LECT, IA 5 PARTEA INTAI

Ca de obicei, incepem aceasta lec,ie ell recapitularea vocabularului 'inva,at anterior.

A Completa!i propozi1iile in limba engleza ell cuvintele de mai jos:
l.man

~, w]lalllme
9. post- office
2. son

~, lell~r
10. week
3. Romania

1. DOOK .
11. Monday
4. England
12. kitchen
Nu uita!i sa folositi filtruJ ro~u.
Care este a treia zi a saptamanii?
Po~ta se inchide la ora ~ase.
La ce ora se treze~te?
Londra este capitala Angliei.
Tara in care locuim este Romania.
Le voi serie 0 scrisoare.
Am fast acolo lunea tree uta.
Nu poti sa scrii ell stiloul acela.
Mancarea este preparatii in bucatarie.
invatam 0 multime de lucruri din caJ1i.
EI este fiul cclui mai bun prieten al meu.
Ai vazut 0 femeic sau un barbat?
B. Completati propoziliile in Iimba engleza:
Nu au inteles.
Ai vorbit ell el?
Estc 0 gradinita dragut:t
Nu am putut veni mai devreme.
Este a treia oara.
Sa ne ~ezam aici?
EI inca 0 mai iube~te?
Nu I-a citit inca.
Cred ca are dreptate.
Cinematograful este pc partea dreapta.
Ei vorbesc romane~te?
What's the third day of the >\\c"k')
The >posl-oflicL' closes at six.
>\\.'hat tilllL' does he get up?
London is the capital of >Fngland.
The country we live in is >k.olllania.
I shall write a >letter to them.
We were there last >fv1onday.
You can't write with that >pL'n.
The food is cooked in the >kitchen.
We learn a lot from >books.
He is the xon of my best friend.
- Did you see a woman or a >man·.'
They didn't :>lmdersland.
Have you >talkL'd to him?
U's a nice >little garden.
I couldn't ::::come earlier.
This is the >t hlid time.
Shall we sit down >hCl'c·.l
Does he still >lO\C her?
He hasn't >I·edt! it yet.
I think she >t~ right.
The cinema is >H1 tilL' right.
Do they ::;:..;pt.:ak Romanian'!
c. in acest exerci!iu vom repeta pluralul substantivelor. Traduceti urmatoarele propozi!ii In
limba engleza, aeordand maxima atcntie substantivelor eu forma de plural neregulata:
S-a intamplat acum cinei ani.
Acolo sunt multe fabrici?
Multe autobuze aveau intarziere.
Am vizitat biserici vechi.
Aceste birouri sunt noi.
CaseJe sunt prea mici.
Avem nevoie de patru barbati
pentru aceasta activitate.
Cine sunt aceste femei?
Mil dar picioarele.
Dintii ei sunt foarte albi.
iIi plac gii~tele?
Sub podea sunt :joareci.
Ei mananca doua paini pe zi.
CaJ1ile sunt pe raft.
Ai pastrat cele doua jumatati?
Au cazut toate frunzele.
Putem sa venim eu sotiile?
~ase persoane ~i-au pierdut viata.
Sa folosim cutitele.
iti plae aee~ti cartofi?
Aceste tomate sunt Inca verzi.
Aeei eopii sunt ai ei.
in fenna exista boi.
Caprioarele sunt animale frumoase.
Oile sunt crescute pentru Hina.
Salariile noastre vor cre~te.
Conlinutul acestei sticle este periculos.
in tara dumneavoastra se cultiva ovaz?
Profitul nu este suficient.
De unde are toate aceste bogatii?
2
> It happened five years ago.
> Arc there many factories there?
> Many bus('~ were late.
> We visilcd old churches.
> These offices arc nc",,'.
> The houses arc too small.
> \Ve need four men
to do the job.
> Who are those \\'omen'!
> My feet hurt.
> Her teeth are very white.
> Do you like geese?
> There are mice under the floor.
> They eat two IOi.1ves of bread a day.
> The books arc on the slli.:1\cs.
> Have you h:rt the two Iwlvcs'!
> All the leaves h;I\"C l~tIlcn.
> Can \\c bring our \V1\l'S'}
> Six peopk lost their lives.
> Let's use (the) knives.
> How do you lib: these rolatocs?
> These tomatoes ,11\.' ~lill green.
> Those children arc l1"'rs.
> There are oxen ill the farlll.
> Deer are beautiful animals.
> Sheep <lre kL'rt for their \\/001.
> Our wages will be raised.
> The con\('l1h of till:::> butt Ie are dangerous.
> Arc outs grown in your conlry'!
> The rrOl:ecJs arc nut sufficient.
> \Vhere hm'l" hIS neill'S ctlme from'?
Majoritatea euvintelor din leqie se refera la spatiu. lata. primul grup de
euvinte. Cititi-Ie eu voce tare, aeoruand maxima atentie pronuntiei:
balloon > Ibalu:n] - balon
sat~llite > [sEtalaitJ sateHt
fly > [flai] - musca
butterfly > [bata'flai] - fluture
orbit >[0: 'bit] - orbita.
spacecraft > [spolSkraft] -- nava spatiala
space shuttle >[spcrssatl] - naveta sp,qiala
rocket > [rokitj - ri..lchcta
hovercraft > [hova'lra:ft] vchicul CLl perna de aer
kite > [bitj Ztllell (de hartie)
planet >[pIEnit] planeta
gravity >[grEviti] -- gravitatic.
forta gravitationala
atmosphere > l Etmastiar] -- atmosfera
astronaut > [ Estrano tJ - astronaut, cosmonaut
Si acum sa Ie repetam intr- 0 nita ordine:
planet >[pIEnlt] planeta
spacecraft >[spoiskra:ft] nava spatiala
satellite >[sEtalait] - sateht
atmosphere > [EtmasfiarJ atmosfera
balloon >[balu:nj - balon
rocket >[rokitj - racheHI
kite >[kait] zmeu (de hartie)
butterfly >[bata'flai] fluturc
orbit >[o:~)it] -- orbita
fly >[flaij - musca
gravIty >lgrEvitij -- gravit..qie,
foq,! gravitational a
astronaut >[ Estrano:t j -.. astronaut. cosmonaut
hovercraft >[hov~lkra:ftJ - vehicul eu perna de aer
.space shuttle >[ speis satl j --naveta sp;Jtiala
3
Vom folosi acum aceste cuvinte in propozilii. Cititi-Ie ~i retineli traducerea in limba romana:
Gravity causes things
to fall.
What are the names of
the planets?
This space shuttle will return
on the Earth in a month.
Balloons are lighter than air.
The Earth moves in an orbit
round the sun.
The cat has caught a fly.
Can you make a kite?
Rockets need no air.
A hovercraft is much faster
than a ship.
We need the atmosphere
to breathe.
A butterfly lives for only
a short time.
> 19rEviti co:ziz T'int;:'g~
tu foil
> [Uot a: 1[Ya nClnlZ av
LYa plEnits]
> [D/is spels ';iatillil ritii:'n
on D/i a:rT' in amanT']
> [halu:nz 3:1" laitaJ {YFn
{Yi C,-lIJ
> llYi a: f '1"" mu:\'z III an o:lbit
raund D/a san]
> [IYa hEt hLz hn:t a Ilai]
> [kEn iu mcik a kalt J
> La hO\'<I:llra:ft II. III at ';i fasltl: r
IYEn a .<;;ip]
> [lIj llJ:lllYi Etlllasfd
tu bnD'J
> la bal~lnai liVE fl/ aunli
a ';in:'t 1aim]
- Obiectele cad din cauza
fort:ei gravitalionale.
- Care sunt numele planetelor?
- Aeeasta naveta spatiala se va
intoarce pe Parnant peste 0 luna.
~ Baloanele sunt mai u~oare
decat aerul.
~ Pamantul se rote~te pe 0 orbita
in jurul Soarelui.
- Pisica a prins 0 musca.
- Poti sa faci un zmeu?
~ Rachetele nu au nevoie de aero
- Un vehiculcuperna de aereste mult
mai rapid dedit 0 ambarcatiune.
- Avem nevoie de aer sa respirarn.
~ Fluturii traiesc putin.
A lot of satellites are moving
round the Earth.
> [a lot av sElablts a: 1 lllu:vin(!:') ~ in jurul Pamantului se rotese
raund D/i a:'T"] 0 mullime de satelili.
The spacecraft reached
the moon after three days.
When did the first astronauts
land on the moon?
> [Df~l speiskra:ft ri:t';i1
D/a mu:n ana: 1 T"ri: deiz]
> lliLIl did D7a nl:rst Estrano:ts
lEnd on D/a ll1u:nJ
- Nava spatiala a ajuns pe Luna
dupa trei zile.
- Cand au aterizat primii
astronauti pe Luna?
Cu siguran,a nu yeti intampina nici 0 dificultate in rezolvarea exerciliului unnator; completa\i
propozitiile in Iimba engleza eu cuvinte!e noi:
Pamantul parcurge orbita sa in jurul ~ The Earth makes its >orbit round the sun
Soarelui intr-un an. In one year.
Copiii se joaca ell zmeie. ~ The children are playing with >kitcs.
Un balon poate fi umplut cu aer cald. - A >balloon can be filled with hot air.
Luna este un satelit al Pamantului. - The moon is a >satcllite of the Earth.
Jupiter este cea mai mare planeta. - Jupiter is the largest >planet.
Gravitatia mentine Luna pe orbita. - >Gravity keeps the moon in its orbit.
Fluturii zboara din fioare in fioare. - > Butterflies go from flower to flower.
4
Atmosfera este poluata de oameni.
Sunt multe femei-astronaut?
Un avian poate fi dotat eu rachete.
Erau multi pasageri in vehiculul
ell perna de aero
Nava spatiala s-a intors ell bine
de pe Luna.
In cafeaua mea este 0 musca.
Echipajul tocmai se imbarca pe naveta spaliala.
- The >atlllosphere is polluted by ';lan. ;
- Are there many women among >astronauts?
- An aircraft can be anned with >rockcts.
- There were many passengers
on the >huvLrnaft.
- The >spacccnolft has safely returned from
the moon.
- There is a >lly in my coffee.
- The crew are just boarding the >space shuttle.
Acum yom introduce un alt grup de cuvinte noi. Cititi-Ie cu voce tare, acordand 0 atentie deosebita
pronuntiei corecte:
solid >lsolidJ - solid, in stare solida
to accomodate > [Iu akOJn~\dLitJ - a caza; a avea capacitate
(i'eferifor fa spa!iu)
liquid >llik"id] - Iichid, in stare lichida
to \\'eigh > l III liefJ - a cantari, a avea greutatea de
powerful > tpaUalTlIl] - putemic; influent
to hover >[lu hOVdlJ - a pluti, a se mentine in aer
natural >[nEts;lraIJ - natural
to launch >[tll Jp:nt~] - a Jansa
artificial >[a:rtilisalJ - artificial
to put into orbit >[tu put intu o:'bit] - a piasa pe orbita
red-hot > (,,,dI101] - incandescent
to re-enter > [Ill rienta: r
] - a se intoarce, a reintra

