Prezentarea judetului Suceava

Județul Suceava face parte din Regiunea de dezvoltare Nord-Est, cea mai
mare regiune sub aspectul numărului de locuitori și a suprafeței deținute.
Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală, județul îmbină în
mod armonios tradiționalul cu modernul și trecutul cu prezentul, potențialul
acestuia putând fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a
turismului și a resurselor umane.
Mănăstirile pictate, ouăle încondeiate, portul popular, bucătăria tradițională
și tradițiile folclorice, precum și ornamentele astronomice bucovinene care se
regăsesc pe casele din Bucovina, constituie comori de patrimoniu românesc.
Suprafaţa judeţului este de 8.553 km2 (3,6% din suprafaţa ţării), fiind al doilea ca
mărime din ţară. Din suprafața totală, 3.548,2 km2 reprezintă suprafață agricolă și
4.419,7 km2 reprezintă păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră.
Județul Suceava se învecinează la est cu judeţele Iaşi şi Botoşani, la sud cu
judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-
Năsăud, iar la nord cu Republica Ucraina.
Relieful judeţului Suceava se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie
a formelor, respectiv munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, văi terasate
şi lunci, cu o diferenţă de nivel între cotele extreme de 1.875 m (de la 225 m la
Dolhasca, în albia râului Siret, la 2.100 m în Munţii Călimani - Vf. Pietrosu).
Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief, astfel:
- zona de munte 53%;
- zona de podiş 30%;
- zona de luncă 17%.
Zona montană, care este preponderentă, se caracterizează prin forme de relief
deosebit de pitoreşti, printr-un grad ridicat de acoperire cu păduri ce adăpostesc un
bogat fond cinegetic şi prin prezenţa în numeroase zone a unor valoroase resurse
balneare.
Pădurea a avut un rol însemnat în închegarea culturii materiale și spirituale
și a influențat în mod hotărâtor arhitectura populară bucovineană. Mineritul,
păstoritul, valorificarea importantului potențial hidroenergetic și muncile forestiere
sunt câteva dintre activitățile economice ale arealului. De asemenea, ramurile
agricole cum sunt cultivarea terenurilor, pomicultura, creșterea animalelor sau
apicultura și valorificarea produselor astfel obținute, au îndelungate tradiții în zona
de munte. Străvechile mici meșteșuguri din sfera prelucrării lemnului, din industria
textilă sau cea a pielăriei, a ceramicii, a articolelor de artizanat sau a produselor
alimentare cu specific local, sunt activități cu vechi tradiții în această zonă.
Regiunea muntoasă cuprinde masivele Suhard şi Călimani, Obcina
Mestecăniş, masivele Giumalău-Rarău, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii
Stănişoarei, Depresiunea Dornelor.
 Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului Suceava se
suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei, așezarea sa geografică
determinând caracterul răcoros al climei.
Spaţiul geografic al judeţului aparţine aproape în egală măsură sectorului cu
climă continentală (partea de est) şi celui cu climă continental moderată (partea de
vest).
Judeţul Suceava ocupă un loc distinct în economia românească datorită diversităţii
şi, în unele cazuri, bogăţiei resurselor sale naturale.
Fondul forestier reprezintă peste 53% din suprafaţa judeţului, însemnând
6,9% din întregul potenţial silvic al României, ocupând din acest punct de vedere
locul I pe ţară.
În subsol se găsesc zăcăminte de mangan, minereuri cuprifere, sulf, barită,
sare, gaze naturale, ape minerale, minereu uranifer, etc. În zona de contact cu
vulcanitele neogene apar numeroase izvoare minerale carbogazoase, iar din
masivele calcaroase se extrag materiale de construcţii.
Subsolul judeţului Suceava conţine rezerve mari de ape minerale,
carbogazoase şi necarbogazoase, renumite prin efectele lor terapeutice. Apele
minerale carbogazoase formează cea mai bogată zestre de ape minerale din judeţ.
Aria de răspândire a acestora cuprinde suprafeţe întinse din zona cristalino-
mezozoică de la nord şi est de masivul Călimani. În Depresiunea Dornelor există
peste 40 de izvoare de acest tip, dintre care cele mai cunoscute se află în Dorna
Candreni, Poiana Negrii, Poiana Vinului, Poiana Coşnei, Neagra Şarului.
Reţeaua hidrografică însumează 3.092 km, principalele cursuri de apă ce străbat
judeţul fiind: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare,
Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE).
Pe teritoriul judeţului Suceava există un număr de 29 de arii naturale
protejate, de interes naţional, respectiv rezervaţii botanice, rezervaţii forestiere,
rezervaţii geologice, rezervaţii paleontologice și o rezervaţie ştiinţifică. Unic în lume
datorită reliefului, florei, faunei și climei sale, Parcul Naţional Călimani are o
suprafaţă totală de 24.041 ha, din care 10.700 ha pe teritoriul comunelor Poiana
Stampei şi Şarul Dornei din judeţul Suceava.
