri reale între cei interesați. Dialogul între toate părțile din economie
(ministere-agenții economici reprezentativi) implicate putând pune în acord interesele
industriei locale cât și limitele bugetare. Consider că, noua configurație asupra economiei
Europene, este necesară o regândire cât mai rapidă a întregului cadru fiscal cu privire la
facilitățile fiscale pentru a poziționa țara noastră printre acele tări (economii) atractive pentru
astfel de investiții (IT/software și agricultură).
Având în vedere cele menționate mai sus ca exemplu caut să motivez alegerea temei pe care o
să o dezbat în disertație.

Capitolul 1
1.1 Facilitățile fiscale rolul şi necesitatea (cu privire la impactul asupra persoanelor
juridice)

Facilități fiscale pentru dezvoltare-cercetare: Companiile ar putea beneficia de un "tax

holiday" pe o perioadă de maxim 10 ani.

Activitățile de dezvoltare și cercetare beneficiază din anul 2017 de scutirea

impozitului/profit dar și de scutirea de impozit pe venit asupra salariaților cercetători și
programatori(IT), asta putând însemna un deceniu de "tax holiday" pentru firme. În Codul
fiscal deja există, de ani buni, și alte mecanisme având ca scop să impulsioneze domeniul
dezvoltării-cercetării, însă datorită dificultăților pe care firmele le întâmpină în practică,
rezultatele privind aplicarea acestora sunt foarte scăzute, pe de altă parte noua facilitate pare
mult mai simplă de utilizat.

Ambele avantaje ale scutirii de impozit atât pe profit, cât și pe veniturile angajaților
vin în întâmpinarea solicitărilor mediului de afaceri. Conform celor de la Deloitte CE
Research & Development Survey realizat în anul 2016, peste 75% dintre respondenți afirmau
că stimulentele fiscale i-ar putea motiva să investească. Totuși, companiile sunt încă incerte
sau nu sunt bine familiarizate cu prevederile recent intrate în vigoare. În acest sens, sondajul
Deloitte citat arată că aproximativ 50% din respondenți nu știau despre facilitățile fiscale și nu
beneficiau de acestea. Pe de altă parte, experiența pe care unele firme au avut-o încercând să
utilizeze aceste facilități existente în Codul fiscal până în acest an nu a fost incurajatoare.

Ce s-a întâmplat cu facilitățile existente și până în 2017

Astfel, Codul fiscal prevede de cațiva ani două mecanisme de stimulare pentru
dezvoltare-cercetare, prin care guvernul și-a propus să sprijine în mod indirect și sectorul
privat: supra-deducerea (deducerea suplimentară la calculul impozitului pe profit a 50% din
valoarea cheltuielilor eligibile pentru dezvoltare-cercetare) dar și amortizarea accelerată
(deducerea a 50% din valoarea echipamentelor folosite pentru dezvoltare-cercetare în primul
an de utilizare, iar restul linear pe durata de viață a acestora).

O dificultate principală care a dus la neutilizarea mecanismelor pe o scară largă constă

în faptul că firmele care intenționează să aplice astfel de facilități nu au siguranța că
autoritățile fiscale române nu o să vină ulterior să reconsidere aceste activități ca nefiind de
dezvoltare-cercetare. Emiterea normelor cu o întârziere de clarificare sau neclaritatea
acestora au determinat firmele să privească cu „frică” facilitatea referitoare la deducerea
suplimentară a cheltuielilor.

Un alt impediment a fost că, până anul trecut, pentru a beneficia de această deducere
suplimentară, ar fi trebuit ca activitațile de dezvoltare-cercetare să ducă la rezultate
capitalizate în beneficiul propriu al firmei ceea ce excludea contractarea către terți. Însă în
practică, numeroase companii, ca de exemplu de dezvoltare de software, din industria auto și
farmaceutică, subcontractează către alte companii din grup sau terți, rezultatele activităților de
dezvoltare-cercetare astfel fiind transferate clienților în prețul care se reflectă în veniturile
impozabile. Așadar, autoritățile fiscale au apreciat că facilitatea nu ar trebui aplicată dacă
rezultatele nu au fost în beneficiul propriu, având ca motiv că drepturile de proprietate
intelectuală nu ramân la compania din România.