Traduceti urmatoarele propozitii in Iimba romana:

Some rockets use solid fuel.
The hovercraft can
accomodate a hundred
passengers.
Air can be made liquid.
>[sam rokits iu:z sulld fiual]
>[fYa l1ova'kra:li kEn
akol11adeft a hamlrid
rEsindj,lrzJ
5
- Unele raehete folosesc combustibil
solid.
- In vehiculul eu perna de aer
pot ineapea 0 suta
de pasageri.
- Aerul poate Ii licheliat.
On the moon things weigh
less than on the Earth.
We need a more powerful
rocket.
A helicopter can hover in
one place.
The moon is a natural
satellite of the Earth.
> lon {Ya mu:n TsintL'lgs Llei
Ics DIEn 011 Dzi tt:rT~]
> [\Ii l1i:d <l mo:!' paua'"ful
fokit]
> [it hclikoptjf kEn hovaT in
\lan pleis]
> [Di~l mu:n iz a nEt~aral
sEtitfait ,h" D7 i a: rT"]
- Pe Luna, obiectele cantaresc
mai pu~in dedit pe Pamant
- Avem nevoie de 0 racheta
mai puternica.
- Elicopterele pot staliona
in aef.
- Luna este satelitul natural
al Pamfmtului.
When was the rocket launched? > ["en "oz DIS. rokit lo:nt~t] - Cand a fast lansata racheta?
There are many artificial
satellites.
A spacecraft will be put
into orbit.
It gets red-hot in the
atmosphere.
The crew re-entered their
spacecraft.
> [[Year a: r mEni artifi~al
sEtalaitsJ
> la speiskra:ft 1Ii1 hi: put
intu o:rbit]
> l it gch redhot in IYI
EtmasllaT
]
> [D/a kru: ricnta'd D/t'a'
spcisKra: ft]
- Exista multi sateliti
artificiali.
- a nava spatiaJa va fi
plasata pc orbita.
.~ in atmosfera devine
incandescent<l.
- Echipajul s-a intors pe
nava spatiala.
Acum veti exersa singul'i lloile cuvinte. Completa~i spatiilc libere din propozitiile in Iimba engleza:
Cate persoanc pot fi cazate in acest hotel?
Nu imi plac florile artificiale.
Nava spatiala a reintrat
in atmosfera.
Ne-am bueurat sa atingem din nou pamantu!
ell picioarele.
O~elul a devenit incandescent.
Vehiculul eu perna de aer plute~te la mica
distanta de suprafa~a apei.
El este un am foarte influent.
Pe orbitl au fost plasa~i trei sateli!i.
Racheta nu va fi lansata astazi.
La 0 temperatura sub zero grade apa
nu mai este lichida.
Ce greutate a::; avea pe Luna?
Unele planete au numero~i sateli~i naturali.
6
- Hov.' many people can this hotel
> aCCl)Jl1Ddate?
- I don't like >artificial flowers.
- The spacecraft has> rc-cntcrcd
the atmosphere.
- We were glad to be on >solidground
agam.
- The iron was made > red-hot.
- A hovercraft> hovcrsa little
distance over the water.
- He is a very >powcrfulman.
~ Three satellites have been >Pllt into orbit.
- The rocket will not be > launched today.
.- At temperatures below zero water
is no longer> liquid
How much would I >weigh on the moon?
- Some planets have many >natural satellites.
Acum ne vom ocupa de seqiunea de gramatica. Yom discuta in aceasta parte a lectiei despre
substantivele care indica genul persoanelor ~i animalelor.
lata cateva perec!ti de substantive care ne ajuta siifacem distincria intre genul masculin $i feminin
fa pesoane sau animale. in ca~ul elementelor 110i de voeahl/lar, am indicat hare parantezele drepte
pronunria eoreetd:
man boy
woman girl
son father
daughter mother
uncle > IankJ J
aunt > ["nl]
nephew > [neffu]
mece > [nls]
actor > [HI"']
actress > [ Ekllls]
host > [hausl]
hostess > llJauslls]
widower > l Ujdaual'J
widow > l uid:.lu]
fiance > [ fiansei]
fiancee > [ liansei]
bull > [bull
cow > [bu]
stallion > [stElian]
mare > [mea']
brother
sister
- unchi
- 1l1atu~a
- ncpot (de IInc/ll/ matl/,wl)
- nepo3ta (de ullchfl f1liilll;~ii)
- actor
- actri~a
- gazda (masc.)
- gazda (fem.)
- vaduv
- vaduv3
- logodnic
- logodnica
- taur
- vaC3
- annasar
- iapa
in multi:' aile cazuri flU exista decdt WI substantiv care denume,~te atdt persoanalanimalul de gen
jel1lillfn edl Sf pc eea/eel de gen l1lasculin.
friend
teacher
writer
doctor
smger
nurse
\\'orker
prieten, prietena
profesor, profesoara
scriitor, scriitoare
doctor, doctorita
cantaret, cantareata
asistent medical, asistenta medicala
muncitor, muncitoare
7
baby
guest
driver
bebelu~ ({etirii, hiiiere/)
musafir/invitat, musafiralinvitata
~ofer, ~oferi\a
COUSin > lkazn] - var, veri~oara
servant > [sa:1vntJ - servitor, servitoare
journalist > ldj:i:'nalisl] - ziarist, ziarista
canary > [kEna,.,] - canar(mascu) ~i femela)
Pelltrll a putea dis tinge intre mascI/Jill \'ilIeminin, aceste suhstQJltive ."lUll! lnsofite .,'li de alfe substantive
care indica genul, cum arji:
This is my girl-friend.
Come and have a look at our baby~boy.
There are many women-workers in this factory.
There were hardly any male guests.
He has a man-servant.
This book is by a Romanian
woman-writer.
I was helped by a woman-nurse.
He has a cock-canary.
His female-cousin has a hen-canary.
~ Aceasta este prietena mea.
- Vina s3-1 vezi pe micu,u! nostru.
- Sunt multe muncitoare in aceasta fabrica.
- Nu prea erau bttrbati printre invita,i.
-' EI are un servitor.
~ Aceasta carte este scrisa de 0 seriitoare
romanca.
- Am fost ajutat de 0 asistenta medieala.
- El are un eanar maseu!.
- Veri:;;oara ei are un eanar femela.
Ccind man sal! woman preced substantivul al carui gen il precizeazii, ambele elemente ale acestor
substantive compuse \ior primi marca de plural:
a man-servant
a woman-teacher
- three men-servants
- three women-teachers
Dacii man sau woman preced suhsta1Jtivul, dar nu pentru a-i indica genu!, numai af doilea element
al acestor substantive compuse va primi marca de plural:
We konw that certain kinds of fish are
maneaters.
They are woman-haters.
8
- Stim ca anumite specii de pe:;;ti sunt
devoratoare de oameni.
~ Ei sunt misogini.
Urm[ltoru) exercitiu va va ajuta sa verifieati dit de bine v-ati insu~it cuno~tintele introduse in aceasta
parte a lec,iei. Tradllceti in limba engleza:
Tata1 meu este vaduv de cinci ani.
Multe muncitoare au fost concediate.
Veri~oara mea s-a casatorit ell un brutar
saptamana trecuta.
Sora mea vrea sa devina actri!il.
lnvitatele au plecat devreme.
Crezi ca acest taur este periculos?
Aceasta iapa este foarte rapida.
Sora lui este ~ofer de autobuz.
Se spune ca numai masculii-canar cantil.
Una dintre profesoare1e noastre ~i·a pierdut slujba.
o ziarista a vrut sa rna vada.
E bine sa ai multi prieteni.
Poate sa vina eu logodnica lui?
Cine este sotul acelei scriitoare?
> My father has been a widower for five years.
> Many women-\vorkcrs have been fired.
> My cOllsin married a baker
last \\'l:ek.
> My sister wants to be an actress.
> The female guests left earl~./.
> Do you think this bull IS dangerolls?
> This mare is very fast.
>lIis sister is a bus-driver.
>Thcy say that nnly cock-canaries sing.
>Onc or our tCiJchcrs hJS lost her job.
> A woman-journalist \\·~IJlh;d to sec me.
> [t is good to have many frit'nds.
> Can he' bring his fiancee'.)
> \\'ho is that writer's husband'!
Sa repetam cuvintele nou invatate in aceasta lectie. Cititi textul de mai jos, care se refenlla spatiu1
cosmic, ~i traduceti·1 singuri:
SPACE
Man has always been interested in space and has always wanted to find
out whE?ther there was life on other planets. The first artificial Earth satellite
was put into orbit in 1957. Four years later the first astronaut was sent into
space in a spacecraft. In 1969 the first astronauts landed on the moon. In
the early 1980s Americans built the first space shuttle. A space shuttle is
launched as a rocket and it re-enters the Earth's atmosphere and lands
like an aeroplane.
lata traducerea textului in limba romana:
SPATIUL COSMIC
Omul a fast intotdeauna interesat de spa~iul cosmic $i a vrut mereu sa $tl8 daca
exista viata $i pe alte planete. Primul satelit artificial al Pamantului a fast plasat
pe orbita in 1957. Patru ani mal tarzlU, primul cosmonaut a fost trimis in spa~iul
cosmic cu 0 nava spa~iala. in 1969, primli cosmonauti au aterizat pe Luna. La
inceputul ani!or '80, americanli au construit prima naveta spa~iala. Naveta
spa~iala este lansata ca a racheta $i se intoarce in atmosfera terestra, aterizand
ca un aVlon.
9
LECT, IA 5 - PARTEA A DOUA
inainte de a va prezenta noul material de sluchu. sa repetam cuvintele pc carc deja Ie cunoa~teti:
A Completa!i propozitiile in limba engleza eu cuvintele urmatoare:
I. daughter
5. mouth
Utilizati filtrul ro~u:
2. baby
6. tomorrow
3. bed
7. months
4. eyes
8. desk
EI are in permanenta 0 tigara in gura.
Ea are ochii tatalui sau.
Fiica noaslTa are deja 18 ani.
Restul 11 vom face maine.
Sa punem patul in coltul aceta.
Serie loate scrisorile 1a biroul aceta.
Po~i sa ai grija de bebe1u~ pentru 0 zi?
Anul are douasprezece luni.
- He always has a cigarette in his> Illouth
- She has the> cycsofher father.
- Our > Jaughteris already 18.
- We shall do the rest> 1011101'1'0\\:
- Let us put the> bed in that corner.
- She writes all the letters at that> desk
- Can you look after the> baby for a day?
- There are twelve> months in a year.
B. in exerci~iul url11ator va trchui sa completati din nou spatiile Iibere din propozitiile in Iimba
engleza. Nu uitati sa cititi apoi cu voce tare propozitiile completate.
Sunt unsprezece jucatori de fiecare parte.
Putem caza douasprezece persoane.
~edinta va incepe intr-o ora.
Vorbim chiar despre accident.
Sa nu ii invitam.
Cand ai de gand sa trimiti
aceste scrisori?
Ti-au aratat noul lor birou?
Sambata viitoare lucrez acasa.
Maine dupa-amiaza vom pleca
in Norvegia.
10
-.. There are >elc\'cn players on each side.
- We can accomodate >twclve people.
- The meeting will start >in an hour.
- We are just talking >ahout the accident.
- Let's not invite >thclll.
- \Vhen are you going to >send
these letters?
- Did they >show you their new office?
- >Next Satun..lay' I'm working at home.
- >TumulTO\\/ anernul1n we are leaving
for Norway.
C, Urmeaza a1t exercitiu recapitulativ, de data aceasta de gramatica. Traduceti urmatoarele
propozitii In limba engleza, fiind atenti la pluralul neregulat al substantivelor:
le-am transmis mu1tumirile noastre.
Imprejurimile sunt frumoase,
Toate economiile ei au fost furate,
I
. 1 .. 12 nu poate S~-~I g~seasc~ panta onn.
Ai nevoie de 0 foarfeca.
Ace~ti ochelari sunt scumpi.
Se vede mai bine
eu un binoclu.
Ea are douazeci de perechi de pantofi.
Afaeerile au mers bine anul acesta,
Aceasta mobila este foarte veche,
lnfonnatiile au sosit prea tarziu.
Cat s-a progresat?
Era sleita de puteri.
Veniturile au fost folosite bine.
De unde provine aceasta marfa'!
EI a renuntat la toale proprietatile sale.
E Ia numai 0 mila ~i jumalate de aici.
Cinci persoane ~i-au pierdut viata
in timpul acelui uragan.
Toti ne vom conduce
autoturismele (proprii).
Toata lumea a trebuit sa stea in casa.
A trebuit ca fiecare sa prezinte biletul.
Ce varste au copiii'!
C<ite perechi de pantof! ai?
Razboiul a durat ~ase ani.
Politia i1 caula inca pe
acest criminal.
11
>\Ve gave them our Ihanb.
>The sllrroundings are nice.
>AIl her savings were stolen.
> You net'd OJ pair of scissors.
>ThL'sC spectacles an: expenSIVe.
>l'\m can sec it hetter
\vith a pair of binoculars.
>She has twenty pairs of shoes.
>lhlSlness has been good this yL'ar.
>Tlus furniture is very old.
> ThL' ll1t'onnation was given too late.
>110\\ much progr~ss has been made'.1
>H~r str~ngth was e,Xhauskd
>1'he re\'cnuc \\'as used \\'~ll.
>\Vhcl'c does this ITILrchandise come from?
>1 Ie has given <.\\vay all his properly.
>It is only one mile and a half from here.
>Five people lost their h\'cs
111 thaI hurricane.
>\VL' sh~lll all drive our own cars.
>A11 the people had to slay in lheir hOllses.
>They all haJ 10 show their tickets.
>\Vhat are tile childrL'n's ages?
>110\\ many pairs of shoes have you got'?
>The war lasted for six years.
>Thc Jlolice are still looking Cor
this crimInal.
Vom inva!a cuvinte noi. care se refera in principal tot la spa!iul cosmic:
solid > [solid] - solid. in stare solida
silence > [sailans] - lini~te
radar > [reida:'] - radar
heavenly body > [hEvanli bodi] - corp ceresc
surface > [sa:'tis] .- suprafata
missile > [misail] - proiectil, racheta
(teleghidata)
star > [st•.'] - stea. astru
radiation > [reltiiei~n ] - rrtdiatie
oxygen > [oksidjan] - oXigen
discovery > [diskav.ri] ~ descoperire
solar system > [s:lular sistam] - Sistemul Solar
Sa le mai citim 0 data, in alta ordine:
surface
liquid
star
discovery
missile
solid
solar system
silence
heavenly body
radiation
oxygen
radar
> [sa:'tls]
> [Iik"id]
> [sta:']
> [dlSkavari]
> [misail]
> [solid]
> [sailans]
> [hEvanli bo,li]
> [reidieh;;n]
> [oksidJ:m]
11
- suprafa~a
- Iichid, in stare lichida
_. stea, astru
descoperire
- proiectil, racheta
(telcghid.ta)
- solid, in stare salida
- Sistemul Solar
-- Iini~te
- corp ceresc
- radiatie
- oXigen
- radar
Veti intalni acum cuvintele noi in propozitii:
Water is a liquid.
Glass is a solid.
On the moon there is
complete silence.
Radar is a useful tool.
What heavenly bodies
do you know?
The surface of some planets
is liquid.
The sun is an average star.
The plane is armed
with missiles.
We need oxygen to live.
Some kinds of radiation
arc dangerous.
Have you heard about
the latest discovery?
Is ours the only solar system?
>[gla:s iz ,1 solid]
>lon D/a mu:n Dlear jz
k:impli:t saibns]
>[rcida:1 iz a iu:sful tll:l]
>[Uot hEvanli bodiz
du iu: nau]
> [(Y,l sa:'fis a\ sam plEnits
iz likllid]
>[fYi..l plelll iz a:rmLl
lIiTs misailz]
>[Ui: ni:d oksidjan tu li\j
>l S~I!l1 kaindt':1\ r':ldlf.~i~n
<1: ' deiIld.iara~J
>[hEv ill: h:l:'d abaut
D/a leitlst di,..;krl\'ari J
>[iz aua:1z IYi onli
saLlbr sbtamJ
- Apa este un lichid.
- Sticla este un solid.
~ Pe luna este Iini~te dephna.
- Radarul este un aparat folositor.
- Ce corpuri cere~ti cuno~ti?
- Suprafata unoI' planete
este lichida.
- Soarele estc a stca
de marime medie.
- Avionul este inarmat
eu proiectile.
- Avem nevaie de oxigen
pentru a trai.
- Uncle tipuri de radiatii
sunt periculoase.
- Ai aflat des pre
ultima dcscoperire?
- Sistemul nastru solar este
singurul (din Univers)?
Pentru a veri fica daca ali invatat cuvintele noi. completati unmltoarele propozilii in Iimba engleza.
ea de obicei. nu uitali sa Ie cititi apoi eu voce tare, respectand pronuntia corecta:
Oxigenul este prezent in aerul pe care it respiram.
eu ajutorul radarului putem vedea in intuneric.
A fast nevoie daar de un proiectil pentru
a distruge obieetivul.
Care este eel mai apropiat corp ceresc?
In Sistemul Solar sunt noua planete.
Doctorul spune Cil nu pot consuma decat lichide.
Suprafala planetei Venus este invizibila
din cauza nOTilor.
Mancau in tacere.
13
- >Oxygcn is part of the air we breathe.
- With >radar you can see in the dark.
- Only one >missilc was necessary
to destroy the target.
- What is the nearest >heavcnly body?
~ There are nine planets in the >solar system.
- The doctor says I can only take >liquids.
~ The >surbce of Venus is hidden
by clouds.
- They were eating in >silence.
La temperaturi sub zero grade apa este
in stare salida.
Primele stele erau deja vizibile
pe cer.
Saarele emite toate tipuriie
de radiatii.
Dupa ce s-a descoperit aur, multi au venit
in acest ora~.
Sa invatam un nou set de cuvinte:
- At temperatures below zero water is
>solid.
- The first >stars were already visible
in the sky.
- All kinds of>raJiation are come
from the sun.
- After the >Jiscovc:ry of gold many people
came to this town.
to guide > [tu ga/d] - a ghiJa, a jnJruma
guided > [gaf(lidJ - ghidat. ell ghid
to discover > l tLi diskavar
] - a Jescaperi
to be weightless > [Ill bl: I'cillis] - a fi impanderabil
to orbit > [tu o;lbilJ - a grav'ita (pc () ol'hi/cl)
to invent > [tu lInent] - a inventa
radioactive > [rl'ldli.luEktivJ - radioactiv
to explore > [tll iksplo:'] - a explonl
solar > l saublJ - solar
to emit > [tu imitJ - a emite, a iradia
lunar > [lu:n~lJ - lunar
to reflect > [tliritlcktJ - a rcflecta
lata acum noile cllvinte intr-un text SCUli. Cititi ClI atentie:
THE SOLAR SYSTEM
The solar system is the sun and the heavenly bodies that orbit it. The sun is a star. All
the stars are radioactive and emit light. The moon does not emit light; lunar light is the
light reflected from the sun. People and objects are weightless on the moon. Many
instruments have been invented to explore space. Rockets can be guided from Earth
and almost every year new heavenly bodies are discovered.
14
lata ~i traducerea propozitiilor din t~xt:
The solar system is the
sun and the heavenly
bodies that orbit it.
The sun is a star.
All the stars are radioactive
and emil light
The moon does not
emit light..
... lunar light is the light
reflected from the sun.
People and objects are
weightless on the moon.
Many instruments have been
invented to explore space.
Rockels can be gUided
from Earth...
...and almost every year
new heavenly bodies are
discovered.
> [D/a saula' sistam iL D/~I
:;an End [)fa hE\'~lllli
boJiz DIEt u:'bit it]
> [0:1 (Ya ~t;..l:rZ ,e rcidiauEktiv
End Ilnil L.lltJ
> [[)fa ll1u:n daz not
Ill1it Iait]
> [IIm;}1 lad iz I)I~I lait
n flckt id fnlill {Fa sanJ
> l pi:pl End obdjikts a: f
eitlis on D/a mu:n]
lI

