CAPITOLUL I

Informaţii generale şi caracteristici tehnico-tactice

SECŢIUNEA 1
Introducere

Art. 1. Scopul manualului tehnic.

(1) Acest manual tehnic este dedicat personalului abilitat să opereze cu instalaţia
artileristică 76/62 SR.
(2) Manualul descrie părţile componente şi principiul de funcţionare a instalaţiei
artileristice. Acesta conţine toate metodele şi algoritmii de utilizare a instalaţiei artileristice,
instrucţiuni de verificare, procedee de identificare a defecţiunilor şi remedierea acestora cu
mijloacele bordului sau de către personalul calificat de la baza de reparaţii.
Art. 2. Structura manualului tehnic.
(1) Acest manual tehnic este structurat pe următoarele capitole:
a) CAPITOLUL I – Informaţii generale şi caracteristici tehnico-tactice;
b) CAPITOLUL II – Instrucţiuni de operare.
(2) Acest manual descrie caracteristicile generale şi capabilităţile instalaţiei introducând
pas cu pas operaţiunile de exploatare.
(3) De asemenea, tratează aspectele de protecţie, de avertizare şi alertare a membrilor
echipajului asupra situaţiilor periculoase care pot provoca defecţiuni la echipamente şi rănirea
personalului.

SECŢIUNEA a 2-a
Descrierea echipamentului

1. Caracteristici generale

2. DESTINATIE

Art. 3. – (1) Instalaţia artileristică 76/62 SRGM este o instalaţie de calibru mediu folosită
pentru apărarea antirachetă şi antiaeriană a navei, cu o cadenţă de tragere ridicată şi o bună precizie
în lovire.
(2) Instalaţia este capabilă să combată rachete anti-navă supersonice chiar şi în cazul
atacurilor multiple.
(2) Principalele caracteristici tehnico-tactice ale acestei instalaţii artileristice sunt:
 a) o greutate mică din construcţie prin utilizarea aliajelor de dur aluminiu şi a scuturilor de
protecţie din fibră de sticlă;
b) dimensiuni reduse: un design compact deasupra şi sub punte combinat cu o greutate
mică, permite instalaţiei să poată fi utilizată şi pe nave cu dimensiuni mai mici;
c) o cadenţă de tragere ridicată: peste 120 lovituri pe minut;
d) un număr mare de lovituri pregătite pentru a fi trase: 80 de lovituri vor fi încărcate
automat fără intervenţia operatorului uman din magazia instalaţiei artileristice;
e) manevrabilitate şi uşurinţă în exploatare: execută foc împotriva ţintelor mobile foarte
rapide, cum ar fi avioane de înaltă performanţă şi rachete anti-navă, chiar şi în condiţii de mare
grea; manevrabilitatea ridicată se obţine cu ajutorul sistemelor de urmărire de forţă de tip electric cu
reglare după eroarea de desincronizare între unghiurile de ochire comandate de la sistemul de
conducere a focului (FCS) şi semnalele corespunzătoare poziţiei instalaţiei în plan orizontal şi
vertical;
f) operaţiuni în timpul tragerilor: sunt controlate de calculatoare cu microprocesoare
digitale ale sistemului de control;
g) folosesc diferite tipuri de muniţie: cu acelaşi efect în lupta antiaeriană şi trageri navă-
navă;
h) repararea şi remedierea defecţiunilor se face utilizând un calculator de control cu
microprocesor digital care verifică în permanenţă funcţionarea instalaţiei artileristice.

2. Caracteristici tehnice

Art. 4. – (1) Instalaţia artileristică 76/62 SRGM este complet automatizată şi controlată de
la distanţă.
(2) Se compune dintr-o parte rotativă cu suport şi sistem de alimentare. Sistemul de
alimentare se află sub punte, iar partea rotativă cu suport deasupra punţii fiind protejată de un scut
monobloc din fibră de sticlă.
(3) Suportul şi sistemul de alimentare constituie un ansamblu care se roteşte pe un rulment.
Art. 5. – (1) Suportul conţine mecanismul de ochire pe înălţime şi mecanismele de
încărcare, dare a focului şi de ejectare a tubului cartuş tras.
(2) Sistemul de alimentare include magazia de alimentare circulară şi elevatorul cu mişcare
elicoidală. Alimentarea, încărcarea, darea focului şi sistemul de ejectare a tubului cartuş tras se face
complet automat.
(3) Sistemul de răcire este automat, răcirea făcându-se cu apă de mare, permiţând o
cadenţă ridicată de tragere.
 (4) Când tunul este încărcat pot fi trase 80 de lovituri fără intervenţia servanţilor. Cadenţa
de tragere poate fi selectată. În condiţii de angajare a luptei, instalaţia poate fi controlată complet de
la distanţă.
(5) Nu este necesară nicio operaţiune manuală pentru ochirea, încărcarea şi tragerea în
modul antiaerian. În modul anti-navă instalaţia este controlată de la distanţă pe timpul ochirii şi
tragerii, în timp ce încărcarea se face în modul semiautomat.
(6) Servosistemele mecanismelor de ochire pe orizontală şi pe verticală cu traductorii de
reglare sunt comandate electric. Sistemele de alimentare şi de încărcare sunt hidraulice utilizând
puterea hidraulică de la unitatea hidraulică montată în suportul instalaţiei.
(7) Sistemul de calcul al instalaţiei (blocările, controlul şi aparatura de indicare) se face
electronic utilizând un microprocesor digital.

