3.

LAG RE CU ALUNECARE
3.1. Generalit i. Tipuri de lagare
Lagarele: OM → sprij. os. i arb., asigur. 1 DOF − rota ia în jurul axei proprii.
Rezemarea: → cuple de rota ie: por iuni de arb. (fusuri sau pivo i)-piese de rezemare lag relor
(cuzine i sau rulmen i).
Stabilirea pozi iei axiale os. i arb.: umar ptr. limitarea deplas rilor ax. (câte unul pentru
fiecare direc ie, stânga-dreapta) indiferent de num rul lag relor arborilor.
Recomand.: ptr. dilatarea arborelui, umerii aplicati de ambele p r i ale aceluia i lag r.
Frecari: intre fus rotitor i lag ul fix (de alunecare sau de rostogolire) ptr. ↓ frec. →
un film (strat subtire) lubrifiant (de gros. h) intre elem. cuplei de frecare → functiuni lubrif.:
• ↓ frec., ↓ rezist. la deplas. i implicit energia consum. i transf. în c ldur
• asigur r cirea lag rului
• cre te rezisten a suprafe elor în contact la uzare
• evacueaz particulele rezultate din uzare
• etan eaz lag rul
• atenueaz vibra iile i ocurile
• cre te randamentul lagarului
Clasificare lagare si fusuri (L)
1. dupa felul • L cu alunecare (fig. 3.1,a)
miscarii relative: • L cu rulmenti (fig. 3.1,b)
• L radiale (incarcari pur radiale), fig. 3.2,a,e si fig. 3.3,a,d,e,h
2. dupa directia
• L radial-axiale (sarcina radiala > axiala), fig. 3.3,b,f
sarcinii:
• L axial- radiale (sarcina axiala > radiala), fig. 3.2,b,c,g
• L axiale (incarcari pur axiale), fig. 3.2, b,c,d si 3.3,c,g
• L cu frecare uscata si limita
• L cu frecare mixta (lagare cu cuzineti porosi)
3.dupa regimul • L cu frecare fluida
de frecare: − L hidrodinamice sau gazodinamice (L cu alunecare)
− L cu ungere elastohidrodinamica (L cu rulmenti)
− L hidrostatice sau gazostatice;
− L cu ungere hibrida
4. dupa forma • lagare (fusuri) cilindrice (fig. 3.3,a,c,e,f,g,h;)
suprafetei de • lagare (fusuri) conice (fig. 3.3,b)
frecare: • lagare (fusuri) sferice (fig. 3.3,d)
• lagare plane (fig. 3.3,c)
 Clasificare lagare si fusuri (continuare)

5. dupa pozitia • L de capat

pe osie sau arbore: • L intermediare
6. dupa modul de • L cu rezemare rigida
rezemare: • L cu rezemare elastica
• L oscilante
7. dupa felul • L cu miscare de rotatie completa continua
miscarii de rotatie: • L cu miscare de rotatie oscilanta
• L cu fusuri de sprijinire (in reazeme fixe)
8. dupa gradul de
mobilitate • L cu fusuri de legatura (in artic. mobile): lagarele mobile de pe
arborele cotit al unui motor termic.

Fig. 3.1 Rolul functional al lagarelor: a)-lagare cu alunecare; b)-lagare cu rostogolire

Fig. 3.2 Tipuri de lagare (schematizare): a,e)-lagare radiale cilindrice; b,c,d)-lagare axiale
 Fig. 3.3 Tipuri de lagare cu alunecare (a,b,c,d) si cu rulmenti (e,f,g,h):
a,e)-lagar radial cilindric; b,f)-lagar radial-axial; c,g)-lagar axial cilindric; d,h)-lagar radial sferic;

3.2. Elemente de tribologie

Tribologie: Probl. legate de ungere i ↓ frec. cu aplica ii în Tribotehnica
Suprafe ele de frecare: imperfecte geometric, hmax rugozitati = 0,01 m...2000 m
, contactul doar pe vârfurile neregularit ilor ↑↑ presiuni locale de contact (>> val.
medie).
Formele frecarii de alunecare. In constructia de masini exista frecvent OM cu miscari
relative de alunecare → introducerea unui lubrifiant intre piesele cu miscare relativa.
Lubrifiantul = al treilea corp (interpus între suprafe ele aflate în mi care relativ ). µ = f (mat.
suprafe e, h, , v, F). → curba lui Stribeck (fig.3.4), care evidentiaza mai multe tipuri de
frecari ⇔ regimuri de ungere:

• frecarea fluida (HD);

• frecarea uscata (U);
• frecarea semiuscata (limita, L);
• frecarea semifluida (mixta, M);

Fig. 3.4 Curba lui Stribeck

Frecarea fluid (fig. 3.5,a), ideala, realiz. conditii de ungere hidrodinamic a unui lagar:
 Presiunile din filmul de lubrifiant pot fi generate în dou moduri diferite: hidrodinamic
(gazodinamic) (HD), fig. 3.7 i hidrodstatic (gazostatic)(HS).

Fig. 3.5 Forme ale frecarii de alunecare :a)-frecarea fluida; b)-frecare semifluida; c)-frecare uscata

Lagarele in regim gazodinamic (pe perne de aer) au µregim GD < µregim HD .

La angrenaje i rulmen i, în zona de contact (↑↑↑ pres de contact), este dep it
regimul HD → regimul de ungere este denumit elasto-hidrodinamic (EHD). Acesta este un
regim de ungere cu un film sub ire de lubrifiant caracterizat prin deformarea elastic a
suprafe elor în zona de contact înso it de o cre tere rapid a vâscozit ii, lubrifiantul devenind
pentru foarte scurt timp (10-3 ... 10-6 s) quasisolid.
Condi iile de baza ptr. un lag r cu ungere hidrodinamic :
1. pelicula de lubrifiant este continua de gros h, fig. 3.5,a
2. h > hmax. rugoz. (lubrif. separa complet cele 2 supraf.), fig. 3.5,a
3. geom. intersti iu (IT): form de pan + curgerea: gros. IT mai mare → cea mai mica
(fig. 3.6)
4. v ↑↑↑ (fig. 3.7,e)
5. presiunile in IT ↑↑↑ rezultanta lor s poat genera o for portant care s
sus in fusul (f r ca acesta s ating cuzinetul), fig. 3.7,e
6. (vascoz.) corespunz toare temperaturii de lucru
7. µ = min randam. max
Frecarea uscat (U), fig. 3.5:
• (f r lubrifiant)
• duce la uzarea rapid a suprafe elor (µ > 0,3)
• frecarea uscata nu este acceptata form grav de uzura (griparea)
Frecarea semiuscat sau limit (L) :
• apare odat cu existen a unei pelic. lubr. între supraf. din contact in misc. relativa
• h este suficient doar pentru a îndep rta unele vârfuri de asperit i
• µL < µU
• situatie acceptata doar la limita (odata localizata → masuri de asigurarea cel putin
a unei ungeri semifluide).
 Fig. 3.7. Fazele realiz rii regimului hidrodinamic de ungere odat cu cre tere tura iei, n:
a)-repaos (n = 0) ; b)-turatie joasa; c)-HD partial; d)-HD complet; e)-turatie foarte mare