> [mF.lli instrumants hE\' bi:n

ill\l'lltld tu iksplo:1' spcisJ
>[rokih kLn bi: g:'lldld
1)·om a:IT'J
> [Lnd o:lm;lllst l'\ri Ibl
niu hE\'anli hadiz a:'
Ji~ka\a:'d]
- Sistemul Solar este format
din Soare ~i corpurile cere.'?ti
care graviteazJ in jurul lui.
- Soare1e este 0 stea.
- Toate steleJe sunt radioactive
~i emit lumina.
-. Luna nu emite lumina..
... Luna reflecta lumina de
la Soarc.
- Oamcnii ~i obiectele sunt
impondcrabili pc Luna.
- S-au in\'cntat Illulte instrumente
pentru cxploTarca spatiului.
- Rachelele pot Ii ghidate
de pc Pamant..
. ~i aproapc in fiecare an
sunt descoperite noi
corpuri cerqti.
in exerci\iul care UTmcaza veti putea verifica daca ali retinut toate cuvintele noi. Completati
propozitiile in limba engleza, folosind filtrul ro~;u:
Cite planete graviteaza in jurul Soarelui?
Sunetul este reflectat de perete.
EI va va arata drumul prill padure.
Avionul poate scapa de rachetele teleghidate?
Lumina pe care a percepi acum a fost emisa
in unna ell 0 suta de ani.
Am descoperit ca fusese fural.
Oamenii folosesc tot mai mult caldura solara.
E placut sa fii imponderabil?
Ai grija! Acest material este inca
radioactiv.
Regiunea aceea nu a fast explorat3. niciodata.
Muhe lucruri au fast inventate
in timpuJ razboaielor.
15
- How many planets :>tnhll the sun?
- The sound is :>rctlcctt:d by that wall.
- He will >~L1idc you through the forest.
- Can a plane escilpe from >~lIided missiles?
- The light you see now was ~lllitlcd
a hundred years ago.
- We >di:--co\crcd that it had been stolen.
- People are beginning to u~e xnlar heat.
- Is it pleasant to be :>"\:Clghth:~:-;?
- Watch out! That material is still
>r '.H Itl);lCt i\'(.: .
- That region has never been :>explored.
- Many new things were >tn\'(.:ntcd
during wars.
Cunoa~teti deja cateva cuvinte care au aceea.:;i forma la singular ~I la
plural. lata acum altele din aceea~i categoric:
means > [lni:nzJ - 111UJoc/nlijloace
senes > lsiari:z] - serie/serii
barracks > [bEraks] - baracalbaraci, eazarma
craft > [km:l\] - navalnave
aircraft
hov'ercraft
> [ea'kra:ft]
> [hovi,'kratl]
- aparat!
aparate de zbor
- vehieullvehicule
eu perna de aer
lata aCUI11 exemple de prapazitii cu aceste cuvinte:
We shall find another means of
doing il.
They hav'c tried all possible means.
I have got all the stamps of this series.
These series are very expenslve.
Is there a barracks in this town?
Three more barracks have been built.
What kind of craft is this?
The soldiers were transported by
all kinds of craft.
The aircraft is out of order.
Where have these hovercraft
been built"
- Vom gasi 0 alta calc de a face
acest lucru.
- Au incercat pe toate caile posibile.
- Am toate timbrele din aceasta serie.
- Aceste serii sunt foarte scumpe.
- Exista vreo cazarma in ora.:;?
- S-au mai construit trei baraci.
- Ce fel de naV<l este aceusta'!
- Soldatii au fast transporta~i eu
tot felul de nave.
- Acest avian este defect.
- Unde au fast eonstmite aceste vehieule
cu perna de aer?
Va reamintiti probabil numele ~arilor europene ~i ale locuitorilor din aceste ~ari. Cand ne referim la
poporul care locuie~te in ~ara respectiva, folosim unnatoarele substantive:
the [rish > l D/i airi!5] ~ irlandezi i
the Austrians > [Uti ostrianz] ~ austriacii
the Spaniards > [D/a spEnia:rd:-] - spaniolii
the Germans > [D'tl dja:rm[lIlz] - gennanll
the Swedes > [D/asUidz] - suedezii
the Finns > llY" finz] - filandezii
the Greeks > [IY" gllks] - greell
the Italians > [1)"1 itEI'anz] - italienii
the Portuguese > [D1[l po:l't:;.ugi:z] _. portughezii
the Belgians > [IYa beldianz] - belgienii
the Danes > [I1',j de;nz] - danezii
16
the French > l LYa frcnt~] - francezii
the Norwegians > l D/;} l1o:l'L1igianz] - norveglenll
the S\.... iss > [D/~SUis] -- elvetienii
the Dutch > ID'a datsj - olandezii
the English > lDl.i in(g)gli~] - englezii
the Romanians > [D/a rUllll'inianz] - romanii
Dupa cum ati observat, to ate aceste substantive sunt precedate de articolul hotarat the.
Sa ne intoarcem la substantive.
Existc! l/n grup de substalltive, 11I1111ite substantive colective care dellumcsc grupuri de oameui .'lUll
animale. Elc po//i clas(jicate in doud cU1egor;;:
1. SrlhstaJlti\'t' coleetive care potfifolos/te atilt Clf U11 verh la plural edt .>'i Clf unulla singular.
Duell vre//1 sll ne referim la grup ea 10 un tot lUlitar verbull'a{i la singular; dacii l1e referimla
Jiecore indil'id din grup, atl/llci \'omfolosi un verb la plural.
Dil1 aceastd categorie foe parte urmiitoarele substantive:
family army crew enemy
governement > [gov<.i: rl1mant] - guvern
public > lpablikj - public
team >lti:m] - echipa
flock > Iflokl - tunna
herd > [ha:'d] - cireada
clergy > Ikl:i:'dJII - c1er, reprezentanlii bisericii
lata exemple de propozitii eu substantive din aceasta categorie:
That family has lived here for
two centuries,
The family were enjoying the sun
after work.
- Familia aceea locuie~te aici
de doua secole.
- Toli din familie s-au bucurat de soare dupa
ce au terminat treaba.
2. A doua categorie de substantive calective include suhstalltive care sum/alosite intotdeaul1a
ell verbe la plural:
cattle
velmm
people
- insecte ~i animale dauna.toare
lata exemple de propozilii cu substantive din aceasta categorie:
The cattle are suffering from cold.
Vermin are small animals that we do
not like.
17
- Vitele sufera de frig.
- Daunatorii sunt vietuitoare mici,
dezgustatoare.
Suhstanlivele colee/fve care del11lJlleSC IUCfuri sllfIlli)lo.I,'ile Cll un \'(>rh III singular a1Unci cund au
jurmcJ de .'IiI/gular ..'Ii elf WI l'erIJ la plural urunci cund (//1 !On/U! de plural:
This merchandise has not been insured.
The contents of this bottle are dangerous.
Aceasttl marfa nu a fast asigurata.
- Continutul acestei sticle este periculos.
Rezolvati acum ultimuJ exercitiu din aceasta leqie, care va va permite sa treceti in revista tot
matEfialul nou. Trudu_eli unnatoar~l~ propoili\ii in Iimb~ ~neh;ila;
Nu merita sa cumperi acest armasar.
Iapa este femela caluluL
Logodnica lui este cantareata.
Mai avem nevoie de asistenti medicali.
Ce galagie fac canarii acqtia!
Multe dintre aceste femei sunt muncitoare.
ExisHi. profesoare in aceasta ~co~la?
Au fast 0 serie de accidente eu nave spaliale
anul trecut.
Pe ce cai vei <lcliona'?
Aceste baraei sunt murdare.
Fnmeezii fae vin bun.
Danezii loeuiesc intr-o lara de campie,
Echipajul este complet acum.
lnamieii au fast forlali sa se predea.
TOli membrii echipei s-au pregatit bine.
Reprezentantii bisericii ne-au dezamagit.
Oamenii spun ca nu este adevarat.
Po1iti~tii nu I-au prins inca.
Acest mobilier este fOJt1e modem.
>This stallion IS not worth buying.
> A mare is a fcmak hurse.
> Ilis fiancee is a singer.
> \Vc ncc-d mon.' maiL' nurses.
> \Vhat noise these G.1Il~lrh.'S make!
> Many oflhe women here arL: 1":.1<.:tory workers.
> Are there any \vomen-tcachers at this school?
> There was a series of accidents \\'lIh
spacecraft last year.
> By what means do you intend to Jo it?
> These barracks are dirty.
> The French make good wine.
> The Dam's Jive III .1 tl<.l! country.
> The elll'llly were forced to surrender.
> The team han: prepared well.
> Tht.' cl~rgy have disappointed us.
> People say it is not true.
> The police ha\'(.'n·t caught him yet.
> This furniture is very modern.
In final, cititi grupurile de cllvinte care au in camlln un sunet sau un grup de sunete:
la) lo:J [0] [ 01]
COUSin orbit hover weigh
but call hot male
sun all not day
bus door rocket say
sUlmner more SlOp pay
I~