3. Complexul artileristic naval

Art. 6. Complexul artileristic naval 76/62 SRGM cuprinde următoarele părţi componente:
a) instalaţia artileristică 76/62 SR;
b) consola CoT;
c) sistemul de răcire;
d) sistemul anti-îngheţ.
Art. 7. – (1) Funcţionarea şi conexiunile elementelor sunt ilustrate în figura 1.2.1. (2) O
descriere generală a fiecăruia dintre părţile componente se află în Capitolul II – Instrucţiuni de
operare.
 4. Instalaţia artileristică 76/62 SR

Art. 8. Instalaţia artileristică 76/62 SRGM are următoarele părţi componente principale (figurile de la 1.2.2. la 1.2.12.):
a) partea rotativă;
b) partea basculantă;
c) masa reculantă;
d) sistemele de alimentare, încărcare şi evacuare a tuburilor cartuş;
e) sistemul hidraulic;
f) sistemul electric;
g) sisteme de urmărire de forţă (servosisteme); h) sistemul de răcire;
i) sistemul anti-îngheţ.
Art. 9. Partea rotativă.
(1) Pe partea rotativă a instalaţiei artileristice sunt dispuse toate subansamblurile, cu excepţia celor electrice care sunt
dispuse pe partea fixă a instalaţiei.
(2) Partea rotativă este dispusă pe un suport tronconic fixat pe puntea navei şi se poate roti în plan orizontal, fiind acţionată
de mecanismul de ochire pe orizontală. Mecanismul de ochire pe orizontală include două electromotoare şi un reductor care transmite
cuplul motor la pinionul dispus pe suportul tronconic. Pentru fixarea în poziţia de marş, partea rotativă este prevăzută cu o stopă de
blocare. Partea rotativă poate fi acţionată şi manual, şi de asemenea poate fi blocată în poziţia de marş cu o stopă acţionată manual.
(3) Un sistem de etanşeizare asigură protecţia împotriva pătrunderii apei.
(4) Partea rotativă a instalaţiei se continuă şi sub linia punţii. Aici sunt dispuse magazia circulară de muniţie şi elevatorul cu
lanţ. Toate componentele aflate deasupra punţii sunt protejate cu o turelă din fibră de sticlă. Turela este de tip monobloc şi este
prevăzută cu o trapă de acces la partea din spate. Turela este rigidă, cu rezistenţă la penetrare şi impermeabilă.
 Art. 10. Partea basculantă (oscilantă).
(1) Partea basculantă se compune dintr-un leagăn, pe care sunt dispuse toate subansamblurile părţii basculante, care se
fixează pe umerii suportului instalaţiei de artilerie.
(2) Ochirea pe verticală este asigurată de către un electromotor şi un reductor, care formează mecanismul de ochire pe
verticală. Pinionul de ieşire al reductorului este cuplat cu un sector dinţat dispus pe leagăn.
(1) Ochirea pe verticală se poate face şi manual.
 (4) Instalaţia de artilerie este prevăzută cu o stopă de blocare în poziţia de marş, pe
verticală.
Art. 11. Leagănul.
(1) Pe leagăn sunt dispuse toate subansamblurile părţii basculante.
(2) Acesta este realizat din aliaje de aluminiu, la partea din faţă având formă tubulară, iar la
partea din spate este modelat astfel încât să asigure posibilitatea executării reculului pentru masa
reculantă.
(3) Partea din spate are două secţiuni:
a) secţiunea din faţă care este sudată de parte tubulară a leagănului;
b) secţiunea din spate în care sunt dispuse elemente ale sistemului de alimentare cu
lovituri.
Art. 12. Mecanismul de compensare.
(1) Este un mecanism care are rolul de a aduce masa reculantă în baterie la orice unghi de
înclinare al ţevii.
(2) Se compune dintr-un arc recuperator şi două compensatoare hidraulice, unul dispus în
recuperator şi cel de al doilea pe partea basculantă.
Art. 13. Masa reculantă.
(1) Masa reculantă culisează în leagăn pe ghidajele dispuse la partea tubulară şi pe cele
dispuse în partea de jos a secţiunii din spate a leagănului.
(2) Masa reculantă este legată de leagăn prin următoarele componente:
a) legătura elastică;
b) dispozitivul pentru recul artificial.
Art. 14. Legătura elastică şi dispozitivul pentru recul artificial. Masa reculantă este
cuplată cu leagănul prin intermediul următoarelor componente:
a) frâna de tragere şi recuperator;
b) amortizoarele;
c) dispozitivul pentru reculul artificial.
Art. 15. – (1) Frâna de tragere şi recuperatorul asigură frânarea reculului şi aducerea masei
reculante în baterie, la orice unghi de înclinare a ţevii.
(2) Există două frâne de tragere dispuse simetric faţă de planul longitudinal al instalaţiei şi