Frecarea semifluida sau mixt (M), fig. 3.5,b

• apare in conditiile introducerii unei cantit i corespunzatoare de lubrifiant
• viteza relativa este destul de mare
• exista cond. pentru separar. maj. neregularit., filmul de lubrifiant este intrerupt doar
de vârfurile unor asperit i
• este tipul de frecare intalnita la lagarele de uz general
Valorile coeficien ilor de frecare:
U = 0,1. . . 0,5 ; L = 0,08. . . 0,1 ; M = 0,008. . . .0,08 ; HD = 0,001. . . . 0,008
La lagarele de alunecare trebuie sa se realizeze cel putin o frecare semifluida.
Uzarea suprafe elor (S): în mi care relativ = pierdere de material m surabila.
Procesul de uzare = f(HB, geometria S, calitatea S, propr. lubrif., reg. func in., mediul
ambiant de lucru ...).
Principale forme de uzur :
1. Uzura de aderen (de contact): forfecarea vârfurilor rugozit ilor care se ating. Cu
ungere suficient → ele sunt eliminate, suprafe ele se netezesc (uzare controlata de la
începutul func ion rii unei ma ini = rodaj). Fara ungere, piesele se înc lzesc excesiv
produc suduri locale (gripaj).
2. Uzura abraziv : particule (uzura de aderen sau din exterior) din care p trund între
piesele aflate în mi care relativ , la etan ri defectuoase.
3. Uzura coroziv : ac . ch. sau electroch. a mediului sau lubrifiantului.
4. Uzura de oboseal : ciupituri (pitting) i se datoreaz tensiunilor de contact variabile
care ac ioneaz în mi carea de rostogolire (la rulmen i, la angrenaje etc). Efect. pitting poate fi
evitat → lubrifian i cu aditivi corespunz tori, ↑ HB superfic., ↑ calit. suprafete.
Materialele de ungere: rol: ↓ frec. din cupla de frec. (↓ uzurii) + elim Qdegajate
Dup starea fizic mat. de ungere: (Clasific., tipuri., met. de lubrifiere → SR)
• lubrifianti solizi
• lubrifianti lichizi (uleiuri)
 • lubrifianti consistenti (unsori consistente)
• lubrifianti gazosi
Lubrifian ii solizi: (oxizi Fe, fosfa i, met. moi:Pb, Sn, grafit, bisulfura de Mo sau de W)
• utiliza i singuri sau ca aditivi (îmbun t. aderentei) în uleiuri sau unsori;
• sub forma unor suspensii coloidale
• umplu golurile dintre microasperit i formând pelicule rezistente la presiuni mari.
• teflonul are propriet i autolubrifiante.
Lubrifian ii lichizi (uleiurile): organice (animal sau vegetal ), minerale, petrolier ,
sintetic . Propr., simb., utiliz. uleiurilor → SR. Aprecierea calit. ulei. ungere → proprietãti:
• vâscozitatea (proprietatea, în func ie de temperatur , de a rezista curgerii)
• aderenta
• prezenta aditivilor
• punct de inflamabilitate (150° … 250° )
• temperaturã (punct) de ardere
• temperatura de solidificare
• continut de acizi
• continut în apã
• emulsionabilitate
• punctul de congelare
• punctul de ardere
• con inutul în cenu
Simbolizare: L (lag re), M (motoare), T (transmisii) + nr (vâscozitatea, la 50°C)
Pentru ↑↑ propr. ungere →substantele aditivante (Gr. coloidal ,MoS2).
Unsorile consistente: amestec. uleiurilor minerale + parafin , s punuri de Ca, Li, Na. În
timpul func ion rii ma inii ele se fluidific datorit înc lzirii i asigur ungerea. Clasific.
simboliz. → SR (ex. RUL 100 Ca 3 ).
Aprecierea si alegerea unsorilor consistente (UC)→ propriet i:
• punctul de picurare (temperatura la care începe sã picure unsoarea sub actiunea
propriei sale greutãti) intre 80...150 oC
• stabilitatea la umiditate
• consistenta
Pentru cresterea calitãtii unsorilor se folosesc substante aditivante.
Avantaje UC fata de uleiuri:
• se folosesc la orice turatie mentinându-si proprietãtile de ungere
• au frecare interioarã scãzutã si sunt indicate si la aparaturã de precizie
 • asigurã o etansãre mai eficientã
• se aplicã si se curãtã usor
• protejeazã suprafe ele de coroziune cu frec ri interioare mai sc zute
Dezavantaj major UC : nu realizeazã forma de frecare fluidã.
Recomandare de folosire UC:
• nu sunt cond. ptr. realiz. ungerii fluide → mecanismele cu turatii scãzute si medii
• lagãre greu accesibile cu tura ii joase
• lagare în medii care necesitã etansãri eficiente
• ungerea suprafetelor cu miscãri relative supuse actiunii corosive a apei