Problemele practice din păcate și-au găsit parțial rezolvarea anul trecut printr-un ordin
al ministrilor Finanțelor și Educației - nr. 1056/4435/2016 - care a aprobat normele asupra
deducerilor pentru cheltuielile de dezvoltare-cercetare la calculul rezultatului fiscal. Ca de
exemplu, a clarificat faptul că deducerea se aplică și activităților prestate în beneficiul unor
terți. Totuși, criteriile de eligibilitate a cheltuielilor amintite de ordin au rămas limitative
pentru că actul normativ menționat arată că "pentru încadrarea activităților ca fiind de
cercetare-dezvoltare, Ministerul Educatiei Naționale și Cercetarii Științifice (care, in 2017, a
fost reorganizat în două entități: Ministerul Educației Naționale, respectiv Ministerul
Cercetării și Inovării), pe baza propunerilor Colegiului Consultativ pentru Cercetare-
Dezvoltare și Inovare, alcătuiește Registrul experților pe domenii de cercetare-dezvoltare,
printr-un ordin al ministrului educației naționale și cercetării sțiintifice". Registrul experților
nu a fost momentan înființat, cu toate că este prevăzut încă din anul 2015, într-un ordin
anterior celui citat. Deși au trecut mai mult de 2 ani de când registrul ar fi trebuit organizat, iar
contribuabilii au așteptarea legitimă de a obține clarificări pentru a putea aplica această
facilitate, autoritățile susțin să precizeze în răspunsurile adresate de societăților că informațiile
și clarificările vor fi oferite când acest registru o să fie functional.

Ce avantaje are în plus noua facilitate?

Din 2017, odată cu implementarea scutirii de impozit pe profit pentru contribuabilii cu

activități exclusiv în domeniul de dezvoltare-cercetare în primii 10 ani de activitate, nu mai
există problemele legate de împărțirea și eligibilitatea cheltuielilor. Practic, firmele care au
doar acest obiect de activitate - aproximativ 1.000 conform informațiilor publice - pot
beneficia de o astfel de facilitate fiscală. Totodată, angajații lor, fie că sunt cercetători ori IT-
iști, vor fi scutiți de impozitul pe venit dacă îndeplinesc condițiile menționate mai sus.

În concluzie, comparând prevederile existente până în acest an în Codul fiscal pentru

activitatea de dezvoltare-cercetare cu scutirea de impozit pe profit pentru următorii 10 ani de
activitate, inclusiv pentru noile companii inființate, putem observa că, din punct de vedere
tehnic, noua facilitate este mult mai simplu de utilizat dar și de înțeles.

Având în vedere că majoritatea respondenților din sondajul realizate de Deloitte

intenționează să investească mai mult în activități de cercetare și dezvoltare (aprox. 51%
planifică investiții mai mari în următorii 1-2 ani, iar 63% în următorii 3-5 ani), de apreciat
faptul că impactul pentru cei care desfasoară doar activități de cercetare-dezvoltare ar putea fi
unul pozitiv. Cred că deschiderea Ministerului Finanțelor și a Ministerului Cercetării și
Inovării este definitorie pentru ca societățile să poată beneficia cu succes facilitățile existente.

Facilitățile fiscale asupra ONG-urilor

De la data de 01.04.2019, ONG-urile o să aibă acces mai uşor la sponsorizări.
Începând cu luna aprilie, anul 2019 firmele vor putea beneficia de un tratament fiscal mult
mai bun pentru oferirea de sponsorizări și ONG-urile redevin “sponsorizabile”.
Legea numărul 30/2019  de aprobare a Ordonanţei nr. 25/2018 cu modificări aduse, stabileşte
un nou sistem de sponsorizare, putând fi pus în aplicare din data de 1 aprilie 2019. Eliminând
condiţia serviciului social licenţiat şi adăugând Registrul entităţilor/unităţilor de cult, gestionat
de către ANAF.
Prevederile de până la 1 aprilie 2019 erau :
Sursele de finanţare ale ONG-urilor sunt cotizațiile, sponsorizările, donațiile dar şi veniturile
economice.
ONG-ul pote fi sponsorizate de orice societate, însă există deosebiri între un sponsor plătitor
de impozit pe profit şi un sponsor plătitori de impozit pe venit adică microîntreprindere.

Conform prevederilor de până la 01.04.2019:

• Un plătitor de impozit pe profit putea beneficia de facilităţi fiscale atunci când
sponsoriza un ONG, indiferent dacă ONG-ul furniza sau nu servicii sociale sau dacă
avea un serviciu licenţiat.
• O microîntreprindere (plătitoare de impozit pe venit) beneficia de facilităţi
fiscale, numai dacă sponsoriza un ONG care furniza servicii sociale şi care avea cel
puţin un serviciu social licenţiat.