un recuperator hidraulic.
(3) Efectul de frânare a reculului se realizează prin trecerea uleiului din frâne prin orificii
special modelate în interiorul acestora.
(4) Viteza reculului şi a revenirii este astfel calculată încât să se asigure extracţia tubului
cartuş de la lovitura trasă anterior.
(5) În partea superioară a leagănului se află dispus un recuperator hidropneumatic.
Cilindrul acestuia este conectat cu cilindrii frânelor de tragere şi cu un rezervor suplimentar de azot,
dispus pe leagăn.
Art. 16. – (1) Instalaţia de artilerie este prevăzută cu două amortizoare.
(2) Acestea au rolul de a prelua surplusul energiei de recul, atunci când masa reculantă
ajunge la lungimea maximă de recul.
(3) Aceste amortizoare sunt dispuse simetric faţă de blocul închizător.
Art. 17. Pentru crearea reculului artificial, necesar atunci când se pregăteşte instalaţia
pentru tragere sau la operaţiuni de mentenanţă, instalaţia artileristică este prevăzută cu doi cilindri
hidraulici dispuşi simetric la partea din faţă a leagănului.
Art. 18. Masa reculantă se compune din:
a) ţeavă;
b) culată;
c) blocul închizător.
Art. 19. – (1) Ţeava este un ansamblu format din ţeava propriu zisă şi un manşon exterior.
S-a ales această variantă constructivă din următoarele considerente:
a) pentru asigurarea răcirii ţevii chiar şi pe timpul tragerii;
b) pentru a uşura operaţiunea de înlocuire a ţevii;
c) pentru a reduce masa ţevii.
(2) La interior ţeava este cromată, pentru mărirea duratei de viată şi asigurarea protecţiei
anticorozive.
(3) La exterior ţeava este prevăzută cu caneluri longitudinale prin care circulă lichidul de
răcire.
(4) La partea din faţă ţeava este acoperită cu un manşon care se întinde de la ejectorul de
gaze până la gura ţevii.
(5) Pe ţeavă se află dispuse ejectorul de gaze şi frâna de gură.
(6) Răcirea ţevii se execută automat şi în mod continuu pe toată durata tragerii. Circuitul de
răcire este de tip deschis.
Art. 20. – (1) Culata este realizată din oţel forjat şi are rolul de a asigura legătura dintre
ţeavă şi blocul închizător.
(2) De asemenea, în culată se mai află dispuse amortizoarele, elementele de legătură cu
sistemul de alimentare cu lovituri şi pârghiile pentru operarea manuală a blocului închizător.
 Art. 21. – (1) Închizătorul de tip pană vertical culisează în ghidajele din culată; se deschide
atunci când se deplasează spre în jos.
(2) În închizător se află dispus mecanismul de dare a focului.
(3) Închiderea şi deschiderea închizătorului se realizează automat, prin intermediul unor
mecanisme care sunt puse în mişcare pe timpul reculului şi revenirii.
(4) Mecanismul de dare a focului este de tip mecanic, cu cui percutor; forţa de percuţie este
dată de un resort care se armează atunci când se deschide închizătorul. Cuiul percutor este eliberat
atunci când sunt îndeplinite anumite condiţii.
(5) Deschiderea şi închiderea închizătorului poate fi realizată şi manual cu ajutorul unei
roţi, dispusă în partea dreaptă a culatei.
Art. 22. Sistemul de alimentare, încărcare cu lovituri şi de evacuare a tuburilor.
Ciclul automatizat de alimentare şi încărcare cu lovituri din magazia circulară de muniţie la masa de
încărcare se realizează de către următoarele subansambluri:
a) magazia circulară de muniţie;
b) elevatorul cu lanţ;
c) pendulele de alimentare cu lovituri;
d) tamburul;
e) masa de alimentare;
f) mecanismul pentru armarea şi eliberarea masei de alimentare;
g) evacuatorul de tuburi;
h) împingătorul de tuburi.
Art. 23. Magazia circulară de muniţie.
(1) Este dispusă sub punte, în virola instalaţiei de artilerie.
(2) Pe circumferinţa acesteia sunt dispuse 37 de locaşuri; în fiecare locaş pot fi dispuse
două lovituri, în poziţie verticală, aliniate radial.
(3) Capacitatea magaziei circulare de muniţie este de 70 lovituri, 35 dispuse în locaşurile
de la exterior, 35 dispuse în locaşurile de la interior.
(4) Atunci când este trasă o lovitură, magazia circulară se roteşte cu un pas şi aduce o nouă
lovitură la elevatorul cu mişcare elicoidală.
(5) Încărcarea magaziei circulare cu muniţie este făcută manual de către servanţi.
Art. 24. Elevatorul cu lanţ.
(1) Este alcătuit dintr-un ansamblu de 9 tuburi verticale în care se găsesc loviturile şi un
