6.

TRANSMISII PRIN LAN (TL)

6.1. Generalit i
TL → transm. indirecte cu L (elem. intermed.), fortate (alunecarea relativ = 0),
antrenarea reciproc L - RL ⇔ angren. zale - din i RL
Utiliz. TL : - Mr ↑↑ , n ↓ , i12 = const. , A ↑ ( > decat la angrenaje , curele)
- transp. mat. , flux mecaniz. (autom.) , transp. pers. (scari , trotuare rulante)
- dom. utiliz. P ( cativa kW) ↑ (4000 kW), A ↑ 8 m (zeci m) , i12 ↑ 8 (15)
- reg. lucru : grele si foarte grele (praf , temp. ↑↑, incarcari aleatorii).
- TL moderne (tehnolog. executie + mat. cu caract. mec. ↑↑↑) →
v ↑ 40 m/s , n ↑10 000 rot/min , η ↑ 99 %
Avantaje TL (fata de alte transmisii) :
• nu pretensionare la montaj
• i12 mediu = const. (fara alunecari RL-L)
• capacitate portant >> transmisiilor prin curele (la acela i gabarit)
• utiliz. la temp. ↑(180…200oC) sau ↑ 800 oC (elem. TL → o el refract. + spec. ung.)
• A↑ sisteme de reglare A
• η ↑ (0,96 … 0,98)
Dezavantajele TL (fata de alte transmisii) :
• înf . polig. zale pe RL + ciocn. din i-role zgomote, soc., vibra ii, ef. dinamice
• Fcent ↑↑ → nu se recomand pentru viteze mari
• transmisii rigide → necesit un montaj mai precis decât TL
• necesit între inere atent i ungere
Componenta TL : L , RLconduc , RLcondus , dispoz. înt. L, sist. ung., ap r t. prot. , fig. 6.1
Transm. misc. intre arb. TL : angr. dinti RL-L (infas. pe RL dat. exist. artic. intre zalele L)
Poz.rel. axelor RL : paralel (recomand. montajele cu ram. motoare (activa) sus)
Linia centrelor : orice pozi ie, dar la cele verticale, roata motoare este jos
Role (patine de întindere) : pe ram. condus (pasiva), fig.6.1