Sunt foarte puţine ONG-uri care au servicii sociale licenţiate dar și procedura  de
acreditare a furnizorilor de servicii sociale este una destul de complexă și grea  – acreditarea
se poate face de către Ministerul Muncii. Asta însemnând că toate celelalte ONG-uri, care
sunt neacreditate social nu mai au acces la sponsorizări, astfel devenind “nesponsorizabile”
încă din 01.04.2018.
În așa fel încât, numărul entităţilor plătitoare de impozit pe profit, având dorința de a
sponsoriza un ONG indiferent dacă are licență sau nu, este mult mai mic comparativ cu
numărul microîntreprinderilor (în jur de 80% din firmele înregistrate în țara noastră sunt
microîntreprinderi). Însemnând că ONG-urile primesc din ce în ce mai puţini bani din
sponsorizări iar activitatea acestora este pusă în pericol.

Ce s-a schimbat începând din 1 aprilie 2019?

Legea numărul 30/2018 a eliminat condiţia serviciului social licenţiat şi a introdus Registrul
entităţilor/unităţilor de cult, gestionat de către cei de la ANAF.
Începând cu data de 01.04.2019 s-au acordat deduceri fiscale doar pentru sponsorizările
acordate entităţilor care au fost înscrise în Registrul entităţilor/unităţilor de cult.
Un astfel de caz se aplica atât în cazul plătitorilor de impozit pe profit dar şi al micro-
întreprinderilor.
Conform legii, se puteau înscrie în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru
care se acordau deduceri fiscale, entităţile care îndeplineau cumulativ următoarele
condiţii:
a) desfășurau activități în domeniul pentru care au fost constituite, pe baza declaraţiei pe
propria răspundere;
b) și-au îndeplinit absolut toate obligaţiile fiscale declarative;
c) nu aveau obliigaţii fiscale restante la BGC(bugetul general consolidat) mai vechi de 90 de
zile;
d) au depus la timp situaţiile financiare anuale;
e) nu au fost declarate inactive, potrivit articolului 92 din Codul de procedură fiscală.
Pentru ca ONG-ul să devină sponsorizabil, criteriile de înregistrare în Registrul
ANAF-ului sunt mai realiste şi realizabile, față de procedura de acreditare ca furnizor de
servicii sociale.
– Astfel, dacă avem un ONG şi constatăm că îndeplinim toate condiţiile de înregistrare în
Registru ANAF, facem acest lucru şi îi anunţăm pe partenerii care ne vor susține activitatea,
că pot să ne sponsorizeze şi să ne şi beneficieze de deducerile fiscale, începând cu 01.04.2019
(trimestrul 2).
– Dacă dorim să sponsorizăm un ONG şi dorim să beneficiem de deducerile fiscale, trebuie să
ne asigurăm că ONG-ul este înscris în Registru.

Cele 4 tipuri de facilităţi fiscale actuale pentru plata obligaţiilor fiscal:

În acest moment, firmele care s-au confruntat sau se confruntă în continuare cu

dificultăţi la plata obligaţiilor fiscale pot opta pentru patru tipuri de măsuri și anume:
1.Eşalonarea la plată

Acestă facilitate nu este una nouă pentru contribuabili, fiind pusă în Codul de
procedură fiscală. Procedura a fost publicată în monitorul oficial prin Ordinul nr. 90/2016.

Abordarea acestei facilități se poate face de către toate categoriile de contribuabili, fie
că vorbim de persoane fizice sau juridice dar şi eşalonarea se poate face pe o perioadă de:

a) cel mult 6 luni, în situaţia în care persoana nu deţine garanţii;

b) cel mult 12 luni dacă persoana se încadrează în categoria contribuabililor cu risc fiscal mic;
c) maxim 5 ani, în situaţia în care deține garanţii.

Odată cu eşalonarea se poate obține și amânarea la plată până la finalizarea eşalonării,

a dobânzilor precum şi/sau a penalităţilor de întârziere, în vederea stabilirii anulării.

Pentru a anula accesoriile trebuie să respecte câteva condiţii cum ar fi: obligaţiile
fiscale eşalonate la plată trebuie să nu fie >5.000 lei asta în cazul persoanelor fizice iar în
cazul persoanelor juridice 20.000 lei, să se obțină garanţii, în raportul în care obligaţiile
fiscale eşalonate la plată, precum şi cele care fac obiectul amânării la plată, sunt peste limitele
menţionate mai sus, să se încadreze în categoria contribuabililor cu risc fiscal mic, iar în cazul
în care trebuie să constituie garanţii în valoare de peste 20% din sumele ce pot face obiectul
eşalonării la plată şi amânării la plată în vederea anulării.

Pentru a putea beneficia de eşalonarea la plată, contribuabilul trebuie să fie în

dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti şi să aibă capacitate
financiară de plată pe perioada de eşalonare la plată, fapt dovedit pe baza programului de
restructurare sau de redresare financiară ori a altor informaţii şi/sau documente relevante,
prezentate de aplicant sau deţinute de organul fiscal.