Administrativ, județul este împărțit în 114 unități administrativ-teritoriale,
respectiv 5 municipii - Suceava (reşedinţă de judeţ), Câmpulung Moldovenesc,
Fălticeni, Rădăuţi şi Vatra Dornei, 11 oraşe - Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin,
Gura Humorului, Liteni, Milişăuţi, Siret, Solca, Salcea, Vicovu de Sus, 33 localități
componente ale municipiilor și ale orașelor, 98 de comune şi 379 de sate.
 Bucovina a constituit nucleul Țării Moldovei în secolele XIV-XVI, aici fiind
situate vechile capitale domnești Siret și Suceava și unele dintre cele mai importante
mănăstiri ctitorite de voievozii din dinastia Mușatinilor (Putna, Voroneț, Sucevița,
Moldovița sau Humor).
Chiar și după mutarea capitalei la Iași, partea de nord-vest a Moldovei a continuat
să dețină un rol strategic și economic important în cadrul țării. Pe aici treceau
drumurile comerciale spre Polonia și nordul Transilvaniei și tot aici activa una
dintre cele mai vechi și bogate eparhii ale Bisericii Ortodoxe din Moldova, Episcopia
de Rădăuți.
Istoria Bucovinei ca entitate distinctă începe în anul 1774, odată cu anexarea
celei mai mari părți a ținuturilor Cernăuți și Suceava și a fostelor ocoale, devenite
ținuturi, Câmpulung - Cernăuți (sau Câmpulung Rusesc) și Câmpulung - Suceava,
de către Imperiul Habsburgic.
În hărțile secolului al XVIII-lea, toponimul „Bucovina” (Bukowina Wald, Bois de
Bukawina etc.) desemna zona împădurită aflată la nord-est de Cernăuți, între
Sadagura și Hotin. Ulterior, în timpul administrației austriece, numele a ajuns să fie
folosit pentru întregul teritoriu moldovenesc alipit.
Din martie 1849, Bucovina devine provincie autonomă cu statut special, depinzând
direct de coroana imperială austriacă.
Bucovina era împărţită în două ţinuturi - Suceava şi Cernăuţi.
Oraşul Suceava era reşedinţa ţinutului cu acelaşi nume, cuprinzând mai multe
ocoale
Unirea Bucovinei cu România a creat cadrul naţional propice dezvoltării mai
rapide a societăţii româneşti contemporane şi din acest punct de vedere se poate
aprecia că unirea din 1918 a deschis şi un nou capitol în istoria ţinuturilor Sucevei.
În ajunul celui de-al doilea război mondial, oraşul Suceava era mai mult un centru
negustoresc, unde se făcea schimbul produselor din zona de munte şi de câmpie,
industria oraşului fiind reprezentată doar de două mori, o fabrică de mezeluri, o
mică fabrică de zahăr, una de vopsele minerale, o presă de ulei, două tăbăcării şi
mai multe ateliere meşteşugăreşti.
După cel de-al doilea război mondial, Suceava cunoaşte o dezvoltare
economico-socială, la început ca regiune cuprinzând şi zona Botoşani, apoi ca judeţ
din anul 1968 (fără judeţul Botoşani), astfel că în partea de nord-est a oraşului, pe
malul Sucevei şi în vest, în zona Şcheia, s-au concentrat cele mai importante
obiective industriale ce prelucrau materii prime din această parte a ţării (fabrici de
hârtie, de prelucrare a lemnului, piese de schimb pentru maşini şi utilaje, sticlărie,
industrie alimentară, industrie uşoară).

Potențial economic
Judeţul Suceava ocupă un loc distinct în economia românească datorită diversităţii
şi, în unele cazuri, bogăţiei resurselor sale naturale.
Pentru judeţul Suceava, ramurile industriale reprezentative sunt:
- industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier;
- industria alimentară, susţinută de agricultură, se bazează, în principal, pe
prelucrarea produselor animaliere, mai ales a laptelui şi a cărnii;
- industria uşoară, reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje, pielărie şi
încălţăminte;
- industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţile comerciale care
produc scule şi rulmenţi;
- industria extractivă, ramură economică tradițională, datorată bogatelor și
variatelor resurse naturale ale județului, reprezentată prin exploatarea şi
prelucrarea minereurilor (minereuri cuprifere, polimetalice, de mangan, uranifere,
sare).
Județul este cunoscut ca o zonă de excelență pentru cultura cartofului,
pomicultură, în special măr, fiind renumit pentru murăturile din bazinul Milişăuţi -
Iaslovăţ, dar și pentru partea zootehnică din zona montană.

