1

4. LAG RE CU ROSTOGOLIRE - LR (RULMEN I)

4.1. No iuni introductive

La LR: frecarea cu rostogolire ( rul = 0,008...0,01). →

OM speciale rulmenti. Fig. 4.1: cel mai simplu rulment: un
inel int., un inel ext. , corpurile de rostogolire (fara
alunecare) separate de o colivie. Inelele int. si ext.: au cai de
rulare de forma corpurilor de rostogolire (bile, role cilindrice,
role conice, role butoi, ace) si servesc drept cale de rulare
pentru corpurile de rulare.
Asamblarea rul.: OM de rotatie (osii, arborii, roti, role
etc) se asambleaza cu unul din inelele rulmentului (de
regula cu inelul interior), celelalt inel fiind asamblat in
suportul de reazem (de regula o carcasa).
Fig.4.1 Partile componente ale unui rulment

Avantajele LR fata de LA :
• pornire mai u oar
• joc radial foarte redus
• fusurile nu se uzeaz , pot fi înlocuite u or datorit interschimbabilitatii lor → ISO
• nu necesit rodaj
• consum de lubrifiant mult mai sc zut
• între inerea lor este foarte simpl
• lungimi mai mici decât lag rele de alunecare
• se fabrica in serie de masa
Dezavantajele LR fata de LA :
• rigiditate mai mare
• gabarite mari pe diametrul lagarelor
• sunt mai sensibile la suprasarcini i vibra ii
• func ionarea lor este insotita de de zgomot si pot genera vibratii
• cerin e severe de execu ie i montaj
• cost mai ridicat i o durat de serviciu mai redus
• Nu se recom.: ↑↑↑ sarcini i ↑↑↑ tura ii, ↓↓↓ tura ii sau lagare supuse vibra iilor
 2

Clasificarea rulmen ilor – criterii :

1. dupa natura sarcilnilor
preluate de rul.:
2. dupa forma corpurilor
de rostogolire:
3. dupa nr. randurilor
cailor de rulare:
4. dupa complexitatea
constructiva:
• rulmen i rad. (numai sarcini rad.)
• rulmen i rad.-ax. (sarc. rad. - in principal, dar si sarc. ax.
• rulmen i ax.-rad.(sarc. ax. - in principal, dar si sarc. rad.
• rulmen i ax. (numai sarcini axiale).
• rulmen i cu bile
• rulmen i cu role cilindrice (scurte sau lungi)
• rulmen i cu role conice
• rulmen i cu role butoi (simetrice sau asimetrice)
• rulmen i cu ace
• rulmen i cu role infasurate
• rulmen i cu un rand
• rulmen i cu 2 randuri
• rulmen i cu mai multe randuri
• rul. cu simplu efect: transmit solicit. ax. → sau ←
• rul. cu dublu efect, care transmit solicit.ax. ↔

5. dupa clasa de • rul. exec.cls. preciz. normala (de uz general, P0)

precizie: • rul. exec cls. preciz. ridicata (P6, P5, P4, P2).

Materialele: ptr. elem. de baza ale rul.: (inele, bucse de strangere, corpurile de rostogolire)
au in vedere solicitarile preponderente ale acestora: tensiuni de contact (hertziene) variabile si de
oboseala, socuri si vibratii. → proprietati: ↑ HB, ↑ σR si ↑ tenacitatea:
• otelurile RUL 1 si RUL 2, pentru rulmenti de uz general: 1 %C, 1,4 %Cr, Mn si Si;
• otelurile RUL 1V si RUL 2V, pentru conditii de lucru grele;
• oteluri inox., refract. ... : rul. ce funct. in conditii speciale de mediu si temp..
Inelele rul: forjare, recoacere, strunjire, C+r la 65 HRC si rectificare (automat ).
Corp. de rulare: forj., prel. asch., rectific., C+r la 65 HRC, rectificare, lepuire, CTC, sortare
Capacele de protectie: ambutisare din Tb. din otel.
Coliviile: Tb de otel sau alama (stantare sau ambut.), prin turnare (Bz) sau din mase plast.
 3