RECAPITULAREA LECT, IEI 5

5.l. in unele cazuri exist} doua substantive diferite ca forma care ne ajutil sa facem diferenta intre
fcminin ~i masculin. de exemplu:
\vidower - vacluv \vidow -- vacluva
bull - taUf cow vaea
actor - actor actress - actrit{l
nephew - nepot nIece -- ncpoata
5.2. in multe cazuri exista un singur substantiv care denume~te alat fCl11ininul, cat ~j masculinul,
ea de cxemplu:
teacher
fnend
servant
- profesor, profesoara
- prieten, prietena
- servitor, servitoare
wnter
doctor
nurse
scriitor, scriitoare
- doctor, doctori~a
asistent medical.
~lsistenta medicala
Daca estc cazul, va fi folosit un a1t cuvant care indica genul substJ.ntivLllui respectiv:
women-doctors - doctorite girl-friend - prietenil
5.3. Atunci dind man sau woman cste primul element al lInui substantiv COlllpllS nu primesc
marea de plural daca nu precizeaza genuL de exemplu:
Those animals are maneaters. - Aceste animale sunt dcvoratoare dc oameni.
5.4. Substantive eu aceea~i fonna de singular ~j de plural:
means
senes
barracks
craft
aircraft
hovercraft
- caleicai, mijloc/mijloace
- serie/serii
- baraca/baraci;cazarnla
- nava/nave
- aparat( e) de zbor
- vehicul(e) ell perna de aer
5.5. Substantive colective care se acorda fie ell un verb la singular, fie eLi unulla plural, ca
de exemplu:
The crew have to work hard.
man.
The crew often changes.
- Membrii echipajului trebuie sa faca eforturi
- Echipajulll'l este schimbat adesea.
Substantive colective care se acorda ell verbe la plural, ca de exemplu cattle. peuple (eu
sensul de oameni, fume), vermin:
The cattle are grazing.
The vermin are damaging the crops.
- Vitele pasco
- Daunatorii prejudiciaza recoltcle.
Uncle substantive cu sens colectiv se folosesc fie numai ell verbe la singular, fie numai eu
verbe la plural:
Their property has heen sold.
The surroundings are beautiful.
19
- Bunurile lor au rost vandute.
- Imprejurimile sunt frumoase.
TEMA PENTRU ACASA 5
A Traduce'l urmatoarele propozitii in limba romana:
l. My niece visited us last week.
2. She no longer wants to be a teacher.
3. Her progress has been slow.
4. He has always been a \voman-hater.
5. What are these aircraft used for?
6. The public don'l know what to do.
B. Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:
I. Inforll1a~ia i-a fast data de catre logodnicul sau.
2. Sunt multe ziariste?
3. Satariile aLI creseut rapid.
4. Averea lui este enOfma.
5. Armata a fast atacata in zori.
6. Aceasta actrita este vaduva.
C. Fiecarui cuvant de pe coloana A ii corespunde 0 explicatie de pe coloana B. Gasi'ti explicatia
corespunzatoare fiecarui cuvant:
A
1. mare
2. canary
3. missile
4. nephew
5. herd
20
8
a. a kind of bird
b. one's brother's/sister's son
c. female horse
d. a group of animals of one kind
c. a kind of weapon
LECT, IA 6 PARTEA INTAI
Ca de obicei, incepem 0 naua lee tie ell recapitularea vocabularului.
A Completati propozitiile in limba engleza ell cuvintele de mai jos:
I. sister
5. garden
9. way
2. hand
6. question
10. plane
3. fish
7. money
4. animals
8. suit
Ai vazut vreun animal in padure?
Port costumul eel nOll duminica.
Unica lui sora locuie~te in Italia.
Sunt 0 multime de pe~ti in acest lac.
Nu am mel'S niciodata ell avionul.
Nu avcm nici un capac in gradina.
i~i tinea mana la spate.
Nu pfea am inteles intrebarea
pe care 1TI1-al pus~o.
- Did you see any >animals in the forest?
- I wear my nev.'est >suit on Sundays.
- His only >sister lives in Italy.
- There is a lot of>fish in this lake.
- I've never travelled by >planc.
- We haven'l got any trees in our >garden.
- She held her >hand behind her back.
- I haven't quite understood your
>qucstioll.
Puteti sa ne spuncti cum ajungcm la po~ta'? ~ Can you tell us the >v./ay to the post-office?
Ace~tia sunt toti banii pc care ii poti
cheltui?
- Is this all the> mOllcy you can spend?
B. Completati propozitiile in limba engleza cu cuvintele corespunzatoare:
Adu-mi ceva de baut.
Cat de des magi la Londra?
Caut a camera ieftina.
Au platit deja?
Cateodata este greu sa continui.
Elli-a zambito
Unde tineti gainile?
Nu a 3uzit nimic.
Ai incercal'!
EI are aeeasta carte, dar nu 0 da
eu imprumut.
21
- > Bring me something to drink.
- How often do you> fly to London?
- I'm looking for a >chcap room.
- Have they >paid yet?
- It is >somctimes difficult to go on.
- He >smilcd at you.
- Where do you> keep the hens?
- He has> heard nothing.
- Have you> tried?
-- He has this book> but he doesn't
lend it.
c. in cele ce urmeaza yeti repeta folosirea genitivului sintetic ~i a genitivului cu of.
Traduceti unnatoarele propozitii:
Ai Y3zut ma~ina lui Jane? > Ha\'l.~ you seen Jane's car?
Acesta este fratele prietenului meu. > This is my friend's brother.
Acestea sunt c3r1ile copiilor. > These are the children's books.
Casa parintilor mei este mica. > My p<:lrents' house is small.
Lacurlle acestei tari sunt frumoase. > The lakes ot" this coulltry are beautiful.
Perdelele din aceasta camera > The curtains of this room
trebuie spa-late. need washing.
El statea In picioare pe acoperi:;;ul casei. > lie was standing on the roof of the house.
Sunt acestea stilourile fetelor? > Arc these the pens of the girls'?
Hainele oamenilor erau foarte vechi. > The clothes of the people were very old.
Aceasta este 0 gre:;;eala a preotilor. > Thal is a mistake orthe clergy.
Peretii camerei sunt albi. > The \\:alls ()fthe mom arc white.
Biroul in care lucra tatal meu a fost inchis. > My! f~lther's office has heell closed.
22
Sa invatam cuvinte noi, care se refera la animale. Cititi cu atentie:
predator > lprcdataf
] - animal de prada

tiger > [taiga'] - tigru

lion > [Iaian] - leu
ostrich > [ostrit~J - strut
whale > ["eil] - balcna
amphibian > [Emfibian] - amfibie
snake > [snefk] -- ~<lrpe
quadruped > l k"odruped] - patruped
flesh > [fle.,] - carne
elephant > l eli tan!] - defant
mammal > [mEmal] -- mamifer
Sa Ie mai citim 0 dati, intr-o alta ordine:
mammal > [mEma!] -~ mamifer
lion > [la,an] - leu
flesh > [fles] - came
elephant > [eldemlJ elefant
tiger > [tatg:lfJ tigru
predator > l pred'lla'] - animal de prada
amphibian > [Emflbi'lnJ - amfibie
ostrich > [ ostrit::;] - strut
whale > [UeilJ - bale",1
quadruped > lk\lodruped] patruped
snake > l >lleIk] -- ~arpe
23
lata un dialog in care apar toate cuvintele nOl. PersonajeJe dialogului, Chris ~i Laura, viziteaza 0
gradina zoologiea. Cititi eu atentie:
ATTHEZOO
Ch: Here we are at the zoo entrance.
L: I'd like to see the predators first.
Ch: All right. We have to go left t.9 get to the tigers and lions.
L: Do you know if there are whales here?
Ch: I'm afraid there aren't. But it would be great to see a blue whale.
L: Yes, it's the largest mammal in the world.
Ch: It's even the largest living animal.
L: I read in a newspaper that an elephant was born in this zoo a few weeks ago.
eh: That's interesting. We'll have to go and see it.
L: Are elephants flesh-eating animals?
Ch: No, they aren't. You konw, I heard that this zoo had received two ostriches from a
foreign zoo.
L: Oh, I'd love to see them. I know one thing: I don't want to see the snakes.
Ch: But they are just in the building in front of us There are also frogs and other amphibians.
L: Let's not go there then. I'd prefer to see some birds and quadrupeds.
Sa e:x.ers3m ileum pronuntia fieearei propozitii din acest dialog, aeordfmd atentie tradueerii in limba
romana:
Here we are at the zoo
entrance.
I'd like to see the predators
first.
All right.
> [hi~1'" \Ii: a: r Et IY~l zu:
entrans]
> laid laik tu si: D/a predi.l.tafz
13:'st]
> [a:lrai!]
- Iata-ne la poarta gradinii
zoologiee.
- A~ vrea sa vad animalele
de prada mai intai.
- in regul•.
We have to go left to get
to the tigers and lions.
> [tli: hEv tu g,tU left tu get - Va trebui sa 0 luam la stanga
tu Dlj taigarz End [Ytllaianz] ca sa ajungem la tigri ~i la lei.
Do you know if there are
whales here?
I'm afraid there aren't.
But it would be great to see
a blue whale.
Yes, it's the largest mammal
in the world.
It's even the largest living
animal.
> [du iu: l1i.lU if Dlear a: f
LJeilz ilia: ']
> [bat it t1 ud bi: grcit III si:
a bill: tleil]
> lies its IY~l Ja:l'dji~t mEmal
111 IYa ua:'ldJ
> lits i:\'n IY;lla:'d.1L..;llhJJ1I.\:')
Enima!]
24
- Stii daca sunt balene aid?
- Ma tern ca nu.
- Dar ar fi grozav sa vedem
a balen. albaslr•.
- Da, este eel mai mare mamifer
din lume.
- Este ehiar eel mai mare
animal existent.
I read in a newspaper that
;:m elephant \vas born in this
zoo a few weeks ago.
That's interesting.
We'll have to go and see il.
Are elephants flesh-eating
animals?
No, they aren'1.
> [al r~J in a niu:7pclp;/ DiEt
an elinlllt 0 ? bo;'n in D'l\
1I