Fig.6.1 Scheme de montaj pentru transmisiile cu lan

 Clasificarea TL :
1.dup modul de • prin angrenare (uzual)
transmitere a Fperif. utile • prin frecare (lan uri cu zale ovale sau prin lan uri Flyer)
• lan uri de transmisie
- cu bol uri (cu eclise simple, cu eclise multiple
- cu buc e (simple sau multiple)
- cu role (cu 1, 2, …rânduri de zale si eclise cotite, Rotary)
- cu zale cotite fasonate
- cu bol uri i role
2. dup utilizare - cu eclise din ate (cu ghidare later. sau cu ghidare la mijloc)
- lan uri pentru variatoare (tip PIV)
• lan uri de transport:
- cu bucse (simple, cu role, cu role cu guler, etc)
- cu racleti (simple, duble)
- cu racleti (simple, duble)
- cu pl ci articulate (tip balama)
• cu înf urare simpl (un lan pe 2 RL)
3. dup modul de
• cu înf . multipl în serie (un lan antren. 3, 4 …RL)
înf urare pe RL
• multipl în paralel ( 2, 3 … pe ac. pereche de RL)
• orizontal
4. dup pozi ia liniei
• vertical
centrelor ro ilor
• înclinat
5. dup tipul constructiv • lan uri cu zale ovale
al lan ului • lan uri articulate
• lan uri cu zale scurte
6. dup lungimea zalelor
• lan uri cu zale lungi
7. dup sarcina la care • lan uri cu rezisten normal (de tip A sau B)
pot fi solicitate • lan uri cu rezisten redus (la simbol : + X)
8. dup modul de • prin greutate proprie;
întindere a lan ului • prin elemente speciale de întindere
Cele mai utilizate tipuri de lan uri sunt :
• L transm. cu role si zale scurte, SR 5174-66 (fig. 6.2,a,b,c)
• L transm. cu bolturi si role (fig. 6.3,b,a)
• L transp. cu bucse simple si cu role cu guler (fig. 6.3,b,c)
• L tract. cu eclise si bolturi, cu zale scurte (lanturi Gall), SR 4075/1-75 (fig. 6.3,d)
• Pentru biciclete (motorete) se fabric lan uri STAS 6478-88 , cu p = 12,70 mm
L transm. cu role si zale scurte : zalele int. (eclisele int. -2) montate cu strângere pe
buc ele 4 pe care se rotesc liber rolele 5. Zalele ext. (eclisele ext. 1) montate cu strângere pe
bol urile 3 (trecute cu joc prin buc ele ecliselor int.). Ptr. N = maxim 6 (uzual 1,2,3) - idem
Dimensiuni caracteristice : p , (tab. 6.1) , a , d1 , d3 , b1 , b2 (fig. 6.2)
Fig.6.2. Lanturi de transmisie cu role si zale scurte simple (a), duble (b) si triple (c)
Fig.6.3. cele mai utilizate tipuri de lanturi pentru transmisie, pentru transportoare si de tractiune:
a)-lant pentru transmisie cu bolturi si role; b)-lant de transport cu bucse simple;
c)- lant lant de transport cu role cu guler; d)-lant de tractiune (lant Gall)
 Materiale utilizate. Function. L → elem. L solic. : uzura, soc artic, , tract. in reg. dinam.
Materialele → cerinte : σr ↑↑ , rez. uzura ↑↑ , KCU ↑↑ :
• o eluri carbon (stare N) : HB ↑ 2000 MPa L solic. la sarcini ↓ , viteze v < 4 m/s
• OLC10, 15, 20, (TT–cem) : ↑ 65 HRC, L solic. la sarcini medii , v < 20 m/s
• oteluri aliate de cem., : ↑ 65 HRC, L solicitate la sarcini medii , v < 30 m/s
• OLC35, 45, 50 + ot. al. (TT-imb) : HB↑3400 MPa, L solic. sarc. ↑↑ var.,v < 10 m/s
• ot. inox , ot. prot. la coroz. (acop. galvaniz., mase plast.) : L medii coroz
In functie de nat. solicit. - eclisele (TT-imb) ↑ 39… 46 HRC
- bol urile, buc ele, rolele (TT-cem) HV = 5800 … 7800 MPa
RL (L cu role i zale scurte, L cu role i zale lungi , L Gall, L ptr. transportoare) : SR

6.2. Geometria unei transmisii prin lant cu role si zale scurte

• Pasul lan ului , p - elem. geom. de baz (tab. 6.1) , tipul de lant = f (P1 n1, N)
Tabelul 6.1
Lanturile de transmisie cu role si zale scurte. Parametrii principali (extras din STAS 5174-66)
06 A 08 A 10 A 12 A 16 A 20 A 24 A 28 A 32 A
Simbol L 40 A 48 A
06 B 08 B 10 B 12 B 16 B 20 B 24 B 28 B 32 B
mm 9,525 12,7 15,875 19,05 25,4 31,75 38,1 44,45 50,8 63,5 76,2
Pas
in 3/8 1/2 5/8 3/4 1,0 1,25 1,5 1,75 2,0 2,5 3,0
• z 1 min = 15 (7) , z2 max = 66 …100, impare, prime intre ele
• Aopt = (30. . .50)p

Fig.6.4. Elementele geometrice ale unei transmisii prin lan cu role

p
α 360 o
π p p p
• sin = sin = sin = 2 = ; Dd = Dd1,2 =
2 2z z Dd Dd π π
sin sin
2 z z1,2
 γ Dd 2 − Dd1 p z2 − p z1 p ( z2 − z1 )
• sin = ≅ ≅
2 2A π2A 2π A
γ Dd1 D γ z p ( π − γ ) z2 p ( π + γ )
• L = 2 Acos + β1 + β 2 d 2 ≅ 2 Acos + 1 +
2 2 2 2 2π 2π
2
L 2 A z1 + z2 z −z p
• zo = Intreg, par ≅ Intreg, par + + 2 1 (za inchid. simpla)
p p 2 2π A