lanţ elevator care are rolul de a ridica loviturile.
 (2) Cele nouă tuburi au o mişcare de rotaţie, iar lanţul elevator o mişcare de translaţie pe
verticală. Prin compunerea celor două mişcări va rezulta o deplasare elicoidală a loviturilor din
poziţia de intrare în elevator, până la poziţia superioară cunoscută sub denumirea „lovitură în staţia
de transfer”.
(3) Mişcarea loviturilor aflate în elevator este sincronizată cu mişcarea magaziei circulare
de muniţie, tot sistemul deplasându-se cu un pas.
(4) Pentru fiecare lovitură ridicată, elevatorul va face o rotaţie completă în sensul acelor de
ceasornic, iar magazia circulară se va roti cu un pas.
(5) Magazia circulară de muniţie şi elevatorul sunt acţionate de un motor hidraulic.
Art. 25. Pendulele de alimentare cu lovituri.
(1) Sunt dispuse lateral stânga faţă de axa de simetrie a instalaţiei artileristice şi au rolul de
aduce loviturile din poziţia „staţie de transfer”, la partea basculantă a instalaţiei artileristice.
(1) Există două pendule acţionate hidraulic care funcţionează alternativ:
a) un pendul are o mişcare ascendentă şi aduce o lovitură la partea basculantă;
b) celălalt are o mişcare descendentă şi urmează să preia o nouă lovitură.
(3) Loviturile sunt fixate în elevator cu doi clicheţi, unul în dreptul focosului şi unul la
baza tubului cartuş.
(4) Mişcarea unghiulară a pendulelor depinde de unghiul de înălţare a ţevii.
Art. 26. Tamburul de încărcare.
(1) Are rolul de a prelua loviturile aduse de pendule şi de a le duce la împingătorul de
lovituri.
(2) Se află dispus la partea din spate a leagănului, în stânga şi este acţionat de doi cilindri
hidraulici.
(3) Mişcarea sa este sincronizată cu mişcarea pendulelor, unei rotaţii cu un pas a
tamburului corespunzându-i un ciclu efectuat de pendule.
Art. 27. Masa de alimentare.
(1) Este dispusă la partea din spate a leagănului şi are rolul de a prelua loviturile aduse de
tambur şi de a le introduce în camera de încărcare a ţevii.
(2) Ansamblul include împingătorul de lovituri şi ejectorul de tuburi, având o mişcare „sus-
jos”.
a) în poziţia de sus împingătorul preia lovitura de la tambur;
b) în poziţia de jos masa de alimentare este aliniată cu ţeava instalaţiei şi lovitura poate fi
împinsă în ţeavă.
 (3) Pe timpul mişcării de coborâre este armat împingătorul. Acest lucru se realizează
printr-un sistem de pârghii articulate.
(4) Mişcare de ridicare a masei de alimentare se realizează tot printr-un sistem de pârghii
articulate, pe timpul reculului.
(5) Mişcarea descendentă a masei începe atunci când o nouă lovitură este adusă de tambur.
(6) Pentru a asigura suficientă energie mişcării, masa de alimentare este prevăzută cu un
recuperator oleo-pneumatic.
Art. 28. Mecanismul pentru armarea şi eliberarea masei de alimentare are următoarele
funcţii:
a) blocarea masei de alimentare în poziţia „sus”;
b) eliberarea masei de alimentare când o nouă lovitură este adusă de tambur şi un tub
cartuş se află în evacuatorul de tuburi.
Art. 29. Evacuatorul de tuburi.
(1) Este dispus la partea inferioară a împingătorului de lovituri.
(2) Pe timpul reculului, atunci când împingătorul se află în poziţia „sus”, este aliniat cu
ţeava instalaţiei de artilerie şi primeşte tubul scos din camera de încărcare de către ghearele
extractoare.
(3) Atunci când împingătorul este în poziţia „jos”, evacuatorul de tuburi este aliniat cu
tubul prin care sunt aruncate tuburile din turelă.
Art. 30. Împingătorul tuburilor.
(1) Se află în partea de jos a leagănului.
(2) Atunci când împingătorul este în poziţia „jos”, iar evacuatorul de tuburi este aliniat cu
tubul prin care sunt aruncate tuburile cartuş din turelă, acest împingător furnizează forţa necesară
pentru aruncarea tubului din turelă, pe puntea navei.
Art. 31. Sistemul hidraulic. Sistemul hidraulic este compus din:
a) unitatea de putere hidraulică;
b) motor electric;
c) pompă;
d) rezervor de ulei;
e) acumulator;
f) filtre de ulei;
g) radiator.
 Art. 32. Puterea furnizată de mecanismul hidraulic sub formă de lichid sub presiune este
distribuită componentelor instalaţiei tunului prin ţevi inoxidabile, sistemului de alimentare cu
lovituri şi împingătorului de lovituri.