4.2. Caracterizarea constructiva si functionala a principalelor tipuri de rulmenti

4.2.1. Aspecte generale
Necesitati f. variate in CM si aparate → f. multe tipuri de rulmenti → tipuri de baza .
Forma construct. (simetrica, asimetrica) a rul. → proprietatile functionale: in nr de 2:
I – modul de preluare a sarcinilor de catre cele inelele rulm. → posibile propriet. :
• posibilitatea de preluare a sarcinilor radiale
• posibilitatea de preluare a sarcinilor axiale
• posibilitatea de preluare atat a sarcinilor radiale cat si a sarcinilor axiale
II – posibilitatea de rotire relativa a celor 2 inele in plan axial → exista :
• rulmen i neoscilanti (rigizi), fara posibilitate de rotire relativa a inelelor
• rulmen i oscilanti, cu posibilitate de rotire relativa a inelelor

4.2.2. Tipurile de baza ale rulmentilor

1. Rulmen i radiali cu bile pe un rând (STAS 3041-87)
Caracterizare pentru tipul de baza:
constructiva functionala

I − preiau in principal sarcini rad., R, dar pot

prelua si sarcini axiale A ↔. Calea de rulare nu
Constructie este prea adanca sarcini A ↓
simpla, rulment II – neoscilanti (nu permit rotiri relative ale
simetric celor 2 inele in plan axial decat in limita jocului
ceea → la rezemari de arbori cu deformatiile
Fig. 4.2 Rulmenti radiali cu bile pe unghiulare (de incovoiere) pe reazeme ↓↓).
un rand
2. Rulmen i radiali cu bile pe 2 rânduri
Caracterizare pentru tipul de baza:
constructiva functionala
Combinatie a 2 I − preiau in principal sarcini
rulmenti radiali cu bile radiale, R, dar pot prelua si
pe un rand. Pe o parte sarcini axiale A ↔. Calea de
a cailor de rulare → rulare nu este prea adanca
canale de umplere sarcini A ↓
(corpuri de rostogolire
Fig. 4.3 Rulment radial cu bile pe doua randuri II – sunt neoscilanti
 4

3. Rulmen i radiali-axiali cu bile pe un rând (STAS 7416/1-86)

Caracterizare pentru tipul de baza:
constructiva functionala
Calea de rulare mai I − preiau in principal
adanca Sarcini A ↑ sarcini radiale, R, dar pot
prelua si sarcini axiale A
intr-un singur sens
II – sunt neoscilanti,
Fig. 4.4 Rulmenti radiali-axiali cu bile pe un rand

4. Rulmen i radiali-axiali cu bile pe dou rânduri (STAS 7416/3-86)

Caracterizare pentru tipul de baza:
constructiva functionala
Sunt o combinatie a 2 I − preiau in
rulmenti radiali-axiali cu bile pe principal sarcini radiale,
un rand. Au prevazuite lateral R, dar pot prelua si
pe inelul exterior canale de sarcini axiale
umplere pentru bile → functionale, A ↑↑ ↔
discontinuitati pe cale a de II – sunt neoscilanti
Fig. 4.5 Rulment radial-axial cu bile pe 2 randuri rulare a inelului exterior.

5. Rulmen i radiali-oscilan i, cu bile (STAS 6846-86)

Caracterizare pentru tipul de baza:
constructiva functionala
Forma I − preiau in principal sarcini radiale,
sferica a caii de R, dar pot prelua si sarcini axiale, A ↓↓ ↔
rulare de pe II – sunt oscilanti permit rotiri relative
inelul exterior
mari ale celor 2 inele in plan axial
unghiuri
rezemarea unor arbori deformatii ↑↑
mari de rotire
unghiulare (de incovoiere) pe reazeme, sau
relativa ale
Fig. 4.6 Rulment radial-oscilant cu bile pe 2 in cazul unor montaje mai putin precise.
randuri
celor 2 inele in
plan axial
 5