3.3. Fusuri si pivo i de alunecare. Caracterizare general

Fusurile (pivotii): portiuni din osii (arbori) care servesc rezemãrii pe cuzinetii lagãrelor de
alunecare. Pivotul = fus pentru rezemare axialã.
Incarcarea fusurilor: reactiuni din reazeme det. echilibrul sarc. active din os. (arb.)
Reactiunile: numai forte rad., numai forte ax. sau rad. +ax.
Sprijinirea fusurilor: pe lagare prin intermediul cuzineti. Cuplul de mat. fus-cuzinet este
obligatoriu sa aiba proprietati antifrictiune (µµ ↓): otel/aliaje neferoase Cu-Sn.
Avantaje lagarele (fusurile) de alunecare fata de lag rele (fusurile) de rostogolire:
• pot prelua sarcini suplimentare (suprasarcini) fara urmari grave
• au o func ionare lin , f r zgomote i vibra ii
• au diametre mai reduse
• sunt mai ieftine la dimensiuni mari
• au o durabilitate mai mare (în regim de ungere fluid )
• posibilitatea de functiona la sarcini si turatii ridicate
• constitue rezem ri relativ elastice
• pot fi montate si pe fusuri intermediare (între umerii arborilor)
Dezavantajele lag relor de alunecare fata de lagarele cu rostogolire :
• lungimi mai mari
• uzuri mai intense prin frecare
• se înc lzesc mai mult in special pentru cazul cand se asigura o frecare semifluida
• au un consum mai mare de lubrifiant
• pierderile prin frecare sunt mai mari daca nu se asigura conditii optime de ungere
• necesit rodaj la punerea in functiune
• cuzine ii necesit materiale scumpe (aliaje de Cu-Sn cu proprietati antifrictiune)
• au o capacitate portant mai redus pe unitatea de lungime a fusului
 Recomand ri → utilizarea lagarelor (fusurilor) de alunecare :
• pentru ma inile supuse vibra iilor
• pentru tura ii foarte mari
• la masini si agregate pentru care trebuie limitat nivelul de sgomot
• pentru incarcari (sarcini) foarte mari la tura ii joase
• cand nivelul de investitii este redus si trebuiesc aplicate solutii simple
• cand spatiul nu permite rezemarea pe rulmenti

3.4. Forme construct. si proprietati functionale ale fusurilor radiale cilindrice

Constructiv, fusul radial cilindric al unui arbore → 3 situatii distincte:
1. Fusul rad. cilind. fara umeri, fig. 3.10,a: 2 gr. de lib. (GL-DOF): rot. + depl. ax. stg-dr.
2. Fusul rad. cilind. cu un umar, fig. 3.10,b: 2 DOF: ): rot. + depl. ax. dr.
3. Fusul rad. cilind. cu 2 umeri, fig. 3.10,c: 1 DOF: rot.
Obs: a - la proiectarea umarului: rcuz > rfus si tesitura inter. lagar > r ext.cuz
b - Φumar →sa asig. o supr. frontala de contact cu cuzinetul suficient de mare
c - joc axial functional, ja = 0,2...0,3 (0,5) mm
d – uneori umeri cu inel fixat ax. cu un stift filet. asig. cu sig. elastica (fig. 3.10,d)

3.5. Reguli de sprijinire ax. a osiilor si arborilor pe lagarele cu alunecare (LA)

Regula gen.: sprijinirea ax. os.(arb.) pe LA → 1 DOF: rotatia in jurul axei proprii.
Exceptii (la arb. red. par. cil. dantura in V): 2 DOF: rot. + depl. ax. stg-dr.
Ptr. Fax functionale ↑↑ (sau din mg): sprij. ax.: LA cu fusuri rad-ax, ax-rad sau ax
Ptr. Fax functionale ↓↓ fara sprij. ax , sprij.: LA cu fusuri rad. cilindrice
Principiu de baza la rez. ax. a os. (arb.): sprij. ax. in fiecare sens (stg, dr, sus, jos)
trebuie sa se realizeze intr-un singur fus (loc).
Conducerea axiala os. (arb.) cu fusuri rad. cil. → 3 tipuri de scheme de rezemare:
• scheme de rezemare de tipul I, fig. 3.11,a
• scheme de rezemare de tipul II fig. 3.11,b
• scheme de rezemare de tipul III fig. 3.11,c
Sch. rez. I : sprij. ax. os. (arb.) intr-un singur fus (lagar) - LA conducator (de capat,
intermediar). asigura os. (arb.) 1 DOF: rot. Recomandare: arb. lungi (fen. dilatare termica).
Sch. rez. II : sprij. ax. os. (arb.) intr-un singur sens si in sensul opus in doua fusuri
(lagare) diferite. (de capat, intermediar). asigura os. (arb.) 1 DOF: rot. Recomandare: arb.
scurti (fen. dilatare termica).
Fig. 3.10 Forme constructive de rezemare a fusurilor cilindrice si schemele simplificate ale acestora:
a)-fus cilindric cu 2 grade de libertate; b)-fus cilindric cu 2 grade de libertate (cu restrictie de deplasare spre
stanga); c,d)-fus cilindric cu 1 grad de libertate
 Sch. rez. III : sprij. ax. a unor arb. pe care sunt fixati axial RD cu dantura dublu inclinata
(dantura in V) este la prima vedere cu 2 DOF: rot. + depl. stg.-dr. (→ depl. stg.-dr. este
restrictionata de exist. dantura in V. arb. 1 (fig.11,c) → SR I (II) iar arb. 2 SR (III).