2. Una dintre cele mai noi facilități este cea a eşalonării simplificate, disponibilă atât
pentru persoane fizice cât şi pentru cele juridice, care se derulează pe o perioadă de nu mai
mult de un an şi care fac referire la taxele datorate după declararea stării de urgenţă.
 Aşadar, aceasta este o eşalonare pentru situaţii apărute ca urmare a pandemiei şi nu
presupune constituirea de garanţii.

Baza legală este Ordinul 3896/2020 publicat în MOF nr. 1104 din data de 19 noiembrie 2020.

Cererea se depune la termenul maxim de 15 decembrie 2020.

3.Anularea obligaţiilor de plată accesorii

Pentru a putea beneficia de anularea unor obligaţii bugetare accesorii, aferente

obligaţiilor bugetare principale restante la data de 31.03.2020 inclusiv, trebuie să
îndeplinească simultan mai multe condiţii cum ar fi: toate obligaţiile bugetare principale
restante la 31 martie 2020 inclusiv, să se achite până la data de 15 decembrie din același an
inclusiv, sa fie stinse prin orice modalitate până la data depunerii cererii de anulare a
accesoriilor inclusiv, toate obligaţiile bugetare principale şi accesorii administrate de organul
fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 aprilie 2020 şi data depunerii cererii
de anulare a accesoriilor inclusiv, să fie depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului
fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv. După îndeplinirea
condițiilor se poate depune o cerere de anulare a acestor accesorii însă nu mai târziu de data
de 15 decembrie 2020 inclusiv, sub sancţiunea decăderii.

Procedura de anulare a obligaţiilor de plată accesorii se poate regăsi în OMFP. nr.

2100/2020.

4.Restructurarea obligaţiilor bugetare

Măsura este disponibilă doar persoanelor juridice şi constă în restructurarea

obligaţiilor bugetare restante la data de 31 iulie 2020, pe o perioadă de maxim 7 ani, cu
posibilitatea anulării obligaţiilor de plată accesorii. În plus, firmele pot beneficia de anularea a
50% din obligaţiile bugetare principale dacă se achită, până la data depunerii cererii a maxim
15% din obligaţiile bugetare principale datorate.

În acest sens firmele trebuie să depună o notificare, până la data maximă admisă de 31
martie 2021.
 Procedura de aplicare a acestei restructurări se poate regăsi în OMFP. nr. 2810/2019.

1.2 Alte instrumente de stimulare a activității economice (subventiile, primele de export)

Subvenția sau stimulul guvernamental este o formă de ajutor sau de suport financiar
reprezentând ramura sectorului economic pentru persoanele juridice sau cele fizice. Având, în
general, ținta de a promova politica economică dar și cea socială. Cu toate că, de regulă, se
află în legătură strânsă cu guvernul, termenul de subvenție poate face referire, de fapt, la orice
fel de sprijin ca de exemplu cele oferite pentru ONG-uri sau subvențiile aferente. Acestea se
împart în mai multe categorii, cum ar fi:
 directe (subvenții în numerar, împrumuturi cu dobândă 0%)
 indirecte (asigurări, scutiri fiscale, împrumuturi cu dobândă mică, amortizare
accelerată, rabaturi la chirii).
Astfel, mai există și subvenții cu valoare mare sau mică, legitime/nelegitime, etice/non-
etice. Cele mai des întâlnite tipuri de subvenții sunt acelea destinate producătorului sau
consumatorului. Acestea asigură pentru producător/producție un upgrade al calității serviciilor
oferite de producători fie prin oferirea de asistență cu privire la prețul pieței, prin sprijinul
direct sau plăți către factorii de producție. Subvențiile pentru consumator sau consum reduc,
de regulă, prețul bunurilor și al serviciilor pentru consumator. Drept exemplu, în SUA, a
existat o perioadă scurtă de timp în care combustibilul era mai ieftină decât apa de la robinet.
În categoria subvențiilor sunt cuprinse subvențiile aferente activelor și subvențiile aferente
veniturilor. Acestea pot fi aprobate de către:
- Guvernul propriu–zis ;
- Agenții guvernamentale;
- Alte instituții similare naționale și internaționale.