6. Rulmen i radiali-oscilan i cu role butoi pe dou rânduri (STAS 3918-86)

Caracterizare pentru tipul de baza:
constructiva functionala
Forma sferica a I − preiau in principal sarcini radiale,
caii de rulare de pe R, dar pot prelua si sarcini axiale, A ↓↓ ↔
inelul exterior II – sunt oscilanti permit rotiri relative
unghiuri mari de mari ale celor 2 inele in plan axial
rotire relativa ale
rezemarea unor arbori deformatii ↑↑
celor 2 inele in plan
unghiulare (de incovoiere) pe reazeme, sau
axial
Fig. 4.7 Rulment radial-oscilant cu role in cazul unor montaje mai putin precise.
butoi pe 2 randuri

Caracterizare pentru tipul de baza:

constructiva constructiva
I − preiau numai sarcini
Corp. de rostog.: role cil. scurte radiale, R.
sau lungi. au o constructie simpla si
7. Rulmenti radiali sunt destinati pentru a prelua in II – neoscilanti (nu permit
cu role cilindrice pe un general numai sarcini radiale. rotiri relative ale celor 2 inele in
rand (STAS 3043-86) Tipurile de baza N si NU (fig. plan axial decat in limita jocului
4.8,a,b). Nu pot prelua sarcini axiale ceea → la rezemari de arbori
in nici un sens. cu deformatiile unghiulare (de
incovoiere) pe reazeme ↓↓).
Combinatie a 2 rulmenti radiali cu I − preiau numai sarcini
8. Rulmenti radiali
role cilindrice pe un rand, fig. 4.8,c. radiale, R.
cu role cilindrice pe 2
Nu pot prelua sarcini axiale in niciun
randuri (STAS 6190-86) II – sunt neoscilanti.
sens.
9. Rulmenti radiali I − preiau numai sarcini
Combinatie a 2 rulmenti radiali cu
cu role cilindrice pe 4 radiale, R.
role cilindrice pe 2 randuri. Nu poate
randuri (STAS 11118-
prelua sarcini axiale in niciun sens. II – sunt neoscilanti.
80)
Corpurile de rostogolire (role I − preiau numai sarcini
10. Rulmenti radiali
cilindrice) foarte lungi in raport cu radiale, R.
cu ace pe un rand
diametrul lor, fig. 4.8,d. Nu pot
(STAS 7016/1-86) II – sunt neoscilanti.
prelua sarcini axiale in niciun sens.
 6

Fig. 4.8 Rulmen i radiali cu role cilindrice

Caracterizare pentru tipul de baza:

constructiva constructiva
Corpurile de rostogolire si I − preiau sarcini radiale, R, si
11. Rulmenti radiali- caile de rulare de forma sarcini axiale functionale, A de
axiali cu role conice pe un tronconica, preluarea unor valori comparabile cu cele radiale,
rand (STAS 3920-87) forte axiale comparabile ca intr-un singur sens.
valoare cu fortele radiale II – sunt neoscilanti
Combinatie a 2 rulmenti
radiali-axiali cu role conice pe
12. Rulmenti radiali- un rand montati in forma literei I − preiau sarcini radiale, R, si
axiali cu role conice pe 2 X, (fig. 4.9,b). Formei sarcini axiale functionale, A ↔.
randuri (STAS 11058-86) simetrica pot prelua forte II – sunt neoscilanti
axiale functionale in ambele
sensuri

Fig. 4.9 Rulmen i radiali-axiali cu role conice

 7

Caracterizare pentru tipul de baza:

constructiva constructiva
2 saibe plane sunt prevazute cai de rulare sferice pe
care se rostog. corpurile de rostogolire (sferice), fig. 4.10,a.
Inelul superior: rotitor si se mont. fara joc pe arbore, iar intre
13.Rulmenti celelalt inel fixat pe carcasa si arbore exista un joc, ∆ . I − preiau
axiali cu bile pe numai sarcini
un rand, cu Pentru a putea fi utilizati pentru rezemarea arborilor cu axiale, A intr-un
simplu efect si deformatii de incov. pe reazeme ↑↑, inelul inferior poate fi singur sens.
saibe plane (STAS montat intr-un inel aditional cu suprafata de rezemare de
II – sunt
3921-87) forma sferica pe carcasa, care la randul sau, pe portiunea
neoscilanti
de rezemare are forma sferica (fig. 4.10,b). → acest
reazem desi foloseste un rulment neoscilant, poate deveni
in ansamblul sau, un reazem oscilant.