zu: ;:1 fiu: lJi:ks agallJ

> [fYEts intristin1t: 1]
> lUi:1 hEv tll gau End si: it]
> [a: 1 elifants tle:::i:tin(g)
Enimalz]
> [nau D/ei a:l"n1]
- Am citit intr-un ziar ca acum
cateva sapHimani s-a nascut un
e1efant in accasta gradina zoologica.
- Interesant.
- Va trehui sa mergem s3o-1 vedem.
- Elefanlii sunt
animale carnivore?
- Nu.
You know, I heard that this > [iu nau ai ha:l'd D"Et I)lis
zoo had received two ostriches zu: hEd risi:vd tu: ostrit~iz
from a foreign zoo. from a forin zu:]
Stii, am auzit ca aceasta gradina
zoologica a primit doi struti de la
o gradina zooIogica din strainatate.
Oh, I'd love to see them.
I know onc thing: I don't
want to see the snakes.
But they are just in the
building in front of liS.
There are also frogs and
other amphibians.
Let's not go there then.
I'd prefer to see some birds
and quadrupeds.
> [<ill aid I,1\' tu ~i: DIem]
> [ai nau u,m T~in(!:=i ili d,-!unt
lI ont tu 5i: 0'"a snc/b1
> [bat Dlei a: r djast in lY<j
bildin(g) in front <IV as]
> [rYear a:1' olsau frog:z End
aD/a' Fml1bl<.lI1z]
> [lets not gall [)leaf lYenJ
> [aid prifa:' iu si: sam ha:'dz
End kUadrupedzJ
- Mi-ar placea sa ii vad.
- De un Iucru sunt sigura:
nu vreau sa vad ~erpii.
- Dar sunt chiar in
cladirea din fata noastra.
- Mai sunt ~i broa$te ~i
alte amfibii.
- Atunci sa nu mergem.
- Prefer sa vad pasari
~i patrupede.
Retineti expresia care contine clivantul flesh:
- carmvor
COJ11pleta~i propozitiile in limba engleza cu cuvintele care lipsesc:
Broa~tele sunt amfibii.
Fcre~te-te de ~erpii din iarba.
Animalele de prada Ie ucid pe celelalte pentru
a se hrani cu ele.
Si omul este un mamifer.
Majoritatea baJenelor traiesc in mari ~i
oceane reel.
Strutul este 0 pasare care poate alerga
foarte repede.
25
- Frogs are >dmphibians.
- Watch out for >snakes in the grass.
- >Predators kill other animals
for food.
- A man is a >l1lall11l1Jl too.
- Most ~\'hilks live in cold seas and
oceans.
- An >ostrich is a bird that can run
very fast.
Camea caprei era calda 'inca.
Leul este numit uneori
regele animalelor.
Elefantii 'i~i pot aminti unele lucful".i
dupa multa vreme.
Tigrul se inrude~te cu pisica ~i cu leu!'
Sa nu-mi spui mie ea ratele au patm picioare!
- The >tlesh of the goat was still warm.
- The>lion is sometimes call~d
the king of all animals.
- > Elephants can remember things
for a long time.
- The >tiger is related to the cat and the lion.
- Don't tell me that ducks are >quadrupeds!
lata un alt grup de e~vinte legate de animale. Cititi-Ie eu atentie:
poisonous > [poizanas] - otravitor, veninos
extinct > [ikstin(g(kt] - disparut
tame > [tefm] - imblanzit, dresat
wild > ["afld] - salbatic
migratory > { maigratari] - migrator
to hunt > [tu han!] - a vana
to tame > l tu kim] - a imblanzi
to migrate > [Illmaign:it] - a nllgra
to abound > [Ill abaLllldJ - a abunda, a avea din bel~ug
to hibernate > [Ill haiharneil] - a hibema
to bark > llu ba:'k] ~ a latra
cunmng > [kaninl .")] - viclean
lata acum exemple de propozitii in care apar noile cuvinte:
Do sparrows migrate'!
Not all snakes are poisonous.
In what countries do tigers
abound?
Have you ever seen a lame
lion?
A dog barked in the distance.
Animals that are extinct
are no longer found
on the earth.
> l dLl spErauz maigreit]
> [nolo:1 snL'iks a:1' poizanas]
> [in ~IOI kantnz dLl taigarz
abaund]
> [hEv ill: £'va si:n a kim
T

