MODERNISMUL

1. Modernismul - Definiție

Modernismul de definește ca un curent literar apărut în secolul al XX-

lea, care implică ideea de negare a tradiției. Astfel, modernismul poate fi pe
deplin înțeles doar dacă e privit în opoziție cu tradiționalismul, primul
promovând nonconformismul, dinamismul, inovația, iar cel de-al doilea
respectând cu strictețe regulile impuse de tradiție.

Moțiunea de modernitate a devenit un subiect principal al

dezbaterilor teoretice din secolul al XX-lea, punându-se în discuție două
sensuri: unul asociat ideii de progres tehnologic, iar cel de-al doilea făcea
referire la producția literară și artistică. 

Primele încercări de modernitate culturală apar odată cu opera

„Florile răului”, scrisă de Charles Baudelaire și publicată în anul 1857 , însă
apogeul a avut loc în primele decenii ale secolului al XX-lea prin coexistența
cubismului francez, a expresionismului german și a futurismului italian.

2. Modernismul românesc

În literatura română din perioada interbelică cele două curente

literare coexistă, modernismul fiind impus și susținut de către criticul
literar Eugen Lovinescu, cu ajutorul revistei și al cenaclului „Sburătorul”.
Eugen Lovinescu este considerat teoreticianul modernismului deoarece a
pus bazele doctrinei moderniste prin formularea unor noi principii în
creația literară, acestea fiind urmate de o mare parte dintre scriitorii
perioadei interbelice. Direcția lovinesciană este conturată în cele două
lucrări fundamentale ale criticului: „Istoria civilizației române moderne” și
„Istoria literaturii române contemporane”.

Concepte și idei lovinesciene care au stat la baza modernismului

interbelic:

 Ideea de sincronism este fundamentul modernismului în accepțiune

lovinesciană, aceasta susținând transferul de valori între culturi.
 Pornind de la teoria imitației a sociologului Gabriel Tarde, de care se
lasă inspirat, Lovinescu prevede dezvoltarea civilizațiilor prin
imitarea culturilor europene avansate. Ca replică la „teoria formelor
fără fond” lansată de Titu Maiorescu, Lovinescu susține faptul că
 imitarea formelor civilizațiilor străine dezvoltate este un fenomen
firesc, care duce la progres atâta timp cât formele sunt adaptate la
specificul național.
 Lovinescu așază la temelia modernismului ideea de saeculum, mai
exact, de spirit al veacului, care presupune sincronizarea culturilor,
cele superioare influențându-le pe cele mai puțin dezvoltate. În ceea
ce privește domeniul literar, lucrurile stau la fel: literatura română
trebuie să se adapteze literaturilor europene, acceptând valorile
culturale ale acestora. Astfel, sincronismul devine un fenomen de
uniformizare culturală prin imitare și adaptare.
 Derivată din teoria sincronismului este teoria mutației valorilor
estetice, care determină anumite modificări în literatură, în special de
natură estetică, precum promovarea romanului citadin, în locul celui
rural, a romanului de analiză psihologică în locul celui tradițional. De
asemenea, se insistă pe veridicitate, subiectivitate, relatare la
persoana I.

3. Trăsături ale modernismului

 negarea trecutului, a tradiției;

 temele predilecte sunt reprezentate de criza existențială și absența
sensului;
 se pune accentul pe prezent și se încearcă respingerea trecutului;
 accentul cade pe autenticitate, subiectivitate, credibilitate;
 se dinamitează regulile impuse de tradiție, promovându-se inovația;
 sunt utilizate noi tehnici literare precum fluxul conștiinței,
relativizarea perspectivei narative, analiza psihologică;
 personajul țăran este înlocuit de cel intelectual, iar universul citadin
apare în locul celui rural;
 revolta, tendința de a inova, de a sparge tiparele, de a ambiguiza sunt
vizibile prin nerespectarea normelor prozodiei clasice.

5. Reprezentanți ai modernismului românesc și opere ilustrative

POEZIE:

 Lucian Blaga: Daţi-mi un trup, voi munţilor Eu nu strivesc corola de

lumini a lumii Izvorul nopţii Meşterul Manole
 Tudor Arghezi: Creion Flori de mucigai Testament Psalmul 6 Adam şi
Eva Porunca Cuvânt
 Ion Barbu: Joc Secund Oul dogmatic Riga Crypto şi lapona Enigel Din
ceas, dedus Timbru
PROZĂ:

 Camil Petrecu: Patul lui Procust

 Anton Holban: Ioana O moarte care nu dovedeste nimic Jocurile Daniei
 Hortensia Papadat-Bengescu: Concert din muzică de Bach

DRAMATURGIE:

 Camil Petrescu: Jocul ielelor