Subvenție pentru export:

Subvenția pentru export înseamnă un sprijin din partea guvernului pentru produsele
care sunt exportate, ca și modalitate de susținere a balanței de plăți a țării. Frații Usha
Haley alături de  George Haley au identificat subvențiile în industria prelucrătoare oferite de
către guvernul chinez și modul prin care acestea au putut modifica structura comerțului. În
mod tradițional, mulți economiști sunt de părere că subvențiile aduc beneficii consumatorilor,
însă afectează țările subvenționate. Datele furnizate de frații George și Usha au arătat că, pe
parcursul deceniul de după aderarea Chinei în Organizația Mondială a Comerțului, subvențiile
industriale au avut impact esențial, oferindu-i Chinei un avantaj uriaș de care nu beneficia
înainte în industria oțelului, a sticlei, a hârtiei, a pieselor auto dar și a energiei solare.
Însă trebuie menționat faptul că acest tip de subvenție implică și abuzuri. Ca de
exemplu, anumiți exportatori au supraevaluat în mod consistent valoarea bunurilor lor, în așa
fel încât să poată beneficia de cât mai mult de subvenția pentru export. Un alt procedeu este
acela de a exporta un lot de bunuri către o țară străină și aceleași mărfuri vor fi reimportate de
același comerciant utilizând o rută ocolitoare și schimbând detaliile produsului, în așa fel
putând să le ascundă originea. În această situație, comerciantul beneficiază de subvenția
alocată exportului fără a crea valoare comercială reală pentru economie.

Subvenție pentru angajare

Subvenția pentru angajare oferă ca stimulent acordat întreprinderilor oferirea mai
multor oportunități de muncă, pentru reducerea nivelului ratei șomajului din țară (subvenții
pentru venituri) sau pentru a dezvolta cercetarea și dezvoltarea. Așadar, prin intermediul unor
astfel de subvenții, guvernul acordă asistență pentru salarii. Prestațiile de securitate socială
alcătuiesc un alt tip de subvenție pentru angajare. Această formă de subvenție asigură fiecărei
persoane un nivel minim de viață.

Subvenție fiscală
Guvernul poate crea aceleași rezultate fie prin scutiri fiscale selective, fie prin
achitarea în numerar. Ca de exemplu, putem presupune că un guvern transmite unui grup care
plătește 15% pentru impozitul pe venit, asistență monetară care restituie 15% din totalul
cheltuielilor pentru sănătate. Fix același tip de subvenție putându-se obține acordând o
deducere fiscală în domeniul sănătății. Subvențiile fiscale sunt știute și sub denumirea
de cheltuieli fiscale.
Scutirile fiscale sunt deseori considerate a fi un fel de subvenție. Precum alte
subvenții, ele schimbă economia; însă scutirile fiscale sunt, de asemenea, mai puțin
transparente dar și greu de anulat. 

Subvenții pentru transport

Cele mai multe guverne oferă subvenții pentru transport, în special pentru transportul
în comun cu autobuze și transportul feroviar. Făcând o comparație cu mașinile, acestea
reducând aglomerarea și poluarea mediului încpnjurător. În Uniunea Europeană, subvențiile
feroviare au o valoare foarte mare în jur de 73 de miliarde de euro, iar în Asia, în China ajung
și la 130 de miliarde de dolari.
Aeroporturile care se află în proprietatea statului pot reprezenta și ele o subvenție
indirectă dacă se pierd bani. Ca de exemplu, UE critică statul german pentru numărul mare de
aeroporturi care nu generează profit. Astfel de aeroporturi sunt utilizate în principal de
companiile aeriene „low cost”, acest acord reprezentând o subvenție ilegală.
În cele mai multe țări, șoselele și autostrăzile sunt achitate mai degrabă prin venituri
generale decât prin taxele de trecere sau alte fonduri exclusive. Acestea din urmă fiind plătite
numai de participanții la trafic, formându-se astfel o subvenție indirectă asupra transportului
rutier. Criticii consideră subvențiile indirecte și faptul că în statul german autocarele nu sunt
obligate la plata taxelor de trecere, fapt ce atrage atenția asupra taxelor de acces la transportul
feroviar.

Subvenții pentru locuințe

Pentru locuințe subvențiile sunt concepute pentru a promova industria construcțiilor și
a mări sfera prorietarilor de locuințe. Începând cu anul 2018, în Statele Unite ale Americii,
subvențiile pentru locuințe au avut o valoare de aproximativ 15 miliarde de USD/an.
Subvențiile pentru locuințe se pot împărți în 2 tipuri:
 Suport pentru plata în avans și subvenționarea ratelor asupra dobânzii.
 Micșorarea dobânzii ipotecare din impozitul pe veniturile federale însemnă cea
mai mare subvenție asupra ratei dobânzii. În plus, guvernul federal o să ajute
familiile cu veniturile mici în ceea ce privește plata în avans, suma ajungându-
se la o valoare de aproximativ 10,9 milioane de dolari în anul 2008. Prin
eliminarea subvențiilor pentru energie este văzută ca o măsură necesară pentru
combaterea emisiilor de CO2 cu efect de seră, contribuind la scăderea
consumului de energie.