laian]
> la dog ba:llt in D/a dislans]
> [Enimalz [YEt a: r ikstinl;;lkt
a: 1 nau lonlt:)al faund
on [Yi a:ITsJ
26
- Vrabiile migreaza?
- Nu toti ~erpii sunt venino~i.
- in ce tari exista un oumar
mare de tigri?
- Ai vazut vreodata un leu
dresat?
- Un caine latra in departare.
- Animalele disparute
nu mai pot fi gasite
pe paman\.
A hibernating animal eats
hardly anything.
The fox is said to be
a cunning animal.
There are no wild horses in
this country any more.
birds?
It is forbidden to hunt these
animals.
Even a tiger can be tamed.
> la h<tiba'ncitinlSI Enim<l! i:1s
ha:'dll EniT~inl,,"IJ
> [Df:~1 foks iz sed {u bi:
a canin(:l) Enimal J
> [Olear <l:r naLl lIatid ho:rsiz Il1
D/is c3ntri cnimo:rJ
) [lI1l1l111:111 ~111111~IW~lllll
ba:'dz]
> I it iz tJbidan tu hant D/t:z
EnimalzJ
> [i:\'11 ~l taigal kEn bi: teimd]
- Un animal care hibemeaza
nu mananca mai deloe.
- Se spune ca vulpea
este un animal viclean.
- In aceasta tara nu mai exista
cai salbatiei.
- Cl,IM~11 VrM ~Mm
migratoare?
- Este interzis sa vanezi aceste
animale.
- Chiar ~i tigrii pot fi dresati.
Acul11 yeti lucra singuri eu noile cuvinte. Completati propozitiile urmatoare:
Dintotdeauna au existat multe vidre in acest lac.
Multe specii de anill1<lle
au disparut.
Uncle migreaza ga~tele salbaticc?
Ei prind ~oareci eu un vultur dresat.
Cainii au inceput sa latre cand
ne-au v<lzut.
Oamenii inca mai vaneaza balene?
imi place sa privesc animalele salbatice.
De ce hiberneaza unele animale?
Nu il manca! Este otravitor!
Nu imi plac oamenii aceia. Sunt
prea vicleni.
Sa ne intoarcem la problemele de gramatica.
- Otters have always >;lboundcd in this lake.
~ Many kinds of animals
have become >CX.tIIlCt.
- Where do the wild geese >migr<:lte?
- They catch rats with a >t;lllle eagle.
- The dogs started >harking when
they saw us.
- Do people still >hUllt \vhales?
- I like watching >\vild animals.
- Why do some kinds of animals >hibcrnate?
- Don't eat that~ It is >POiSOIlOllS.
- I don't like those people. They are
too >cunning.
Substantivele business ~i propert~', pe care Ie cunoa~te,i deja, pot fi folosite
pentru a denumi obiccte numarabilc ~i pentru a crca forme de plural. In aceste
cazuri, ele au urmatoareJe semniflca,ii:
business
property
- activitate, companie, fim1ft
- propf)ctatc, calitate, trasatura
27
Si substantivele furniture ~i information pot fi numarabile. Pentru ca
ele au numai fonna de singular, ele pot fi cuantificate cu ajutorul altor
cllvinte, de exemplu: article, piece, bit, care pennit evidentierea numarului:
Exemple de propozitii:
He has several businesses in to\\!n.
What are the properties of oxygenO
a piece of infonmltion
two pieces of information
lata exemple de propozi\ii:
I want to sell a few articles/pieces of furniture.
That was the only piece/bit of information
they gave us.
- El are d.teva finne in ora~.
- Care sunt proprieta1ile oxigenului?
- 0 informatie
~ doua infonna1ii
- Vreau sa vand ni~te piese de mobilier.
- Aceasta este singura infonnatie
pe care ne-au dat-o.
Substantivul din eadrul lmui grup ill care se mai {{flil .yi un numeral nu se acordii la plural eu
numeralul atunei eand acest grup determinG un alt .\'Ubstantiv:
a five-year-old girl
a 1DO-page book
a ten-man crew
the eight-hour working day
a four-mile walk
a five-seat car
- 0 fata de cinci ani
- 0 carte de 100 de pagini
- un echipaj de zece aameni
- ziua de mundl. de opt are
- 0 plimbare pe a distanta de palru mile
- 0 ma~jna cu cinci Iacuri
Nu lIilari cd in exprimarea :ilnpului ~'ii distan!elo!_ se folose..'ite genitivul:
a six miles' walk
the hundred years' war
yesterday's newspapers
last year's hurricane
28
- 0 plimbare pe 0 distanta de ~ase mile
- razboiul de 0 suta de ani
- ziarele de ieri
- uraganul de anul trecut
In exercitiul unnator ve~i putea aplica regulile pe care tocmai le-ati invatat. Traduceti in limba
engleza urmatoarele propozi~ii:
Un barbat de ~aptezeci de ani ~i-a pierdut solia
in acest accident.
Toate companiile lui au fast vandute.
Plectun intr-o vacanta de trei saptamani.
Proprieta~ileacestui lichid nu sunt
cunoscute inca.
C~lteva articole de l110bilier
au fast deteriorate.
Acestc informatii nu sunt suficicnte.
Au traversat oceanul intr-un avion
de 300 de pasageri.
Ea are a ma~ina ell dou;] locuri.
Am primit 0 serisoare de cinci pagini de la el.
Vei urm~lri mcciul de mfline?
lata in eontinuare cateva denumiri geografice:
>A seventyi-year-old man lost his \vile
in the i.1ccident.
>All his businesses have bcen sold.
> \\,'e arc going on a three weeks" holiday.
>The properties of thIs liquid are not
known yd.
>Se\'l:ral articles of furniture
ha\'L been dal1l<.lllcd.
> These r1cces l) rin format ion are not sufficient.
> They crossed the neC,1ll in a
JOO-passenger plane.
> She has a two-seat car.
> I got a five-page letter from him.
>Are you going to watch tomolTow\ match?
Asia
Africa
America
Australia
The Baltic Sea
The North Sea
The Balkans
The Carpathian Mountains
The Mediterranean Sea
The Black Sea
Moldavia
The Danube
Transylvania
The Danube Delta
> l elpJ - Asia
> [Efnka] - Afi-ica
> lamcrikl.l] - America
> [ostredia] - Australia
> [IYa bo:ltik si:] - Marea Baltica
>[D7.ano:rpsi:] - Marea Nordului
> l DLj bo:lk;:mz] - Peninsula Balcanica
> [DFa meditareinian si:] - Marea Mediterana
>[IYabIEksi:] - MareaNcagra
> [moldeivia] - Moldova
> [D'a dEniub] - Dunarea
> l trEnsilveinia] ".. Transilvania
> [D'a dEniub delta] - Delta Dunarii
29
Substantivele care urmeazd exprimii un anumit Ilumdr: ele nu tree la plural dupii numerale sau
dupii s:.!'-~raJ sau a few:
dozen > l ciazn] -duzina
gross > [gratis] - douasprezece duzini
score > [sku:'] - douazeci
Cuvdntul gross este urmat de prepozi!ia of. dar in cazullui dozen $i allui score, nu existii nici 0
prepozi!ie [/ltre acestea # substantivul pe care il determina, ca de exemplu:
five gross of pens
a few gross ofpens
three score years
a few score years
six dozen eggs
several dozen eggs
- 720 de creioane (5 x 12x 12)
- cateva zeci de duzini de creioane
- ~aizeci de ani
- cateva zeci de ani
- ~ase duzini de oua
- cateva duzini de oua
Observatie: intrucat In limba romana nu exista substantive care sa corespunda lui gross ~i lui score,
atunci dind Ie traducem nu putem decat sa calculam numarul exact de abiecte daca sunt precedate de
un numeral (exemplu: three score books - ~aizeci de carti; two gross ofpencils· 288 de creioane) sau
sa aproximam numarul, daca sunt precedate de a few sau several (exemplu: sel'eral score cars diteva
zeci de ma~ini; a few gross ofboxes - cateva sute/zeci de duzini de cutii)
Cand aceste substantive nu sunt precedate nici de pronume, nici de numerale pot avea forma de
plural:
dozens of ducks
scores of people
- duzini (zeci) de rate
- zeci de oameni
Cuvintele hundred, thousand, million nu apar la plural atunci cdnd sunt precedate de un numeral
cardinal eu va/owoe de adjectiv:
two hundred colleagues
five hundred years
eight million people
- doua sute de colegi
- cinci sute de ani
- opt milioane de oameni
Dacti aceste cuvinte sumprecedate de pronumele a few sau several, potfi folosite fie 10 singular. fie
la plural: ~- ~ -~
a few hundred people
sau: a few hundreds of people
several thousand planes
sau: several thousands of planes
a few million cars
sau: a few millions ofcars
30
- cateva sute de oameni
- c~1teva mii de avioane
- cateva milioane de ma~ini
C(illd aeeste euvinte sunt precedate de pronumele some, ele slint folosite la plural ~..i urmate de
prepozi{ia of, ca de exemplu:
some hundreds of stamps
some thousands of prisoners
- diteva sute de timbre
- cateva mii de prizonieri
Prollumele somepoate/i/olosit \'1i ell valoare adverhiald, eli sensul de: in jUf de, aproximativ. EI este
apoi urmal de forma de singular, ca de exemplu:
I have some thousand books in my room. - Am In jUf de 0 !TIie de caTti In camera mea.
Hundred, 'lrousand, mil/ion fJotjifolosite ..'Ii la pluml, atunei cand nu sunt preceJate de un prOllume
sau de un numeral. in acest caz, ele sunt urmale de prepo=i!ia of
hundreds of birds
thousands of wasps
millions of people
- sute de pasari
-- mii de viespi
- milioane de oameni
Sa ne oprim aClIl11 asupra ultimului grup de cuvinte noi din aceasta lec!ie. Sunt tot denumiri geografice;
citi!i-le Cll voce tare:
The Indian Ocean > l D"i indian illl~nJ - Oceanul Indian
The Pacific Ocean > I D"a pasifik all~n] - Oceanul Pacific
The Arctic Ocean > l D"i a:Jktik all~n] - Oceanul Arctic
The Caspian Sea > [D"a kEspi[lIl si:] -- Marea Caspica
The English Channel > [D/j in(~)gl[::, t.'5EnalJ - Canalul Manecii
The Red Sea > [fYared si] - Marea Ro~ie
Russia > [rasaj - Rusia
Romania > [rumeiniaJ - Romania
Hungary > 1hanl.!:'\g~lri] - Ungaria
Bulgaria > 1halgeariaj - Bulgaria
Rezolva~i acum ultimul exerci!iu din aceasta parte a lec,iei; traduce!i urmatoarele propozitii in
Iimba engleza:
De unde pot ob!ine informatii despre aceasta
gradina zoologic~l'?
Aceste finne vand animaIe salbatice.
Acest avian are un echipaj de opt persoane.
31
> \Vhcr-:- can I get lhL information ;jhout
this zoo'.)
> These hll~JtlL'sses sell \\"Jld animals.
> Thi:-; airltncr has an eight-man cre\v.
Cuno~ti proprietatilesticlei?
Nu mai este lac pentru inca
a piesa de l11obilier.
Milioane de pasari migreaza in mod regulat.
~edinta de stlptamana viitoare este importanta.
Este 0 treab" de trd minute.
/
Ai traversat vreodata Marea Neagra?
Mii de balene sunt prinse in