2 2
p z + z2 z + z2 z − z1
• A = ⋅ zo − 1 + zo − 1 −8⋅ 2
4 2 2 2 π

• β1 = π − γ ; β 2 = π + γ
Geometria RL (in sectiune ax. si fr.) ptr. TL role si zale scurte, fig. 6.5
p pasul pe coarda = cu pasul L R1 raza minim a locasului rolei
Dd diametrul de divizare R2 min raza minim a flancului dintelui
d1 diam. rolei calibru = d3 R2 max raza maxim a flancului dintelui
α pasul unghiular a1 l timea peste eclisele interioare
DI diametrul de fund B1 l timea dintelui
De max diametrul de vârf maxim B2 = B1 + e l timea danturii, RL duble
De min diametrul de vârf minim B2 = B1+ 2e l timea danturii, RL triple

Fig.6.5 Geometria rotilor de lant cu role si zale scurte

 6.3. Cinematica unei transmisii prin lant cu role si zale scurte
i12 mediu =Dd2/Dd1 = const. (mici variatii în jurul ac. valori, poligon. înf . L pe RL)
π Dd1 n1 z1 p n1 p z1 ω1
vm = ≅ = , [m/s]
60000 60000 2 π 1000
Ptr. studiul cinematic TL role si zale scurte → definire elem. pe RL1, fig. 6.7:
A1 , B1 → 2 art. succesive la infas. L pe RL1 α π
θ1 x = 1 − ω1 t = − ω1 t
A1B1 → zaua L 2 z1
A1x → pc. instant. cont. al artic. L cu RL1 D ω1 p
v = ω1 R1 = ω1 d1 =
A10 → pc. la mijlocul arc. A1B1 2 π
2 sin
α1 → pasul unghiular z1
θ1 x → ungh. poz. instantaneu vt , vn componente v
ω1 p π
v t = v cos θ1 x = ⋅ cos − ω1t
2 sin π / z1 z1
Compon. v , fig. 6.7 :
ω1 p π
v n = v sin θ1 x = ⋅ sin − ω1t
2 sin π / z1 z1
α1 2π π
Calc. lim. vt , vn in pc. A10 (θ1x = 0) si A1 sau B1 (t = 0 , θ1x = = = )
2 2 z1 z1
ω1 p
(v t ) A10 = v cos 0 =
2 sin( π / z1 )
( v n ) A 10 = v sin 0 = 0 vt → A1 (B1) – min
ω p ω1 p A10 – max, (fig. 6.8,a)
( vt ) A1 = 2 sin(1 / z ⋅ sin ( π / z1 ) = vn → A1 (B1) – max
π 1) 2
ω1 p ω p A10 – min , (fig. 6.8,c)
( vn ) A1 = ⋅ cos ( π / z1 ) = 1 ⋅ ctg( π / z1 )
2 sin( π / z1 ) 2
 Fig.6.7 Schema pentru determinarea componentelor vitezei lantului

ω12 p
at = ⋅ sin [ ( π / z1 ) − ω1 t ]
2 sin ( π / z1 )
Compon. a , fig. 6.7 :
ω12 p
an = − ⋅ cos [ ( π / z1 ) − ω1 t ]
2 sin ( π / z1 )
α1 2π π
Calc. lim. at , an in A10 (θ1x = 0) si A1 sau B1 (t = 0 , θ1x = = = )
2 2 z1 z1
ω12 p
( at ) A10 =
2 sin( π / z1 )
sin 0 = 0

ω12 p at → A1 (B1) – max

( an ) A10 =−
2 sin( π / z1 ) A10 – min , (fig. 6.8,a)
ω12 p ω12 p an → A1 (B1) – min
( at ) A1 = ⋅ sin( π / z1 ) =
A10 – max , (fig. 6.8,c)
2 sin( π / z1 ) 2
ω12 p ω12 p
( an ) A1 = − ⋅ cos( π / z1 ) = − ⋅ ctg( π / z1 )
2 sin( π / z1 ) 2

Fig.6.8 Variatia vit. si accel. din articulatiile lantului

 Consecinte variatiei vt , vn si at , an asupra functionarii TL :
v t min π
1. Variatia vt . R = = cos - masura var. vit. de inaintare L R = f(z1)
v t max z1

Influenta z1 asupra R , [%] →

fig. 6.9. În proiectare: (TL uz gen.)
→ R ≥ 98 % ⇔ z1 18), este
satisfacatoare.