Art. 33. Unitatea hidraulică, pusă în funcţiune de motorul trifazat asincron acţionează
pompa; pompa este alimentată cu ulei din rezervor; uleiul este transmis cu ajutorul pompei în
acumulator, unde lichidul sub presiune este stocat ca energie hidraulică.
Art. 34. Presiunea este distribuită, la comandă, la diferite componente ale instalaţiei.
Aceste componente sunt:
a) magazia circulară de muniţie;
b) elevatorul cu mişcare elicoidală;
c) pendulele;
d) tambur;
e) mecanismul de dare a focului;
f) dispozitivul pentru recul artificial;
g) împingătorul de cartuşe.
Art. 35. Radiatorul este conectat la circuitul hidraulic pentru a răci lichidul sub presiune,
supraîncălzit pe timpul funcţionării tunului.
Art. 36. Unitatea de putere hidraulică se compune din:
a) motorul electric (de tip asincron cu rotorul în scurt-circuit);
b) pompa (cuplată la motorul electric, care furnizează energie hidraulică pentru sistemul
hidraulic);
c) rezervorul de ulei (conţine uleiul care acţionează sistemul hidraulic);
d) filtrele exterioare (care filtrează, respectiv drenează uleiul înaintea ajungerii acestuia în
rezervor);
e) acumulatorul, de tip oleo-pneumatic, cu valve de control (înmagazinează presiunea
hidraulică sub formă de presiune, pentru acţionarea la cerere a diferitelor componente ale
mecanismului hidraulic);
f) radiatorul (este de tip aer – ulei funcţionând prin ventilaţie forţată şi este conectat la
tancul sistemului hidraulic care este acţionat de o pompă electrică pentru circularea uleiului).
Art. 37. Sistemul electric.
(1) Sistemul electric include:
a) consola comandantului de tun (CoT);
b) stope şi limitatoare;
 c) alte părţi componente care furnizează energie sistemului de urmărire de forţă, circuitelor
auxiliare, unităţii de putere hidraulică.
(2) Aceste echipamente asigură:
a) vizualizarea rezultatelor autotestului efectuat la punerea în funcţiune a instalaţiei;
b) comanda locală şi de la distanţă a instalaţiei artileristice;
c) executarea operaţiilor de încărcare şi monitorizarea acestora;
d) verificarea sincronizării;
e) asigurarea dării focului atunci când sunt îndeplinite condiţiile;
f) afişarea erorilor apărute pe timpul funcţionării instalaţiei artileristice. Art.
38. Stopele şi componentele instalaţiei artileristice.
(1) Toate mişcările de alimentare, încărcare, tragere şi ale mecanismului de evacuare a
tuburilor trase sunt controlate de-a lungul secvenţelor funcţionale de către sisteme de blocare
electrice.
(2) Alte stope sunt montate la instalaţiile pentru controlul mecanismelor operate manual
(mecanism de ochire pe orizontală „MOO”, mecanism de ochire pe verticală „MOV”, magazia
circulară de muniţie) şi stope de blocare ale MOV şi MOO.
(3) Stopele şi componentele sunt interconectate prin cutii de legături dispuse la partea
rotativă şi la partea basculantă a instalaţiei artileristice.
Art. 39. Consola comandatului de tun (CoT) (figura 1.2.13.).
(1) Este interfaţa dintre instalaţia artileristică şi FCS.
(2) Consola CoT procesează tensiunile şi semnalele de la FCS şi le transmite la
alimentatori, sistemul de urmărire, calculatoare de control şi alte componente ale instalaţiei
artileristice.
(3) Semnalele feedback de la tun la FCS sunt de asemenea procesate de consola CoT.
(4) Toate aparatele electrice ale instalaţiei, cu excepţia acelora montate pe armament sunt
cuprinse în pupitrul consolei.
(5) Toate comutatoarele de comandă şi control, lămpi indicatoare şi sisteme de
monitorizare pentru verificarea funcţionării tunului sunt dispuse în consola CoT.
(6) Componentele consolei CoT sunt împărţite în 5 grupe (figura 1.2.14. şi 1.2.15.):
a) sursa de alimentare;
b) module de relee şi SRC;
c) panoul de comandă;
d) calculatoare de control;
e) amplificatoarele sistemului de urmărire.
 NESECRET
Art. 40. Sursa de alimentare este poziţionată în compartimentul inferior al consolei CoT,
controlează alimentarea şi comutarea tensiunii principale de 440 V/60 Hz, tensiunii de sincronizare
şi de referinţă 115 V/400 Hz şi a tensiunii auxiliare (28 V c.c., ±15 V etc.).
Art. 41. Modulele de relee şi SCR poziţionate în compartimentul intermediar, sub panoul
de comandă, conţin traductoarele ce comandă amplificatoarele sistemului de urmărire (diodele
SCR) şi controlul logic (releele).