Fig. 4.10 Rulmen i axiali-oscilanti cu bile pe un rand, cu simplu efect, cu saibe plane

14. Rulmenti axiali cu bile pe un rand, cu saiba de carcasa sferica (STAS 11308-85)
Caracterizare pentru tipul de baza:
constructiva functionala
I − preiau numai
Inelul inferior are prelucrata sarcini axiale, A intr-un
pe partea de rezemare in singur sens.
carcasa, o suprafata sferica II – sunt oscilanti
Fig. 4.11 Rulment axial-oscilant cu bile pe un
rand cu saiba de carcasa sferica
 8

Caracterizare pentru tipul de baza:

constructiva constructiva
15.Rulmenti 3 saibe plate cu cai sferice de rulare intre I − preiau numai
axiali cu bile pe 2 care se gasesc 2 randuri de corpuri de sarcini axiale, A ↔ pe
randuri, cu dublu rostogolire sferice (fig. 4.12,a). In inelul median cele 2 traiecte de
efect si saibe (rotitor) se monteaza fara joc fusul arborelui. scurgere ale incarcarilor
plane (STAS 3922- Inelele marginale se fixeaza de carcasa. Ele au axiale in ambele sensuri
86) dimensiunile alezajelor mai mari decat ale prin lagar, reprezentate
inelului median → montajul cu joc ∆ . Ptr. cu linii punctate diferite.
transmiterea incarcarilor axiale → fig. 4.12,b II – sunt neoscilanti

Fig. 4.12 Rulmen axiali-oscilanti cu bile pe 2 randuri , cu dublu efect, cu saibe plane

16. Rulmenti axiali cu role butoi asimetrice (STAS 7651-86)

Caracterizare pentru tipul de baza:
constructiva functionala
2 inele intre care se gaseste un rand I − preiau
de corp. de rostog. - butoi asimetric. numai sarcini
Calea de rulare din inelul inferior - axiale, A intr-un
sferica rezemarea arborilor cu singur sens.
deformatii de incovoiere ↑↑↑ pe II – sunt
Fig. 4.13 Rulmen i axiali-oscilanti cu role butoi reazeme. Alezajul inelului superior < oscilanti
asimetrice alez. inelului inferior montet in carcasa
 9

4.3. Simbolizarea rulmentilor

Simbolizarea rulmentilor: identificarea si descrierea unor caracteristici principale pentru
fiecare rul. → interschimbab. tuturor rul. din punct de vedere dimensional si functional. →SR
Simbolul: nu permite identificarea elementelor interioare.
Simbolul: fig. 4.14: compus din simbolul de baz si simbolurile auxiliare (prefixe si sufixe).

Fig. 4.14 Structura simbolului unui rulment

Fig. 4.15 Semnificatia seriei de dimensiuni din structura simbolului unui rulment

Simbolul alezajului este format de regula dintr-un cifre astfel:

o pentru rulmenti cu diametrul d = 0,6...9 mm cu diametrul > 500 mm (inclusiv) cifra ce
simbolizeaza alezajul = este chiar valoarea alezajului, [mm]
o pentru rulmenti cu diametrul d = 10...17 mm, cifrele ce simbolizeaza alezajul sunt :
Diametrul alezaj, [mm] d = 10 d = 12 d = 15 d = 17
Simbolul 00 01 02 03
o pentru rulmenti cu diametrul d = 20...450 mm, cifrele simbol. alez. x 5 = alezaj , [mm]
Prefixul : H (otel refractar), X (otel inoxodabil), caracteristicile unor parti ale rulmentilor
Sufixul : modific rile constructive (RS- saibe de protectie, Z- canal pentru un inel de oprire)
Exemple de simbolizare rul. :
 10

6209 − rul. radial cu bile (6), seria de dim. 02 (0 → B, 2 → D), d = 45 mm

71811 − rul. rad.-ax. cu bile pe un rand (7), (1 → B si 8 → D), d = 55 mm
NU 2215 − rul. cu role cil. f r umeri la inelul interior (NU), (2 → B si 2 → D), : d = 75 mm
30315 − rul. rad.-ax. cu role conice (3) (0 → B si 3→D), diametrul alezajului d = 75 mm
51112 − rul. ax. cu un rand de bile (5) (1 pentru B si 1 D), d = 60 mm
52220 − rul. ax. cu 2 randuri de bile (5) (2 pentru B si 2 D), d = 100 mm