Cultură
În domeniul culturii, judeţul Suceava se remarcă prin tradiţii, obiceiuri,
monumente de o certă originalitate bazate şi pe evoluţia cultural-spirituală de o
reală autenticitate din zonă. Mănăstirile Voroneţ, Putna, Suceviţa, Dragomirna și
Humor, precum şi Cetatea de Scaun a Sucevei, Hanul Domnesc impresionează prin
elementele de arhitectură sau prin pictura interioară şi exterioară, prin colorit. De
asemenea, trebuie menţionate aici cele 8 biserici pictate care au fost incluse de
UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii:
- Biserica “Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” de la Arbore;
- Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” Mănăstirii Humor;
- Biserica cu hramul „Buna Vestire” a Mănăstirii Moldovița;
- Biserica “Sfânta Cruce” de la Pătrăuți;
- Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota;
- Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Suceava;
- Biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Voroneț;
- Biserica „Învierii” a Mănăstirii Sucevița.
Un rol important în viaţa culturală îl au instituţiile de cultură, pe raza judeţului
existând 29 de muzee și colecții publice. De remarcat este Muzeul Național al
Bucovinei, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de Ştiinţele Naturii din Suceava,
Galeria Oamenilor de Seamă, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” şi Muzeul Apelor
„Mihai Băcescu” din Fălticeni, Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică și Muzeul
Etnografic din Vatra Dornei, Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung
Moldovenesc, Muzeul Etnografic „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi,
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina Gura Humorului, Centrul de ceramică
neagră de la Marginea, precum şi muzeele mănăstirilor Putna, Suceviţa, Moldoviţa
și Dragomirna. Alături de acestea sunt casele memoriale Nicolae Labiş, Ciprian
Porumbescu, Ion Irimescu, Simion Florea Marian, Eusebiu Camilar, ce constituie o
bogată zestre literară, etnografică şi muzicală precum şi principalele atracţii
turistice ale judeţului.
Turism
Pe tot cuprinsul judeţului Suceava, dar mai ales în zona Bucovinei se pot practica o
multitudine de forme de turism: turismul itinerant cu valenţe culturale, turismul
balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare
şi pescuit, turismul pentru echitaţie, turismul pentru sporturile de iarnă, turismul
de congrese şi reuniuni, turismul de odihnă, recreere şi agrement.

Știați că…?
- Bucovina este un model de toleranță etnică și religioasă, în care trăiesc mai bine de
10 grupuri etnice, fiind supranumită „Elveția Orientului” sau „Europa în
miniatură”?
- Denumirea de Bucovina este derivată de la termenul slav „buk”, ce înseamnă
„fag”, regiunea fiind cunoscută sub denumirea de Ţara Fagilor?
- Bucovina din zilele noastre este împărțită între două state, sudul acesteia formând
cea mai mare parte a judeţului Suceava (România), iar nordul său fiind inclus în
regiunea Cernăuţi (Ucraina)?
- Din punct de vedere administrativ, Bucovina este alcătuită din judeţul Suceava,
mai puţin zona Fălticeni?
- Judeţul Suceava este al doilea judeţ ca mărime din ţară, după Timiş, reprezentând
3,6% din suprafaţa totală a ţării?
- Peste 52% din suprafața judeţului este ocupată de păduri, acestea reprezentând
peste 7% din potenţialul silvic al României, Suceava ocupând din acest punct de
vedere locul I pe ţară?
- Bucovina are cele mai multe biserici şi mănăstiri aflate în patrimoniul UNESCO
din România?
- Există cea mai veche biserică de lemn din România, Europa şi, după ultimele
ipoteze, chiar din lume - Putna (1346)?
- Bucovina are peste 20 de rezervaţii naturale floristice, forestiere, geologie şi mixte?
- Staţiunea turistică Vatra Dornei are cel mai pur aer din România?
- Animale precum ursul, lupul, cocoşul de munte şi râsul încă se mai găsesc în
libertate în pădurile Bucovinei?
- Parcul Național Călimani, aflat pe teritoriul judeţului Suceava, include cel mai
mare crater vulcanic din România, cu un diametru de circa 10 km, fiind unic în
Europa și în lume, considerat atipic din punct de vedere al climei și reliefului, al
peisajului, florei și faunei?
- Unul dintre cele mai practicate meşteşuguri este încondeiatul ouălor, la Vama şi
Moldoviţa existând două muzee ale oului încondeiat?
- Există peste 1000 km de trasee montane omologate şi trasee de ciclism montan?
- Există peste 500 de monumente istorice?
- În prezent, Cetatea de Scaun a Sucevei este singura cetate din România, și se pare
că și din Europa, care găzduiește expoziții permanente amenajate pe ruine?
- Muzeul de Istorie, cel mai recent renovat muzeu din țară, este unic la nivel
național ca mod de prezentare și interactivitate?