Oceanul Arctic.
In Dunare se gasesc pe:;iti din abundent~L
in Africa sunt din ce in ce mai putini
lei ~i elefanti.
$aizeci de ~erpi au fast uci?i Intr-o singura zi.
Sunt a~teptati patru sute de invitati.
Ciiteva mii de persoane au venit
din Ungaria.
Aproximativ zece nave au naufragiat pe
Marea Caspica.
Aceste anirnale au disparut acum
cateva milioane de ani.
> Do \'PU 1\11m\! the properties of the glds~?
> Th .... L\.' i:-; no room ror another
article offurniture.
> Millions of birds migrate regularly.
> ~,k\.t \\"Cck's meeting \\ill be important.
> It's only a ten minutes'job.
> Have you e\'t~r crossed the Black Sea'.)
> Thousands of \\'h::lJcs ;11"(' caug:ht ill
the Arctic Ocean
> Fish abound In thl' D'll1uhe.
> There i.lre k\\er and k\\t..'1"
lil)l)", and ck'plwnts in ,-\rnGL
> Three score snake,..; \\er.... kilk:u in one day.
> Four hundred guests are expected.
> Several thousand pcopk ha\'c Cllllll'
from Hungary.
> Some ten ships \\ erc \vrccked on
the Caspian Sea.
> A few million y'ears ~Il:!0 tho,e ;lIlim:J1s
becamc cxtinct.
in incheiere, diteva grupuri de cuvinte care au in comun acela~i sunet:
[ail l u] [ci J [ EJ
tiger zoo tame manunal
wild moon snake can
ehild blue break and
time through day planet
I you name rat
32
LECT, IA 6 - PARTEA A DOVA
in aceasta parte a lec!iei vom incerca sa fixam in memorie materialul introdus pc parcursullecliilor
5 ~i 6. Concentrati-va asupra exercitiului recapitulativ. iar in cazul in care aveti eziHlri reveniti
asupra matcrialului din interiorul caietulul.
Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii:
Aceasta actrita apare in zeci de filme.
Taurii au scapat de pc
pa~unea fermierului.
Nu am cunoscut-o inca pc prietena fiului meu.
Nepoata ei locuie~te in Transilvania.
Sunt -?i ziariste printre angajatii acestei reviste?
Profesoara mea imi va l111prumuta una
din carlile ei.
Servitorii lui au dresat Lin tigru.
Unele specii de ~erpi sunt devoratoare de oame-ni.
Armasarul este calulmascul.
Logodnica lui vrea sa fie scriitoare.
Finlandezii sunt buni alergatori pe distante lungi.
Am lacuit destul in aceasta baraea.
Au pus 0 lunga serie de intrebari.
Vehiculele ell perna de aer sunt avioane
sau ambareatiuni?
Exista vreun alt mijloc de a reintra
in atmosfera terestra?
In echipa noastra sunt trei spanioli.
Tati mcmhrii echipajului s-au inecat.
Politi::;tii folosesc aparate radar.
Sumele incasate sunt folosite corespunzator.
Inamicul a fast compIet surprins.
Nu s-a dat nici 0 infonnatie
despre descoperire.
33
> That ac1n:ss Gln hI.: seen in dozens of films.
> Thl' bulls escaped from
the Lllmcr':-i p:h111n:.
> Are tllerl..' allY \\ Unll'll-.!ournallsls among
1he ....'ll1ploycL's ()I" this Ill:q;azillt:'!
> 1\1).' tc-aeh\?1 \\"111 IClld ilK lltlC of
hl.'r boob.
> SlHl1e kinds or :-;llakc:-. ,liT malleaters.
> i\ sullion is a mal..: hnr:-c.
> Ilis l"ianeL'c \\~lllts tt) hL' il WI lILT
> The !-'inns an: gOl)d hl1l:;-distance runnel's.
> I ha\'L' li\cu in tIllS barrack.... long enough.
> TllI::y asked a lnng series of questions.
> Are hon:rcrart planes
or ships"
> Is there another l1lL';}tlS nr re-I.'ntering
thl.' 11lJlll)sphcl"l.".)
> Then: are three Sp~\Ilianb in our team.
> The crC\\ \\..::rl.' all dmwncd.
> The pollee usc rilU~lrs
> Thc proceeds arc used well.
> The enemy \\-as completely surpnseu.
> "Jo information was l:,'1\'cn
abollt the dIscovery.
lata ultimul execitiu al acestei lectii. Completati propozitiile in limba engleza cu cuvintele
corespunzatoare:
Aceasta finna, care avea 0 activitate de
cincizeci de ani, a fost inchisa.
Stirn care sunt proprietatile
suprafetei lunare.
in nava spatiala poate incapea un echipaj
de trei persoane.
Ce fel de companii se afla
pe aceasta strada?
Unica piesa de mobilier era
omasa grea.
Am fost plasali pe 0 orbita de 0 ora ~i .Iumatate.
Peninsula este vizitata de mii
de turi~ti.
De obicei ne petrecem vacantele la
Marea Neagra.
Ei merg intr-o excursie de trei ~e in
Muntii Carpati.
Din casa mea cu cioci camere am 0 perspectiv3
frumoasa asupra Ouna-rii.
Exista multe obiective industriale in Moldova?
EI a descoperit aproximativ douazeci
de corpuri cere~ti.
Ei vor avea nevoie de doua duzini de paine.
Cateva sute de invitati au fast prezenti
la nunta.
Sute de pasari mor in fiecare an
pe marile poluate.
Oceanullndian se afla intre Africa
~i Australia.
Unde se atla Marea Ro~ie?
Radarul Ii poate detecta de la 0 distanta
de cinci sute de mile.
34
- This >fifty-yt:ar-old business
has been closed.
- We know the properties
of the >Iunar surlJcc.
- The spacecraft can accol11odate
a >thrcc-man crew.
- What kinds of >busincsses are there
in this street?
- The only >picce of furniture was
a heavy table.
- We were put into an >hour-anJ-a-hnlforbit.
- The >peninsula is visited by thousands
of people.
- We usually spend our holidays at
the Black Sea.
- They are going on a three weeks' trip to
the >Carpathian Mountains.
- From my >fi\c-rool11 house I have a nice
view of the >Danubc.
- Is there much industry in > Moldavin?
- He discovered >SOIllC twenty
heavenly bodies.
- They will need two >dol'.cn loaves of bread.
- >A fe'\! hundred guests were present
at the wedding.
- > Hundreds of birds die every year
in the polluted seas.
- The >lndian Ocean is between Africa
and Australia.
- Where is the >Red Sea?
- Radar can see them from
a >five hundred miles' distance.
RECAPITULAREA LECT, IEI 6
6.1. Business ~i propert)' au cateodata forma de plural:
There are no businesses in this street.
What are the properties of water?
- Nu eXlsta nici 0 firma pe aceasta strada.
- Care sunt proprietatile apei?
6.2. Furniture ~i information pot fi folosite la plural eu ajutorul altar cuvinte care precizeaza
numarul (article~ bit, piece):
He needs a few more pieces of furniture. - EI mai are nevoie de diteva piese de mobilier.
That was the only bit of information we got. - Este singura informatie pe care 0 avem.
6.3. Substantivul precedat de un numeral, impreuna eu care fOffi1eaza un grup care determina un
alt substantiv, nu prime~te marca de plural:
a five-year-old girl
a three-bedroom house
- 0 fata(in varsta) de cloci ani
- 0 casa ell trei dorrnitoare
6.4. Dozen, gross, score apar la singular dupa numerate ~i determinanti precum: several, a few, ca
d~ exernplu:
five gross of pens
a few score years
- 720 de creione
- cateva zeci de ani
Cand aceste cuvinte nu sunt precedate de determinanti, ele pot aparea la plural, ca in exemplul:
dozens of ducks - zeci de rate
6.5. Hundred, thousand, million nu pot fi folosite la plural dupa numerale ~i determinanti de
tipul: several, a few:
two hundred colleagues
a fev,' hundred colleagues
sau
a few hundreds of colleagues
- doua sute de colegi
- cateva sute de colegi
-- cateva sute de colegi
Atunci cfmd nu sunt precedate de nici un determinant, pot aparea la plural:
hundreds of birds - sute de pasari
6,6, Some poate preceda hundred, thousand, million, in acest context avand sensul de:
"'aproximativ", '"in jur de"
Some thousand books are needed.
35
- Este nevoie de aproxim<ltiv 0 mie de caI1i.
TEMA PENTRU ACASA 6
A Traduce!i urmatoarele cuvinte in Iimba ramana:
1. There are ten million hungry people in that country.
2. She has some eight hundred books.
3. I saw that there were dozens of flies on the meat.
4. He will have to buy a few pieces offumiture.
5. We went to a small ninety-seat cinema.
6. What does a six-year-old child know of such things?
B. Traduceti unnatoarele propozitii in limba engleza:
1. De cat limp ai aceasta firma?
2. Ei au ars cateva mii de ca.I1i.
3. Aceasta descoperire a fast :tacuta eu zeci de ani in unna (folos;{; score).
4. Va trcbui sa cumpere cateva piese de mobilier.
5. Aceasta cladire are sule de ani.
6. Mulle piese de mobilier au fast pierdute in unna incendiului.
C. Completa!i propozi!iile de mai jos alegand varianta coreeta:
1. We received two '._ .
a) informations
b) pieces of information
c) information
2. We've seen ... birds flying over the lake.
a) dozens
b) dozen
c) dozens of
3. The church was built four ... years ago.
a) hundred
b) hundreds
c) hundred, of
4. The spacecraft \.... ith a ... cre"' \vas launched yesterday.
a) three-man
b) three-men
c) three-men's
5. It is just a ... walk from here.
a) two miles
b) two mile's
c) two miles'
36
VOCABULARUL LECT, IILOR 5 S, I 6
to abound
to accomodate
actor
actress
Africa
America
amphibian
Arctic Ocean
article of furniture
artificial
Asia
astronaut
atmosphere
aunt
Australia
Ba1can Peninsula
Balcans
ballon
Baltic Sea
to bark
barracks
bit of information
Black Sea
Bulgaria
bull
butterfly
canmy
Carpathian Mountains
Caspian Sea
clergy
cock
COUSin
craft
cunnmg
Danube
Danube Delta
to discover
discovery
> tIll abaulldJ
> llLi akomudL'itJ
> [Ekl"']
> [Htri,!
> [Efrika]
> lJ.llll'rika J
> [EmfibianJ
> la:'ktik all~nJ
> [a:\tikl av ra:llllt~{11 J
> [a:rtiti5alJ
> [elja]
> [[,trlanol]
> l Ellll<.lsfi'-I' j
> [a Ill]
> [oslrel1i{IJ
> lbo:lblll pininsiula]
> [D'a bo:lkallz]
> [balu:ll]
> [bo:ltik SI]
> [Iu ba:'k]
> [bErab]
> [biEk siJ
>l haJgeari~l]
> [bulJ
> l bata'flal]
> IkEnari]
> [ka:rpeiT'ian 1l13ulltinz]
> [kEspian sJ:]
> [kla:'djiJ
> l kok]
> [kaznj
> [kraft]
> l kanin"']
> l dEniubJ
> l dEnlUb delta]
> tttl diskav':{]
> I diska"lrIl
37
- a abunda in; a poseda din bel~ug
- a avea 0 capacitate de, a cuprinde
- actor
- actrita
- AtTica
- America
- amfibie
- Oceanul Arctic
- piesa de mobiher
- artificial
- Asia
~ astronaut