Fig. 3.11 Scheme de rezemare a osiilor si arborilor cu fusuri radiale cilindrice:

a)-scheme de rezemare de tipul I; b)-scheme de rezemare de tipul II; c)-scheme de rezemare de tipul III

3.6. Criteriile de calcul ale fusurilor

La dimens. LA se utilizeaza 4 criterii de calcul, care trebuiesc indeplinite simultan:
1. conditia (criteriul) de asigurare a ungerii (AU)
2. conditia (criteriul) de limitare a incalzirii (LI)
3. conditia (criteriul) de rezistenta (Rez)
4. conditia (criteriul) de buna rezemare (BR)
Obs.: - la sprij. os.(arb.) in LA neoscilante, cond. BR ≡ cond. de limit. a deform. de incov.
În calculele ingineresti, cond. AU si LI se pot trata in doua moduri :
a. calcul simplificat
b. calcul relativ exact
a. Calculul simplificat (aproximativ): bazat pe teoria elementara -TE (nu tine seama de
legile reale de repart. pres. fus-cuz..Foloseste rel. de calcul bazate pe legi statistice si asigura :
• cel putin o ungere semifluida, nu exclude posibilitarea creerii intamplator a unor
conditii optime de ungere
• numai conditii de limitare probabila a incalzirii
 b. Calculul (relativ) exact este bazat pe teoria hidrodinamica a ungerii (tine seama de
legile reale de repartitie a presiunii lubrifiantului introdus intre fus si cuzinet), asigura :
• realizarea unor conditii optima de ungere (se conteaza pe o frecare fluida)
• creeaza conditii pentru limit. sigura a incalz., → calcule de bilant termic

3.7. Ipoteze simplificatoare privind repartitia presiunii dintre fus si cuzinet la

fusurile radiale cilindrice
Pe baza TE , in cazul fusului radial cilindric se pot aplica 2 ipoteze de calcul :
• ipoteza fusului nou
• ipoteza fusului uzat
1. Ipoteza fusului nou: R → reparti. uniform pe intreaga arie de contact fus-cuz.
(pres. de contact sunt repartiz. uniform pe lungimea si perimetrul fusului) , fig. 3. 12,a.
Aceasta ipoteza se utilizeaza la calculul simplificat al fusurilor la conditia deAU.
dRr action. → dS = l d l = l r dα → dRr descompus : dRH (se anuleaz
reciproc) si dRV iar rezultanta componentelor verticale echilibreaza pe R:
dRr = pdS = lrd α

dRV = dRr sin α = plr sin α d α

Prin integrare rezulta:
π
R
RV = R = plr sin α d α = ( − plr cos α ) π
= 2 rpl = pld p = pm =
0
0
dl

Fig. 3.12 Ipoteze simplificatoare de calcul pentru fusurile radiale cilindrice:

a)-ipoteza fusului nou; b)-ipoteza fusului uzat
2. Ipoteza fusului uzat ia in considerare uzura fusului. pres. fus-cuz. sunt repart.
uniform doar pe lungimea fusului, pe perimetrul fusului pres. = variabila, ∼ cu uzura radiala si
are un maxim, p0 fig. 3. 12,b. Pentru un calcul simplificat se admite o varia ie sinusoidal :
p = po sin . Ca la ipoteza fusului nou, componentele dRr, dRH ale dR care ac ioneaz la
nivelul ariei de contact fus-cuzinet, pe elementului de suprafa , dS :
π π π
1− cos 2α α 1 π π
R = polr sin dα = polr
2
dα = polr + sin 2α = polr = pold
0 0
2 2 4 0 2 4

4
Se compara cu R = pm d l presiunea maxim valoarea: p0 = pm
π
Aceasta ipoteza se ia in considerare la calculul simplificat al fusurilor la conditia LI.