Fig.6.9 Influenta z1 asupra variatiei vitezei tangentiale

2. Variatia vn → vibr. transv. ram. active L . Amplitudinea vibr ∼ p , ω1 , 1/z1 .

Masuri la proiectare (↓ efectelor vibr.) : ↓ p (N = 2,3) , ↑ z1
3. Variatia at → ram. activa L (pe directia de inaintare) Finertiale (solic. din. variabile)
4. Variatia an → solic. dinam. trans. ram. activa L, care nu se transmit sist. actionat.

6.4. Dinamica unei transmisii prin lant cu role si zale scurte

Function. TL cu role si zale scurte → influentata de : ef. polig. + soc ciocn.dinte-rola.
Forta total din ramura activ a lantului, F1 :
F1 max = Fu + Fm + Fg1 + Fd1pmax + Fes1 = Fd + Fg1 + Fd1pmax + Fes1
F1 min = Fu + Fm + Fg1 - Fd1pmax = Fd + Fg1 - Fd1pmax
Forta total din ramura pasiv a lantului, F2 :
F2 max = Fm + Fg2 + Fd2pmax
F2 min = Fm + Fg2 - Fd2pmax
2 Mr 1 2 Mr 2
♦ Fu = ≅ − forta periferic util ;
Dd1 Dd 2
♦ Fm = m0v 2 − forta de întindere datorat actiunii fortei centrifuge (fort masic )
α π
Fig. 6.11.a : Fdir . rad Fc = 2 Fm sin ≅ 2 Fm Fcentrif intr-o articul. L :
2 z1
Dd1 2 2 π m0 g v 2 π
Fc = m0 g p ω1 ≅ = 2 Fm Fm = m0 v 2
2 z1 z1
 G g A2
♦ Fg 1, 2 ≅ , f − s g. ram. pas. − Fîntind ram. pas. L dat. greut tii proprii
8 f1, 2
♦ Fd1pmax → Fdin polig → ef. poligonal ∼ cu marimea acceleratiilor
♦ Fes1 → Fstat echiv → soc. dat de ciocnirea dintre rola-dinte (la ciocn.au vit. diferite)
♦ Fd = Fu + Fm → Fdin

Fig.6.10. Reprezentarea schematica a for elor din ramurile lantului

Fig.6.11. Determinarea fortei de intindere Fm (a) si reprezentarea intuitiva a variatiei fortelor de tractiune din lan (b)

Limitarea ef. soc. ciocnirea rola-dinte → masuri:

• constructive, la proiectarea rotilor de lant;
2 v m x x z1 n1
• v m ≤ v a = 15...30 , [m/s] ⇔ fc = = ≤ fa = 15...60 , [Hz]
L 30 zo
La înf surarea lantului pe roata motoare, F1 ↓ la F2 , fig. 6.11,b (intuitiv) descresterea
in rate discrete (la TC trecere - continua)
Forta de apasare ce se transmite la arborii transmisiei : analog ca la TC, 6.11,b (Fm nu
incarca arborii ptr calculele de proiectare : Sa ≅ (1,1...1,2)Fu
 6.5. Cauzele iesirii din uz a TL cu role si zale scurte. Criterii de calcul al TL
1. Cauzele iesirii din uz a transmisiilor prin lant cu role si zale scurte. Dat. mod.
specific de infasurare L pe RL (pe un poligon cu z1, z2 laturi) + ciocn. dintre artic. L in
momentul angrenarii cu RL iesirea din uz a unei TL cu role si zale scurte → cauze:
1. Ruperea lantului → suprasarcini .
2. Deteriorarea (spargerea) rolelor → ↑ Ftract ram. act. L, vib. in ram. L (↓ ef. vibratiilor
in ram. L → ghideaza) , actiunea intermit. Fdin polig , Fstat echiv , (cu val. ↑ ptr. v ↑ i z1 ↓) .
3. Uzarea intensiva a articulatiei lantului → ungerea insuf. ↑ pbolt-bucsa + vibratiile
(longitud, , transv.) cauzate de ef. polig. si ciocnirile rola-dinte .
4. Uzura prematura a rolelor → a ↑ vperif L ( ↓ uzurii se ↑ z0 )
5. Uzura de contact crescuta intre rola si dintele rotii →suprasolic. din ram. act. L (↓
uz. de contact → proiectare se aleg atent mat. si TT) .
2. Criteriile de calcul a TL cu role si zale scurte. La calc. si verific. TL → criterii de
calcul ⇔ corespund principalelelor forme de deteriorare a elementelor lantului.
1. Verif. la rupere a L (Sr , ca st → SR , ca d , y , λD – fact. corect , c → firma):
N Sr
• la solic. statica → coef. sig. nom. static: cn s = ≥ ca st = 7 , 61...16 , 98
Fd
N Sr
• la solic. dinamica → coef. sig. nom. dinamic : cn d = y ⋅ ≥ c a d = λD c
Fu
2. Verif. Fintind la solicitarea rolelor → evitarii deteriorarii rolelor ca urmare a ↑
admisib
F
Fintind din lant → Fnom intind din role : Fr d = u ≤ Fr a
y
3. Verif. la uzura artic. L → evitarii uzurii obos. a artic. L (rola-bucsa) →
Fu kexp l
pnom cont din rola-bucsa : pnk = ≤ pak , Sk = a1 · d3 - proiectia ax. a supraf.
N Sk
contact
4. Verificarea transmisiei la frecventa ciocnirilor → evitarii uzurii datorita socului din
2 v m x x z1 n1
ciocnirea rola-dinte → fc = = ≤ fa = 15...60 , [Hz]
L 30 zo
5. Verificarea uzarii rolelor la solicitarea de contact → evita uzura pronuntata a rolelor
F1 max Ee 2 E1 E 2 2 ρ1 ρ 2
→ relatia lui Hertz: σ nk = 0 , 418 ≤ σ ak ; Ee = ; ρe =
B ρe E1 + E 2 ρ1 + ρ 2
 6.6. Ungerea transmisiilor prin lant
Functionarea normal TL : → ungerea artic. zalelor L +dintilor RL :
• dupa 120...180 ore de funct., L → demontat → spalat (degresat) cu solventi
(benz. , petrosin) → baie de unsoare consistent sau ulei cald (60....70° C)
• ung. periodic (8 ore) manuala (cu pompa, pensula) v < 4 m/s , TL deschise
• ung. prin picurarea v < 8 m/s, pe partea int. a ram. pasive
• ung. prin cufund. în baia de ulei, pe o adîncime < în lt. ecliselor., v = 6...10 m/s
• ung. prin pulveriz. ulei cu duze dispuse pe partea int. a ram. pas. v > 10 m/s
• TL se recom. s fie protej. : carcase , ap r tori cu tav de colectare a lubrifiantului

6.7. Metodica de calcul a TL cu role si zale scurte

1. Datele initiale: reg. de lucru, sist.
intind. , mod ung., pozitia TL ,
P1 , n1 , i12
2. N = 1, 2, 3 (ca variante de calcul)
3. Num rul de din i ai ro ii mici de lant,
z1 zmin
4. Nr. de din i al ro ii mici, z2 = z1 i12
→ z2
5. Puterea lim. admis. ptr un rand de L :
P f f
PL = 1 1 2 , [kW]
N
6. Tipul de lant → nomogr. din fig. 6.12
din SR : p , a , d1 , d3 , b1 , b2
7. Distanta preliminara dintre axe, Aprel
8. Elem. geom. TL : Dp1 , Dp2 , Lp
→ LpSR = M(z0) A , γ , β1 , β2
Fig.6.12 Nomograma pentru det. tip. de L cu role si zale scurte
π Dd1n1
9. Viteza medie a lantului: v m = ≤ 15...30 , [m/s]
60000
2 Mr 1 2 Mr 2
10. Forta periferica utila: Fu = ≅ , [N]
Dd1 Dd 2
11. Forta de intindere din lant data de forta centrifuga: Fm = m0v 2 , [N]
12. Forta dinamica: Fd = Fu + Fm
13. Forta de apasare pe arborii transmisiei: Sa ≅ (1,1...1,2)Fu , [N]
14. Verificare elementelor L → criteriile de calcul 1, 2, 3 … 5 de la pc. 6.5.