- atmosfera
- matu~a
- Australia
- Peninsula Balcanica
- Balcanii
- balon
- Marea Baltica
- a Jatra
- baraca, cazanna
- informa\ie
- Marea Neagra
- Bulgaria
- taur
- fluture
- canar (mascul sau femela)
- Munlii Carpati
- Marea Caspica.
-- reprezentantii bisericii, cleml
- coco~
- Val'
- nava., ambarcatiune
- viclean, ~iret
-- Dunarea
- Delta Dunarii
- a descoperi
- descoperire
elephant > [olimnt] - elefant
to emit > [tll imit) - a emite
English Channel > [in':,:')gli~ t.)Enal] - Canalul Manecii
to explore >[tu iksplo:'] - a explora
extinct > [ikstinkt] - disparut
female > [f1meil] - femela
fiance > [fiansei] - logodnic
fiancee > [fiansei] - logodnica
flesh-eating > l tlesi:tmlgl ] - carmvor
flesh > [tle,l - came
flock > [flokJ - tunna
fly > [ flaiJ - musea
government > [gavafnmant] - guvern
gravity > (grEviti} - gravitatie
gross > [graus] - 12 duzini
to guide > [Ill galtl] - a indruma, a ghida
guided > [ga"lidJ - eu ghid. ghidat
heavenly body > [heyanli bodi] - corp ceresc
herd >[ha:'d] - cireada
to hibernate > [tu haibn1neit] - a hiberna
host >[hou5t] - gazda
hostess > [haustisJ - gazda (fem. )
to hover > [tu hoy"'] - a pluti
hovercraft > [hoya'krEtlJ - vehicul eu perna de aer
Hungary > [hangari] - Ungaria
to hunt > [tu ham] - a vana
Indian Ocean > lindian au~n ] - Oceanul Indian
to invent > [ttl invent] - a inventa
journalist > [dja:1nalist] - ziarist
Jupiter > [dJu:pita'J - Jupiter
kite > [kait] ~ zmeu de haTtie
to launch >[tu 10:nt,J - a Iansa
lion >[laian] - leu
38
liquid
lunar
male
mammal
maneater
mare
means
Meditenanean Sea
to migrate
migratory
missile
Moldavia
natural
nephew
niece
North Sea
orbit
to orbit
ostrich
oxygen
Pacific Ocean
page
piece of information
planet
poisonous
powerful
predator
property
public
to put into orbit
quadruped
radar
radiation
radioactive
red- hot
Red Sea
> Ilik"ldJ
> IIu:n,,']
> [mell]
> [mEma!]
> [mEni:ti/J
> [mc:l]
> [mi:nz]
> ll1lLditareinian si:]
> [tll maign:it]
> [maigr[ltlriJ
> lmisail J
> [moldcnia]
> InEt,ar"l]
> Inefi·u:]
> [nl:s]
> [no:'T" si:j
> [o:'bll]
> [tu o:'bllJ
> l ostnt~]
> [obldlan]
> [pasifiK all~nJ
> [peidn
> lpi:s 3\' Inf~{ll1ci~nJ
> [pIEl1It]
> [poizanas]
> [pau"'1<,IJ
> [preda'''']
> [propa't,]
> [pablik]
> [tu put intLi o:rbit]
> [kl'adrLJr~d J
> [reida:']
> [rLidiei~n J
> [r~idiaLlEkti\']
> Iredhol]
> Ired si:]
39
- Iichid
- lunar
- corespondenta
- mamifer
- devorator de oameni
- iapa
- mijloc, mijloace; cale, cai
- Marea Mediterana
- a migra
- migrator
- proiectil
- Moldova
- natural
- nepot
- nepoata
- Marea Nordului
- orbita
- a gravita (pc orbital
- strut
- oXigen
- Oceanul Pacific
- pagina
- infonnatie
- planeta
- otravitor, veninos
- putemic, influent
- animal de prada
- proprietate; caracteristica
- public
- a piasa pe orbita
- patruped
- radar
- radiatie
- radioactiv
~ incandescent
- Marea Ro~ie
to re-enter > 1tll ricnta'] - a reintra, a reveni
to reflect > [tll rillelt] - a reflecta
rocket > [rokil] - racheta
Romania > [rllmcinia] - Romania
room > [nun] - camera
Russia > [rasa] - Rusia
satellite > [sEtalait] - sateht
score > [ska:'] - (set de) douazeei
scores > [ska:'z] - zeCI
senes > [siari:z] - sene; serB
servant > [si"'\nl] - servitor, servitoare
several > [s<\ral] - cativa, cateva
silence > [sailans] - lini~te
snake > [snelk] - ~arpe
solar > [sllula'"J - solar
solar system > [:-.a.ul,-l sistam] - sistemul solar
solid > [soltd] - solid
spacecraft > [spelSkra: ft J - nava spatiala
space shuttle > [sjlcis 0atlJ - sonda spatiala
stallion > [stElian] - annasar
star > [sta:'] - stea
surface > [sa:rfls] - suprafata
tame > [tcimJ - imbHinzit, dresat
to tame > [tLiteim] - a imblanzi, a dresa
tiger > [laigar
] - tigru

Transylvania > [trEnsilveinia] - Transilvania

uncle > [an(glkl] - unchi
Venus > 1d:nas] - Venus
vennm > [va.:l'min] - daunatori, vienni
to weigh > [tll Uei] - a cantari
to be weightless > [tll hi: lIeitl is] - a fi imponderabil
whale > ["eil] - balena
widow > [llidauJ - vaduva
widower > lllid~lU~lrJ - vaduv
wild > [liaild] - salbatic, neimblanzit
woman-hater > [tillman hcita''j - ffilsogm
40