Modernismul de definește ca un curent literar apărut în secolul al XX-
lea, care implică ideea de negare a tradiției. Astfel, modernismul poate fi pe deplin înțeles doar dacă e privit în opoziție cu tradiționalismul, primul promovând nonconformismul, dinamismul, inovația, iar cel de-al doilea respectând cu strictețe regulile impuse de tradiție.
Moțiunea de modernitate a devenit un subiect principal al
dezbaterilor teoretice din secolul al XX-lea, punându-se în discuție două sensuri: unul asociat ideii de progres tehnologic, iar cel de-al doilea făcea referire la producția literară și artistică.
Primele încercări de modernitate culturală apar odată cu opera
„Florile răului”, scrisă de Charles Baudelaire și publicată în anul 1857 , însă apogeul a avut loc în primele decenii ale secolului al XX-lea prin coexistența cubismului francez, a expresionismului german și a futurismului italian.
2. Modernismul românesc
În literatura română din perioada interbelică cele două curente
literare coexistă, modernismul fiind impus și susținut de către criticul literar Eugen Lovinescu, cu ajutorul revistei și al cenaclului „Sburătorul”. Eugen Lovinescu este considerat teoreticianul modernismului deoarece a pus bazele doctrinei moderniste prin formularea unor noi principii în creația literară, acestea fiind urmate de o mare parte dintre scriitorii perioadei interbelice. Direcția lovinesciană este conturată în cele două lucrări fundamentale ale criticului: „Istoria civilizației române moderne” și „Istoria literaturii române contemporane”.
Concepte și idei lovinesciene care au stat la baza modernismului
interbelic:
Ideea de sincronism este fundamentul modernismului în accepțiune
lovinesciană, aceasta susținând transferul de valori între culturi. Pornind de la teoria imitației a sociologului Gabriel Tarde, de care se lasă inspirat, Lovinescu prevede dezvoltarea civilizațiilor prin imitarea culturilor europene avansate. Ca replică la „teoria formelor fără fond” lansată de Titu Maiorescu, Lovinescu susține faptul că imitarea formelor civilizațiilor străine dezvoltate este un fenomen firesc, care duce la progres atâta timp cât formele sunt adaptate la specificul național. Lovinescu așază la temelia modernismului ideea de saeculum, mai exact, de spirit al veacului, care presupune sincronizarea culturilor, cele superioare influențându-le pe cele mai puțin dezvoltate. În ceea ce privește domeniul literar, lucrurile stau la fel: literatura română trebuie să se adapteze literaturilor europene, acceptând valorile culturale ale acestora. Astfel, sincronismul devine un fenomen de uniformizare culturală prin imitare și adaptare. Derivată din teoria sincronismului este teoria mutației valorilor estetice, care determină anumite modificări în literatură, în special de natură estetică, precum promovarea romanului citadin, în locul celui rural, a romanului de analiză psihologică în locul celui tradițional. De asemenea, se insistă pe veridicitate, subiectivitate, relatare la persoana I.
3. Trăsături ale modernismului
negarea trecutului, a tradiției;
temele predilecte sunt reprezentate de criza existențială și absența sensului; se pune accentul pe prezent și se încearcă respingerea trecutului; accentul cade pe autenticitate, subiectivitate, credibilitate; se dinamitează regulile impuse de tradiție, promovându-se inovația; sunt utilizate noi tehnici literare precum fluxul conștiinței, relativizarea perspectivei narative, analiza psihologică; personajul țăran este înlocuit de cel intelectual, iar universul citadin apare în locul celui rural; revolta, tendința de a inova, de a sparge tiparele, de a ambiguiza sunt vizibile prin nerespectarea normelor prozodiei clasice.
5. Reprezentanți ai modernismului românesc și opere ilustrative
POEZIE:
Lucian Blaga: Daţi-mi un trup, voi munţilor Eu nu strivesc corola de
lumini a lumii Izvorul nopţii Meşterul Manole Tudor Arghezi: Creion Flori de mucigai Testament Psalmul 6 Adam şi Eva Porunca Cuvânt Ion Barbu: Joc Secund Oul dogmatic Riga Crypto şi lapona Enigel Din ceas, dedus Timbru PROZĂ:
Camil Petrecu: Patul lui Procust
Anton Holban: Ioana O moarte care nu dovedeste nimic Jocurile Daniei Hortensia Papadat-Bengescu: Concert din muzică de Bach