Art. 42. Panoul de comandă este poziţionat la exterior, în compartimentul exterior
extractabil. Comanda, semnalul şi monitoarele necesare pentru controlul manual al tuturor
funcţiunilor tunului sunt montate pe panoul de control.
Art. 43. Calculatoarele de control.
(1) Sunt poziţionate în compartimentul superior extractabil împreună cu modulele de
alimentare proprii.
(2) Sunt 3 calculatoare de control:
a) calculatorul de control al funcţiilor logice;
b) un calculator de control al poziţiei instalaţiei;
c) un calculator de control BITE (digital).
Art. 44. – (1) Calculatorul de control al funcţiilor logice este un calculator digital pe 8 biţi
care are următoarele funcţii:
a) primeşte date de intrare de la butoanele şi comutatoarele situate pe pupitrul CoT şi de pe
FCS şi de la microcomutatoarele şi limitatoarele instalate pe tun;
b) primeşte date de intrare de la calculatorul de poziţie al tunului şi de la calculatorul de
contorizare a limitărilor;
c) furnizează semnale de comandă de ieşire la lămpile indicatoare de pe pupitrul CoT şi
din FCS, şi la releele de alimentare;
d) furnizează date de ieşire la calculatorul de control BITE pentru vizualizarea pe ecranul
pupitrului a stării instalaţiei şi a pupitrului CoT.
(2) Calculatorul este compus din mai multe plăci cu circuite electronice situate într-un
rack:
a) unitatea de procesare centrală (CPU) alcătuită din memorie EPROM şi RAM;
b) o placă de intrare (TRISTATE IN);
c) o placă de ieşire (PIO OUT).
Art. 45. – (1) Calculatorul de control al poziţiei instalaţiei este alcătuit dintr-un calculator
digital pe 8 biţi care are următoarele funcţii:
 a) primeşte date de intrare de la circuitele de control al poziţiei tunului, transmite ordinele
de la FCS sau simulatorul FCS, în funcţie de selectarea modului de funcţionare la distanţă/local şi
de semnalele de viteză a tunului;
b) furnizează date de ieşire despre viteză sau limitele de oprire a tunului, procesate pentru
sistemul de urmărire;
c) furnizează date de ieşire a corecţiilor pe unghiul de înclinare;
d) furnizează date de ieşire despre condiţiile de desincronizare şi determină unghiul de
corecţie.
(2) Calculatorul este alcătuit dintr-un set de plăci electronice situate într-o carcasă:
a) unitatea de procesare centrală (CPU) alcătuită din memorie EPROM şi RAM;
b) un convertor S/D;
c) un convertor A/D (analogic/digital) şi D/A (digital/analogic).
Art. 46. – (1) Calculatorul de control BITE este un calculator digital pe 8 biţi ce
îndeplineşte verificarea automată a principalelor funcţii ale instalaţiei tunului precum:
a) primeşte date de intrare de la procesorul calculatorului central al funcţionării logice;
b) primeşte date de intrare de la placa de stare sub forma unor semnale ale unui generator
„dinte de fierăstrău”;
c) furnizează date de ieşire de cod ASCII pentru funcţionarea display-ului de pe pupitrul
CoT.
(2) Calculatorul BITE cuprinde un set de plăci dispuse într-o carcasă care includ:
a) unitatea de procesare centrală (CPU) alcătuită din memorie EPROM şi RAM;
b) un circuit intrare/ieşire (I/O BITE).
Art. 47. – (1) Amplificatoarele sistemului de urmărire, dispuse în compartimentul
extractabil superior, procesează semnalele de la FCS şi le trimite modulelor de putere SCR pentru
comanda motoarelor electrice ale MOO şi MOV. În plus, amplificatoarele sistemului de urmărire
furnizează corecţiile unghiulare necesare pentru stabilizarea instalaţiei artileristice.
(2) Amplificatoarele sunt alcătuite dintr-un set de plăci electronice dispuse într-o carcasă
care include:
a) generatorul de semnale „dinte de fierăstrău”;
b) circuitul de amplificare al MOO;
c) circuitul de amplificare al MOV.
Art. 48. Sisteme de urmărire de forţă (servosistem) (figurile 1.2.17. şi 1.2.18.).
(1) Instalaţia artileristică este manevrată în înălţime şi pe orizontală de 3 motoare (două la
MOO şi unul la MOV) controlate de sistemul de control şi alimentare.
 (2) Comenzile de ochire pe orizontală şi verticală sunt primite de la FCS şi prelucrate de
sistemul de urmărire.
(3) Feedback-ul poziţiei tunului este furnizat de 2 cutii de sincronizare, una pentru
mişcarea de rotire în plan orizontal şi alta pentru mişcarea de înălţare.
Art. 49. Mecanismele de ochire.