În România potrivit Legii 12/2007, intrată în vigoare la începutul anului 2007, tinerii
pănâ în 35 de ani inclusiv, vor putea primii subvenții din partea statului român pentru
construirea/efectuarea unei locuințe printr-un credit ipotecar.

Subvenția o să fie de 20% din valoarea locuinței construite, și nu o să depășească suma de

10.000 euro și nici valoarea creditului ipotecar acordat. De astfel de sume vor putea beneficia
tinerii care, la data contractării locuinței, nu au împlinit vârsta de 35 ani, la data depunerii
actelor necesare de construire la Consiliul Local. În schimb persoanele/familiile rămase fără
adăpost în urma unor evenimente naturale, avarierii grave sau distrugerii locuințelor proprii, a
unor dezastre sau accidente de care nu sunt vinovati, persoanele cât și familiile evacuate din
locuințele situate în construcții expuse unor riscuri majore, ca de exemplu alunecarile de
teren, seismele dar și inudațiile, precum și persoanele/familiile evacuate și chiriașii din
locuințe ce fac obiectul unor legi de redobândire către foștii proprietari ai imobilelor trecute in
proprietatea statului în perioada comunistă. O veste bună este că, potrivit noii legi, tinerii nu
mai sunt influențați de casătorie, astfel cum au fost de legea dată în iulie 2006. Subvenția se
poate acorda la finalizarea și predarea locuințelor către cei ce le pot folosi.

1.3 Facilități fiscale și alte instrumente pe perioada pandemiei

Comparație între cele trei tipuri de facilități fiscale disponibile în prezent

Una dintre primele facilități fiscale apărute după jumătate de an de la pandemia COVID-
19, a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 26 octombrie 2020 a Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 181/2020, adaugându-se unui pachet legislativ deja existent, care
include Ordonanţa de Urgenţă numărul 69/2020, pusă în vigoare în luna mai a anului
precedent, tot în contextul dificultăţilor cauzate datorită pandemiei COVID-19, precum şi
Ordonanţa de Guvern numărul 6/2019, care a fost adoptată în luna iulie 2019, în afara
contextului pandemiei.

Contribuabilii se află acum într-o situaţie rară de a avea în prezent o alegere diversă din
paleta de facilități fiscale, iar alegerea rutei potrivite presupune o analiză serioasă și amplă a
acestor opţiuni. Prezentarea comparativă de mai jos reprezintă un punct de pornire în acest
proces pentru contribuabilii care vor să afle dacă și în ce condiții pot fi disponibili pentru a
beneficia de aceste facilități fiscale.

 Prin OG 6/2019 vizează restructurarea obligațiilor fiscale

Prima măsură anunțată dintre cele menționate este, OG 6/2019, care reglementează
restructurarea obligațiilor fiscale restante la data de 31 iulie 2020 în anumite condiții expres
prevăzute. Restructurarea, așa cum a fost ea reglementată de această ordonanță, cu
completările și modificările ulterioare, reprezintă o soluție unde persoanele juridice pot
beneficia de ea, cu unele excepții cum ar fi instituțiile publice si unitățile administrativ-
teritoriale, care se confruntă cu dificultate financiară, figurează cu obligații fiscale neachitate
la data de 31 iulie 2020 și prezintă un plan de replanificare. Persoanele juridice(P.J.) care
îndeplinesc aceste condiții legale au datoria să anunțe autoritățile fiscale asupra gândului de a
beneficia de o astfel de facilitate până la termenul de 31 martie 2021, termenul maxim admis
de depunere a cererii propriu-zise este 30.06.2021.

 Prin OUG 69/2020 anulează dobânzile și penalitățile

O a doua măsură legislativă anunțată, OUG 69/2020, reglementează ștergerea în totalitate

a dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente unor obligații bugetare restante la
data de 31.05.2020. Cu o vastă aplicabilitate, această facilitate o să fie accesată de toți
debitorii în baza anumitor condiții speciale de acordare. Ordonanța anticipă mai multe ipoteze
care, în anumite circumstanțe, pot să fie folosite în mod concomitent de către contribuabil.
Cererea de ștergere a obligațiilor fiscale accesorii trebuie depusă până la data maximă admisă
de 15.12.2020, respectiv în termen de 90 zile de la termenul comunicării deciziei de
impunere, pentru obligațiile fiscale accesorii stabilite în urma inspecției fiscale.