3.8. Calculul simplificat al fusurilor radiale cilindrice la conditia AU

In TE conditia de AU (in ipoteza fusului nou) ⇔ lubrif. s nu fie expulzat dintre fus i
cuzinet : pm ≤ pa in cond. normale de lucru se realiz. cel putin o frecare semifluida.
R
Cu pa dat calculul simplificat al fus. rad. cil. la conditia AU pm = ≤ pa (V+D)
dl

3.9. Calculul simplificat al fus. rad. cil. la conditia de limitare a incalzirii (LI)
Ffrec fus-cuz. → Lfrec →Q → se transmite prin corp LA (fus, cuz., lubrif) → mediul
ext.
Dupa pornirea fusului, QProdus → ↑ tlag, (QProdus > QEvacuat) → funct. in regim
tranzitoriu.
In cond. norm. de functionare LA, la un moment dat QP = QE → funct. in regim
permanent (tlag = tregim) ⇔ tlag se stabiliz. la o val. de regim, (fig. 3.13). tregim < ta =
50...90 0C

Fig. 3.13 Reprezentarea schematica a evolutiei temperaturii intr-un lagar de alunecare

Teoriei hidrodinamice a ungerii : calculul fus. rad. cil. la conditia LI se face direct,
(ecuatii de bilant termic) treg < ta . Daca treg > ta → masuri pentru imbunat. cond. de
ungere.
 TE a ungerii : calculul fus. rad. cil. la cond. LI se face indirect : calc. treg → Psp.fr
(puterea specifica de frecare) iar ta → Psp.fr.adm (puterea specif. de frec. adm.) cond. LI:
Psp. f . ≤ Psp. f . a (VLI)

For a de frecare elementar , (fig. 3.12,b): dFf = µdR = µ po lr sin α d α

π π
π 4
Ff = dFf = µ po lr sin α d α =µ po lr ( − cos α ) 0 = µ po ld = µ pm ld
0 0
π

4 4
(conditia LI → ipoteza fus. uzat: Ff = µ pm ld = µR
π π

π dn
Puterea consum. prin frecare: Pf = Ff v ; v = , [m/s]
60 ⋅ 1000
4 π dn
Pf Ff v π µR
Psp. f . = = = 60 ⋅ 1000 ≤ P
sp. f . a
dl dl dl
µ Rn µ Rn
Psp. f . = ≤ Psp. f . a (VLI-1) si l ≥ (DLI-1)
15000l 15000Psp. f . a

Utiliz. rel. (VLI-1) si (DLI-1) este greoaie → se determina :

4
Pf Ff v π µ pmdlv 4 4
Psp. f . = = = = µ ( pmv ) ; Psp. f . a = µ ( pmv ) a ; R = pm d l
dl dl dl π π
Dupa simplificare: Psp. f . ≤ Psp. f . a (VLI-1) ⇔ ( pmv ) ≤ ( pmv ) a , [MPa⋅m/s] (VLI-2)

pm, (pmv)a - tabelar; v - se calculeaza

R π dn Rn Rn
Calculand: pmv = ≤ ( pmv ) a l≥
dl 60 ⋅ 1000 19100l 19100 ( pmv ) a

(VLI-2) (DLI-2)
3.10. Calculul fusurilor radiale cilindrice la conditia de rezistenta
1. Calculul de predimensionare al fusurilor de capat la conditia de rezistenta: Solicitat:
incov., fig. 3.14. cu , (Mi max)fus in sectiunea de capat a fusului cond. Rez:

σ ni =
( Mi max) fus
=
Rl
=
Rl
=
5Rl
≤ (σ ai ) d≥3
5Rl
;l≤
d 3 (σ ai ) III
W 2W 2 ⋅ 0,1d 3 d 3 nσ
(σai )III 5R

(VRez-1) (DRez-1) (l – dat) (DRez-2) (d– dat)