(1) Fiecare mecanism este alcătuit dintr-un reductor antrenat de motoare electrice; există
un mecanism pentru ochirea pe orizontală „MOO” şi un mecanism pentru ochirea pe verticală
„MOV”.
(2) Fiecare mecanism este de asemenea dotat cu o frână electromagnetică cu rolul de a
preveni mişcările necontrolate ale instalaţiei pe orizontală sau verticală, atunci când sistemul de
urmărire nu este alimentat cu energie electrică.
(3) Pe timpul operaţiilor de testare sau întreţinere, un dispozitiv manual permite acţionarea
manuală a instalaţiei pe orizontală sau verticală.
(4) Motoarele electrice au inerţie redusă, fiind dotate cu rotoare în scurt şi cu câmpuri de
excitaţie constante, asigurate cu magneţi permanenţi.
Art. 50. Cutiile de sincronizare.
(1) Cutiile de sincronizare conţin traductori care furnizează date referitoare la poziţia
instalaţiei în raport cu unghiurile de ochire comandate de la FCS.
(2) Cutiile de sincronizare sunt cuplate mecanic la sectorul dinţat al leagănului şi la
pinionul suportului tronconic.
Art. 51. Grupul de alimentare şi control.
(1) Grupul de alimentare şi control este situat în pupitrul CoT, alimentează motoarele
electrice ale MOO şi MOV cu curentul necesar executării comenzilor de ochire trimise de la FCS.
(2) Grupul este alcătuit în principal din circuite de amplificare a semnalelor de eroare şi
module de putere alcătuite din diode de putere (SCR – redresor comandat cu semiconductor cu
siliciu).
(3) Grupul de amplificare procesează semnalele de eroare de la transformatoarele rotative
ale cutiilor de sincronizare şi generează semnalul de control pentru impulsul de declanşare a
grupului SCR.
(4) Grupul SCR, 12 pentru fiecare motor electric, controlează direcţia şi intensitatea
curentului de alimentare a motorului electric în concordanţă cu impulsul de declanşare generat de
grupul de amplificare.
 Art. 52. Sistemul de răcire a ţevii.
(1) Instalaţia artileristică necesită un sistem de răcire a ţevii pentru limitarea creşterii
temperaturii ţevii datorită cadenţei de tragere mare. Această temperatură ridicată este cauza
principală a uzurii ţevii.
(2) Răcirea ţevii este de tip deschis. Aceasta este realizată prin circulaţia apei sub presiune
printr-un manşon de pe ţeavă, concomitent cu tragerea.
(3) Sistemul de răcire al ţevii este alcătuit din următoarele componente (figura 1.2.19):
a) panoul de control care conectează sistemul de răcire la ţevile de apă ale navei şi
controlează debitul de apă;
b) sistemul de conducte care conectează panoul de control şi unitatea de dedurizare la
răcirea tubulară a ţevii.
Art. 53. Sistemul anti-îngheţ.
(1) Acest sistem are rolul de a preveni formarea gheţii la ambrazura turelei sau la suportul
tronconic al instalaţiei artileristice.
(2) Este realizat dintr-o serie de rezistenţe electrice dispuse la partea oscilantă şi la partea
basculantă, care sunt puse în funcţiune de termostate instalate pe ambrazură şi suportul tronconic.
(3) Termostatul corespunzător MOO comandă închiderea circuitelor atunci când
temperatura scade sub 8° C. Când temperatura depăşeşte această valoare, termostatele comandă
deschiderea circuitelor. Termostatul corespunzător MOV comandă închiderea circuitelor pentru
temperaturi mai mici de 30° C.
Art. 54. Cutia de joncţiuni a sistemului anti-îngheţ. Este dispusă la partea de jos a
instalaţiei artileristice şi cuprinde toate componentele electromecanice ale sistemului anti-îngheţ
pentru MOO şi MOV.
Art. 55. Cutia de joncţiuni a sistemului anti-îngheţ şi rezistenţa electrică corespunzătoare
MOO. Aceste componente sunt dispuse în turelă şi au rolul de realiza legătura electrică între
termostat şi rezistenţa electrică. Sunt protejate cu materiale impermeabile.
Art. 56. Cutia de joncţiuni a sistemului anti-îngheţ şi rezistenţa electrică corespunzătoare
MOV. Aceste componente sunt dispuse pe leagăn şi au rolul de realiza legătura electrică între
termostat şi rezistenţa electrică. Există şase rezistenţe electrice conectate în serie, dispuse pe
ambrazura turelei.
Art. 57. Termostatul MOV. Acest termostat este fixat pe ambrazură şi are rolul de a
comanda funcţionarea rezistenţelor electrice pentru încălzire.
 5. Descrierea ciclului de funcţionare