4.4. Cauzele deterior rii rulmentilor si criteriile de calcul ale acestora

Deteriorarea rulmentilor scoaterea lor din functiune → cauze :
1. aparitia unor strivituri pe cãile de rulare sau/si pe corpurile de rostogolire
2. aparitia fenom. de uzurã de obos. pe cãile de rul. sau/si pe corp. de rostog. (ciupituri)
3. spargerea inelelor (corpurilor) de rostogolire
4. spargerea coliviei
5. uzura abraziv intens
1. Aparitia fenomenului de strivire: → ↑↑σk > σc corp. rostog. - caile de rul. def.
plast. locale (amprente) ce deterioreazã geom. a cãi de rulare/ corp. de rost.
2. Aparitia fenomenului de uzurã de obosealã : → variatiei si ↑↑σk fenomenul
de obosealã a materialului pe cãile de rulare sau/si pe corpurile de rostogolire sub forma unor
ciupituri (fen. pitting). Fenomenul se produce in timp: se amorseaza la suprafata de contact
microfisuri → propaga spre interiorul materialului si prin unire formeaza = gropite (ciupituri).
3. Spargere inele (sau) si a corp. de rostog.: rar (defec. fabri.), neglij. montaj, întretinere
4. Spargere colivie: rul. cu uzurã abrazivã ↑↑ (pãtrunderii unor corpuri strãine)
5. Uzura abrazivã: pronuntatã este un fenomen progresiv, începe de la punerea în
functiune a rulmentului, este un proces continuu, mai lent sau mai rapid în functie de caracterul
suficient sau insuficient al ungerii sau al etansãrii
Efectele imediate ale deteriorarii rulmentilor sunt:
• cresterea jocurilor
• cresterea zgomotului la rotire
• mers neregulat
• cresterea rezistentei la rotire pana la blocarea rulmentului etc
Din cele 5 cauze doar 1, 2 pot fi controlate prin calcul, 2 criterii de calcul ale rulmentilor:
1. Crit. sarcinii statice de baza : scop - evit. apar. strivit. pe caile rulare si pe corp. rostog.
2. Crit. sarcinii. dinam. de baza: scop - evit. apar. ciupit. de oboseala ptr. o durabilit. data.
 11

4.5. Criteriul sarcinii statice de baz

↑↑σk > σc ). Experienta: pentru un
Ptr. rul. cu n < 10 rot/min pot apare strivituri locale (↑
rulment care functioneaza normal, o deformatie permanenta, ∆ ≤ 10−4 Dw (diametrul corpului
de rostogolire, Dw ) → rul. poate fi considerata normala.
Sarcina static de baz , Co : sarcina statica echivalenta care ar produce cel mult def.
perman. de max. 10−4 Dw . Sarcina statica de baza este conceputa ca:
• sarcina statica admisibila pur radiala, pentru rulmenti radiali si radiali axiali, Cor
• sarcina statica admisibila pur axiala, pentru rulmenti axiali-radiali si axiali, Coa
În SR ISO 76-1994 → calcul ptr. rul. rad. si rad.- ax. pe baza sarcinii statice de baz , Cor :
1. se determina react. max. in rulment: Fr , Fa
2. se calculeaza sarcina statica radiala echivalenta: P0 r = X 0Fr + Y0Fa
3. se verifica relatia: P0 r ≤ f1 C0 r (f1 – coeficient de siguranta → SR)
Pentru rul. ax. si ax.-rad.: calcule similare Cor → C0a si P0r → P0a