Fig. 3.14 Schema de calcul la conditia de rezistenta a fusurilor de capat

2. Calculul de predimensionare al fusurilor intermediare la conditia de rezistenta

Solicit. compusa: i + r , fig. 3.15. In sect. de capat a fus. intermed. (Mi max)fus , Mr → Me :
M 10Me 10Me
Con. Rez.: σ ei = e ≤ ( σ ai ) III ; W ≅ 0,1d 3 ≤ ( σ ) d ≥ 3
W d3
ai III
(σ ai )III
(VRez-2) (DRez-3)

Fig. 3.15 Schema de calcul la conditia de rezistenta a fusurilor intermediare

 Fig. 3. 16 Rezemarea unui fus cilindric:
a) pe un cuzinet fix (neoscilant) si influienta rotirii pe reazem asupra repartizarii presiunii
dintre fus si cuzinet; b)Solutia constructiva cu cuzinet oscilant ca mijloc de realizare a conditiei de buna rezemare

3.11. Calculul fusurilor radiale cilindrice la conditia de buna rezemare (BR)

BR fus.-cuz. : p ≅ const in lungul fus. → ptr. asig. conditia AU.
La fus. rezemate pe cuzineti fic i (rigid, neoscilanti) BR este determ. de deform. la
incov. pe care o au os. (arb.) in dreptul reazemelor respective (ϕR ale fibrei medii deformate).
Fig. 3.16: fus cil. rezemat pe un cuzinet rigid cu ↑ valori rotirii pe reazem, ϕR :
(ϕR < ϕR1 < ϕRII < ϕRIII) → cu ↑ neuniform. pres → pres. max. >> pm → la capatul b
0

↑↑neuniform. pres. Nu asig. cond. frec. semifl. ↑Q ↑temp locala gripare

 1
Ptr. o functionare normala lagar fix → joc diametral fus-cuz : ∆ = D − d ≅ d
1000
Limita geometrica a deformatiei (L) : are loc o incastrare a fus. in cuz., in a si b

( )
tg ϕ =
R L l
∆
(ϕR )L = arctg
∆
l
ϕ R << ( ϕ R )L Cond.BR:sub forma unei conditii
de deformatie la limita.
1
Exemplu: d = 100 mm; l = 100 mm ∆ = D−d ≅ d = 0,1 mm
1000
0,1 0,1
ϕR << (ϕR )L = arctg ≅ = 0, 001 [rad] = 0,0578 0=3’ 26,4 ‘’, (unghi ↓↓ rotire)
100 100
Ptr. arbori de uz general cu fus. cil. rad. rezem. pe cuz. fix (pe baza constatarilor
l l l
statistice) → cond.BR : ≤ 1( 1, 5 ) . Daca > → ptr. o BR →posibilitati:
d d d admisibil

• verificarea conditiei de def. la limita: ϕ R << ( ϕ R )L

• utilizarea solut. c-tive cu reazem oscilant, fig. 3.16, (cupla sferica, sau cilindrica)

3.12. Ipoteze simplific. priv. repartiz. pres. dintre fus-cuzinet la fus. ax. plane
Si la fus. ax. plane cu suprafata de contact cilindrica TE de ungere: ipoteze
simplificatoare privind repartizarea fortei axiale intre fus (pivot) si cuzinet:
• ipoteza fusului nou (FN)
• ipoteza fusului uzat (FU)
1. Ipoteza fusului nou : A repartiz. uniform pe Scont dintre pivot-cuz. → pm = const.:
A 4A
• pentru arie de contact circulara plina: pm = =
Scont . πd2
• pentru arie de contact circulara inelara:
4A 4A A A
pm = = = =
π ( d e2 − d i2 ) π ( d e + d i )( d e − d i ) π d e + d i d e − d i π dmb
2 2
Ipoteza FN → se utilizeaza la calculul simplificat al fusurilor la conditia de AU.
2. Ipoteza fusului uzat: ia in considerare uzura fusului: pres. fus-cuz. ∼ cu uzura.
Ipoteza FU → se utilizeaza la calculul simplificat al fusurilor la conditia de LI .
• pentru fusuri (pivoti) cu aria de contact circulara plina , fig. 3.18 :
Ipoteza FU : - presiunile sunt constante de-a-lungul unor cercuri concentrice
- variaza pe directia radiala si produce o uzura : u = k µ px v x
Fig. 3.17 Ipoteza fusului nou
pentru fusurile axiale plane cilindrice:
a)-fus cu sectiune plina;
b)-fus cu sectiune tubulara