Art. 58. Ciclul complet al alimentării, încărcării şi tragerii este dat de trecerea unei loviturii din magazia circulară de muniţie, în camera de încărcare a ţevii şi
darea focului, şi poate fi rezumată după cum urmează (figurile 1.2.20. la 1.2.32.).
Art. 59. Alimentarea cu lovituri până la tambur.
(1) După fiecare lovitură trasă:
a) o lovitură este luată din magazia circulară de muniţie de către elevatorul cu lanţ; celelalte lovituri avansează cu un pas către elevator;

b) lovitura aflată pe elevator, în poziţia „Staţia de transfer” este luată de pendul şi dusă către tambur; loviturile rămase în elevator urcă, în timp ce locul gol din
elevator este ocupat de către o nouă lovitură adusă de magazia circulară de muniţie;
 c) lovitura luată de pendul este dusă până la primul locaş al tamburului, în timp ce celălalt
pendul coboară spre staţia de transfer.

(2) Deoarece sistemul înaintează, lovitura din primul locaş al tamburului este mutată cu o
treaptă spre interior (înăuntru), în timp ce pendulul care a adus-o coboară; acest ciclu continuă până
când 4 dintre locaşurile tamburului vor fi pline şi o lovitură va ajunge pe masa de alimentare.
Art. 60. Încărcarea şi darea focului. Prin apăsarea butonului de tragere:
a) când lovitura ajunge pe masa de alimentare, aceasta va fi eliberată, lovitura va ajunge în
camera de încărcare şi va începe tragerea;

b) împingând lovitura pe ţeavă, gulerul tubului cartuş va acţiona ghearele extractoare, care vor
elibera închizătorul şi acesta se va închide; cuiul percutor va percuta capsa dispusă pe fundul tubului
cartuş al loviturii; pe timpul recului, masa de alimentare se va deplasa spre în sus, închizătorul se va
deschide, tubul va fi extras şi va ajunge în evacuatorul de tuburi, de unde va fi ejectat în afara turelei;

c) prin apăsarea continuă a butonului de tragere, ciclul de tragere este repetat până la
terminarea loviturilor; dacă magazia rotativă este alimentată continuu pe durata acţiunii, ciclul de
tragere este continuu pentru o perioadă determinată de doi factori: disponibilitatea muniţiei sau
necesitatea răcirii ţevii după tragere.