4.6. Criteriul durabilitatii la uzura de oboseala (crit. sarcinii dinamice de baz )

Acest criteriu de calcul: n > 10 rot/min
Prin incercari de uzura la oboseala: legea de durabilitate la oboseala a rulmentilor.
(Rulmentii au fost prima categorie de OM la care s-a aplicat calculul de durabilitate). → Notiuni:
Durabilitatea individuala: Ln , [nr de rotatii], Lh , [nr. ore functionare] efectuate de rulment
→ aparitia primelor semne de oboseala (ciupituri). Experim.: durabilitatile realizate de rulmenti
avand aceleasi dimensiuni si incercati in aceleasi conditii, sunt foarte diferite, chiar si atunci cand
se respecta cele mai severe cerinte tehnologice de fabricare ale acestora.
Fiabilitatea (unei grupe de rulmenti): procentul rulmentilor din grup care, dupa incercari,
vor dep si o anumit durabilitate (106 rotatii). → fig. 4.16: curba experim. fiabilitate, [%] – durab.,
[103 ore] ptr. un anume tip de rul. in conditii identice de incercare a unui lot de rul. identici :
• durabilitatea a 90 % din lotul de rulmenti este de circa 1000 ore de functionare
• durabilitatea celui mai bun rulment din lot este de circa 20 000 ore de functionare
• durabilitatea a 20 % din lot este circa 10 000 ore de functionare
• durabilitatea a 40 % din lot este circa 6 000 ore de functionare
Durabilitatea care sta la baza calculului pentru rulmenti este (in mod conventional) data de
durabilitatea celui mai slab rulment din lot. De aceea se admite utilizarea notiunii de :
Durabilitatea conventionala (nominala) este durabilitatea realizata de 90 % din rulmentii
unui lot incercat si fabricat in conditii similare. → legea de durabilitate a rulmentilor :
 12

p
C
1. Pentru rulmenti radiali si radiali-axiali, durabilitatea nominala: L10 = r
Pr

Fig. 4.16 Curba durabilitate-fiabilitate pentru un lot de rulmenti

în care: L10 − durabilitatea nominala a rulmentilor pentru o fiabilitate de 90 %, [106 rotatii]

p – exp. cu valoarea p = 3, pentreu rulmenti cu bile si p = 10/3, pentru rulmenti cu role
Cr – sarcina radiala dinamica de baza: este sarcina (pur radial ) determ. experim. pe
care un rulment o poate suporta teoretic pentru o durabilitate de 106 rotatii;
Pr − sarcina radiala dinamica echivalenta: cu Fr , Fa → Pr = X Fr + Y Fa
p
C
2. Pentru rulmentii axiali-radiali si axiali, durabilitatea nominala: L10 = a
Pa
Ca – sarcina axiala dinamica de baza ……. (pur axial ) ...... ;
Pa − sarcina axiala dinamica echivalenta: Pa = X Fr + Y Fa
În calculele curente de proiectare, pentru rulmenti radiali si radiali-axiali, etape:
1. Date initiale: turatia n, [rot/min], reactiunile Fr , Fa , [N];
2. Se impune o durabilitate prescrisa pentru rulment, Lh , [ore];
3. Se calculeaza sarcina radiala dinamica echivalenta, Pr cu relatia (4.5)
60 n Lh
4. Se determina durabilitatea nominala a rulmentului, [106 rotatii]: L10 =
106
C 60 n Lh
5. Se calculeaza valoarea necesara a raportului: = p
P nec 106
 13

60 nLh
6. Se det. val. necesara pentru sarc. dinam. radiala de baza: Cr nec =p ⋅ Pr
106
7. Se alege tipul rul. = f (CrSTAS > Cr nec, d, n)