Fig. 3.17 Ipoteza fusului uzat

pentru fusurile axiale plane
cilindrice:
a)-fus cu sectiune plina;
b)-fus cu sectiune tubulara
 k – const. de proportion. ; µ ; px – presiunea (constanta) pe rx ; vx – vit. periferica pe rx
u
Cu: v x = ω rx pxrx = = const = C -hiperb. echil.( rx = 0 px → ∞ ); C=?
k µω
Ptr. C=? → forta axiala elementara: dA = dSpx = 2π rx drpx = 2π Cdr
r r
A
A = 2π Cdr = 2π C dr = 2π Cr C=
0 0
2π r

A
r C A
Ptr. : rx = rm = px = = 2π r = = pm pm se gaseste pe rm .
2 r r πr2
2 2
Valorile ↑↑↑ ale presiunii la centru cercului de contact ( rx = 0 px → ∞ )
→ac.zona: sa fie neutilizabila → canale de ungere in cuzinet Scont = tubulara, fig. 3.18,b.
• pentru fusuri (pivoti) cu aria de contact inelara, fig. 3.18,b: similar:
A
C=
2π ( re − ri )
A
re + ri C 2π ( re − ri ) A
Ptr. : rx = rm = px = = = = pm
2 re + ri re + ri π ( re − ri2 )
2

2 2
Concluzii: 1. Pe un cerc oarec. pfus-cuz = const., pe directia rad. p(r) – hiperbola
2. Pe dm → px = pm

3.13. Calculul simplificat al fus. axiale la conditia de asigurare a ungerii (AU)

Calculul simplificat al fusurilor la conditia AU → ipoteza FN.
Fus. ax. plane cil. : cond. AU idem fus. rad. cil. → supraf. de cont. ↓ (canale ungere)
Conditia de AU pentru fusuri (pivoti) cu aria de contact:
4A 4A
• circulara plina : p'm = ≤ pa (VAU-1) d≥ (DAU-1)
π d 2η πη pa
4A 4A A
• inelara : p'm = ≤ pa d≥ ; d≥
π (de2 − di 2 )η π (1− k2 )ηpa π k1η pa
di b
(DAU-2) k= (DAU-3) k1 =
de dm
 3.14. Calculul simplificat al fus. axiale la conditia de
limitare a incalzirii (LI)
TE a ungerii : calculul fus. ax. cil. la conditia LI se
face indirect : calc. treg → Psp.fr (puterea spec. de frecare)
iar ta → Psp.fr.adm (puterea specif. de frecare adm.)
cond. LI:
Psp. f . ≤ Psp. f . a (VLI)

Daca se indeplineste (VLI) in conditii normale de

lucru, se asigura LI a LA cu suficienta probabilitate, fara a se
cunoaste temperatura fusului (lagarului) in regim permanent.
Utilizarea (VLI) - groaie → relatie echivalenta:
pmv m ≤ ( pmv m ) a , [MPa m/s]
Cu (VLI)→ rel. de (V) si (D) ptr. fus. ax. plane cil. cu Scontact
plina, tubulara (fig. 3.20).
Fig. 3. 19. Cuzinet cu canale de ungere
• pentru fusuri axiale cilindrice cu aria de contact cilculara:
4A πd mn d
(VLI) → : pm = 2
; vm = ; d m = si dm , d, [mm]; v, [m/s] ; A ,[N]
πd 60 ⋅ 1000 2
An An
≤ ( pmv m ) a , [MPa m/s] d≥ , [MPa m/s]
30000d 30000 ( pmvm ) a

• pentru fusuri axiale cilindrice cu aria de contact inelara:

A πd mn d d − di
(VLI) → : pm = ; vm = ; dm = ;b= e si : dm , d,b ,[mm]
π dmb 60 ⋅ 1000 2 2
v , [m/s] ; A , [N]
An An
≤ ( pmv m ) a , [MPa m/s] b≥ , [MPa m/s]
60000 b 60000 ( pmv m ) a

Fig. 3. 20 Suprafete de contact fus-cuzinet la fusurile axiale plane cilindrice