Facilități fiscale acordate pe perioada stării de urgență prin O.U.G. nr.33/2020

Prin această nouă ordonanță, Guvernul României permite bonificații la scadență pentru
plata impozitului pe profit cât și pe veniturile microîntreprinderilor datorat în trimestrul 1 al
anului 2020.
Scopul facilității este acela pentru supreaviețuirea activității economice în perioada stării
de urgență cât și creșterea gradului de colectare al creanțelor bugetare. O a doua facilitate este,
amânarea obligației plății TVA în vamă asupra importului unor produse necesare în oprirea
pandemiei COVID-19(măști, dezinfectanți, mănuși, etc.), însă cu o condiție, importatorii
trenuie să aplice sistemul de taxare inversă.
Bonificațiile oferite pentru plata la scadență a impozitului pe profit sau pe veniturile
microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul 1 al anului 2020.

În Monitorul Oficial nr. 260/2020 din data 30.03.2020, a fost implementată Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr. 33/2020 privind câteva măsuri fiscale dar și modificarea unor acte
normative (“Ordonanța”). Aceasta intră în practică la data publicării în Monitorul Oficial,
adică din 30.03.2020.
 Prin această Ordonanță, se acordă unele bonificații contribuabililor care își achită, la
termen, impozitul pe profit sau plata anticipată trimestrială aferente trimestrului I al anului
2020, având termen limită 25.04.2020.

Bonificația se poate aplica de către entitățile plătitoare și are un nivel diferit, influențat de
categoria în care contribuabilul se regăsește, astfel:

 Contribuabili mari vor beneficia de o bonificație de maximum 5%;

 Micii contribuabili dar și cei mijlocii, cât și contribuabilii care nu se încadrează în
niciuna din aceste categorii (ca de exemplu, fundații, ONG-uri, școli/licee/facultăți
private etc.), vor beneficia de o bonificație de maximum 10%.

Reducerile de impozit pe profit menționate mai sus se aplică și în următoarele cazuri:

 Contribuabili plătitori de impozit specific care își desfășoară și alte activități, pentru
care plătesc impozit pe profit (bonificațiile se aplică numai impozitului pe profit
datorat de acești contribuabili).
 Contribuabilii care vor dori un an financiar diferit de anul calendaristic, cu o condiție,
să achite sumele scadente la termene ce se împlinesc în perioada 25.05 – 25.06.2020.
De pildă plătitorii de impozit pe profit o să aibă obligația de a înscrie în mod distinct în
declarația anuală de impozit pe profit bonificația calculată în temeiul ordonanței.

Totodată, plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor vor putea beneficia de o

bonificație de 10% pentru achitarea la scadență a impozitului cuvenit pentru trimestrul I 2020,
cu termen de plata 25 aprilie 2020. Aceștia vor putea scădea din impozitul datorat bonificația
calculată potrivit Ordonanței.

Facilități asupra TVA-ului datorată în vamă:

Conform Ordonanței, persoanele impozabile înregistrate în scopul TVA conform art. 316
din Legea numărul 227/2015 din Codul Fiscal nu vor face plata efectivă a TVA-ului aferentă
importurilor de echipamente de protecție, medicamente și alte dispozitive medicale și sanitare
care pot ajuta la prevenirea, limitarea cât și în combaterea COVID-19, atâta timp cât este
declarată starea de urgență pe teritoriul României, dar și timp de 30 de zile de la încetarea
acesteia. Astfel persoanele vor înregistra TVA aferentă prin mecanismul taxare inversă,
dreptul de deducere este exercitat conform regulilor generale prevăzute de lege.

Plus că pe lângă prevederile fiscale, Ordonanța face, prin articolul 3, o precizare foarte
importantă făcând referire la conținutul certificatului pentru situații de urgență (“CSU”).
Însemnând că, prin CSU emis potrivit metodologiei votate prin ordinul ministerului
economiei, energiei și mediului de afaceri, se noteză, în baza declarațiilor pe propria
răspundere, diminuarea veniturilor sau a încasărilor cu minim 25% în luna martie 2020 prin
rapoartele facute lunilor ianuarie și februarie 2020 sau întreruperea totală sau parțială a
activității ca efect al deciziilor trimise de autoritățile publice competente pe perioada stării de
urgență.

Facilitati fiscale pentru entitatile cu capitaluri proprii pozitive in perioada 2021-2025

În perioada 2021-2025, prin OUG 153/2015 s-au votat o serie de facilități (reduceri de
impozit cât și prelungirea termenului de declarare) pentru contribuabilii unde capitalul
propriu contabil este unul pe plus și pentru cei care înregistrează o creștere anuală a
capitalului propriu pozitiv.
În astfel de condiții, contribuabilii care sunt plătitori de impozit pe profit, impozit pe
veniturile microîntreprinderilor sau impozitul specific anumitor activități beneficiază de
următoarele reduceri ale impozitului și anume:

1. 2%, atunci când capitalul propriu contabil, aflat în situațiile financiare anuale,
respectiv în raportarile contabile anuale pentru sediile permanente ale persoanelor
juridice rezidente în state aparținând Spațiului Economic European, în anul pentru care
datorează impozitul, este pozitiv
2. Atunci când înregistrează o creștere anuală asupra capitalului propriu ajustat al anului
în care datorează impozitul față de capitalul propriu ajustat înregistrat în anul
precedent, astfel trebuind să îndeplinească în același timp condiția prevăzută la
punctul 1, iar reducerile au următoarele valori:

5% -până la 5% inclusiv
6% -peste 5% și până la 10% inclusiv
7% -peste 10% și până la 15% inclusiv
 8% -peste 15% și până la 20% inclusiv
9% -peste 20% și până la 25% inclusiv
10% -peste 25%

3. 3%, dacă înregistrează o creștere mai mare față de nivelul reglementat al capitalului
propriu ajustat al anului pentru care datorează impozitul față de capitalul propriu
ajustat înregistrat în anul 2020, trenuind să îndeplinească concomitent condiția
prevăzută la punctul 2.

Diminuarea se aplică începând cu anul 2022, respectiv cu anul fiscal ajustat care
începe iar procentul minim de creștere a capitalului propriu ajustat față de capitalul
propriu ajustat inregistrat în anul 2020 este de 5% pentru anul 2022, 10% pentru anul
2023, 15% pentru anul 2024, 20% pentru anul 2025, crescând în fiecare an cu aproximativ
5%.

Pe perioada aplicarii acestor reduceri termenele pentru depunerea declaratiilor si

pentru plata impozitului sunt urmatoarele:
 Contribuabilii plătitori de impozit pe profit - termenul pentru depunerea declarației
anuale privind impozitul pe profit și plata impozitului pe profit aferent anului
fiscal respectiv este la termenul de 25 iunie inclusiv a anului următor, iar pentru
contribuabilii pentru care anul fiscal este diferit de anul calendaristic până la data
de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat;
 Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor
termenul pentru depunerea declarației aferente trimestrului IV și plata impozitului
aferent acestui trimestru este până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor;
 Pentru platitorii de impozit specific unor activități termenul pentru depunerea
declarației aferente semestrului II și plata impozitului aferent acestui semestru este
până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor.

Două treimi dintre companii vor să aplice facilitatea fiscală pentru angajaţii din
telemuncă – sondaj
 Două treimi dintre respondenţii unui sondaj realizat de compania PwC România aflați
în rândul reprezentanţilor mediului de afaceri iau în calcul că vor aplica facilitatea fiscală
pentru angajaţii din domeniul telemuncii introdusă curând în Codul fiscal.
Rezultând că, mai mult de jumătate (56%) dintre respondenții la sondaj consideră că
modificările aduse recent Codului fiscal vin să sprijine companiile, iar facilitatea care
urmează a fi aplicată de cele mai multe societăți (aproximativ 67%), vizează beneficiile
pentru angajaţii aflaţi în domeniul telemuncii, potrivit documentului citat.

Potrivit sondajului realizat, cele mai mari provocări din perspectivă fiscală pentru
următorul an sunt raportarea DAC6 privind aranjamentele transfrontaliere (39%),
documentaţia serviciilor prestate între companiile aceluiaşi grup (38%), inspecţiile fiscale
(11%) și îmbunătăţirea fluxurilor de numerar (12%).

Însă, deşi numărul companiilor care pot beneficia de această consolidare fiscală este
mult mai mică față de cei care pot obține facilităţile pentru angajaţi. Atunci când au fost
întrebaţi despre importanţa modificărilor, mai mult de 50% din respondenţi au menționat
faptul că impactul pe care îl crează măsura consolidării fiscale asupra societăților este mult
mai mare față de cel al măsurii privind beneficiile pentru angajaţi. De asemenea, 25% din
respondenţi au apreciat că impactul măsurii asupra beneficiilor pentru angajaţi este mai mare
asupra firmelor decât impactul generat de măsura consolidării fiscale.

De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2022, ajustările creanţelor neîncasate pot fi

deductibile 100%. Condiţiile necesare aplicării sunt ca respectivele creanţe să fie mai vechi de
270 zile, negarantate, de la terţi. Astfel, pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a
creanţelor o să fie şi ele deductibile integral, fiind acoperite de ajustarea deductibilă.

Modificarea TVA-ului creanţelor neîncasate de la persoanele fizice este aplicată

creanţelor de la persoane fizice, cât timp contravaloare nu este încasată în termen de 12 luni.
Astfel în acest scop, companiile trebuie să dovedească încercările recuperării creanţelor.
Ajustarea se va face în termen de 60 luni (5 ani), de la data de 01.01 a anului următor celui în
care a intervenit termenul de plată. Primele ajustări o să poată fi utilizate de la 1 ianuarie
2022.