4.7. Elemente de proiectare a lag relor cu rulmenti.

4.7.1. Reguli de proiectare a reazemelor pe rulmen i (LR)
Regula gen.: Sprijinirea ax. a os.,arb. ,altor OM de rot. pe LR: → 1 DOF: rot. ax. proprii.
Exceptii (la arb. red. par. cil. dantura in V): 2 DOF: rot. + depl. ax. stg-dr.
Ptr. Fax functionale ↑↑↑ (sau din G = mg): sprij. ax.: LR cu rul. rad-ax, ax-rad sau ax.
Ptr. Fax functionale ↓↓ fara sprij. ax , sprij.: LR cu rul. rad. care asig. si Fax ↓↓ in ↔
Principiu de baza la rez. ax. a os. (arb.): sprij. ax. in fiecare sens (stg, dr, sus, jos) trebuie
sa se realizeze intr-un singur lagar.
Tipuri f. diferite rul. au propr. similare privind posib. preluarii Fax → 5 cat.funct., tab. 4.2:
Conducerea axiala os. (arb.) montati pe LR → 3 tipuri de scheme de rezemare, tab. 4.3:
• scheme de rezemare de tipul I
• scheme de rezemare de tipul II
• scheme de rezemare de tipul III
Sch. rez. I : sprij. ax. os. (arb.) intr-un singur LR (un singur rul.) - LR conducator (de capat,
intermediar). asigura os. (arb.) 1 DOF: rot. Recomandare: arb. lungi (fen. dilatare termica).
Sch. rez. II : sprij. ax. os. (arb.) intr-un singur sens si in sensul opus, in doua LR diferite.
(de capat, intermediar). asigura os. (arb.) 1 DOF: rot. Recomandare: arb. scurti (dilatare
termica).
Sch. rez. III : sprij. ax. a unor arb. pe care sunt fixati axial RD cu dantura dublu inclinata
(dantura in V) este la prima vedere cu 2 DOF: rot. + depl. stg.-dr. (→ depl. stg.-dr. este
restrictionata de exist. dantura in V. un arb. (linie subtire)→ SR I (II) iar celalalt arb. (linie
groasa) SR (III).
 14

Tabelul 4.2
Categorii functionale de rulmenti
 15

Tabelul 4.3
Scheme de rezemare pe rulmenti
 16

4.7.2. Exemple de proiectare a lagarelor cu rulmenti

În exemplificarile din fig. de mai jos, in schemele de diferite tipuri, se specifica pentru
fiecare rulment utilizat, categoria din care face parte: A, B, C, D, E si prin aceasta, ce proprietate
functionala trebuie sa aiba schema data pentru a realiza o rezemare corecta. In aceste scheme
de rezemare si exemplele corespunzatoare din punct de vedere constructiv apar 2 categorii de
probleme:
• modul de sprijinire sau/si fixare a inelelor interioare ale rulmentilor pe arbori sau alte OM
rotitoare;
• modul de sprijinire sau/si fixare a OM de fixare a inelelor exterioare ale rulmentilor in
carcasele lagarelor respective.
In acest scop in fig. 4.17 sunt indicate elementele de fixare a inelelor exterioare in
carcasele lagarelor cu rulmenti.

Fig. 4.17 OM de fixare, reglare si etansare utilizate uzual la lagarele cu rulmenti

 17

Fig. 4.18 Exemplu de schema de rezemare de tipul I

 18

Fig. 4.19 Exemplu de schema de rezemare de tipul II

 19

Fig. 4.20 Exemplu de schema de rezemare de tipul I

 20

Fig. 4.21 Exemplu de schema de rezemare de tipul I

 21

Fig. 4.22 Exemplu de schema de rezemare de tipul III

 22

4.8. Ungerea si etansarea lag relor cu rulmenti

Ungerea rul.: unsori consistente sau cu lubrifianti lichizi (în baie de ulei, prin capilaritate,
prin stropire, prin circularea uleiului, prin pulverizarea uleiului)
Etansarea rul. : s împiedice pierd. lubrif. si p trund. impurit. din ext., fig. 4.23.
Etans rile pot fi (SR):
• cu contact - IP (v = 4...8 m/s) si mans.rot. cauciuc cu 1, 2 buze etans. (v = 8...10 m/s);
• f r contact (v > 10 m/s): cu canale circulare, elicoidale, cu saib de retinere, cu labirint
radial (carcasele separabile), cu labirint axial (carcasele neseparabile), cu inele de
centrifugare etc;

Fig. 4.23 Exemple de etans ri cu si fara contact ale rulmentilor :

a,b)-cu manseta de rotatie; c)-prin canale circulare; d)- cu garnituri de pasla; d,e)-prin labirint radial si axial

• etans rile cu ferofluide (v > 20-30 m/s): fluid cu propriet ti magnetice mentinut între
piese cu ajutorul unui magnet permanent cu canale inelare spre arbore. Pierderile de
fluid etansat fiind nule si frec rile foarte reduse, (gazelor radioactive, la instalatiile cu vid
sau cu suprapresiuni, dar nu si la temperaturi ridicate);
• combinatii de etans ri clasice + cu ferofluid.