1. 1.

Sistemul nervos (v2) Topografic se împarte în: - sistem nervos central sau
nevrax: reprezentat de encefal și măduva spinării; - sistem nervos periferic:
reprezentat de 12 perechi de nervi cranieni, 31 perechi de nervi spinali,
ganglionii nervo i i termina iile nervoase.ș ș ț Sistemul nervos periferic
conectează organele i esuturile cu sistemul nervos central. Semnalele ce vin
spreș ț sistemul nervos central se numesc aferente, iar cele ce pleacă se
numesc eferente. Funcțional se împarte în: - sistem nervos somatic:
realizează inerva ia pielii, mu chilor scheletici .a.m.d.;ț ș ș - sistem nervos
vegetativ: realizează inerva ia viscerelor, glandelor, pielii, cordului .a.m.d..
Structuralț ș se împarte în două păr i:ț simpatică iș parasimpatică. Structural
este alcătuit din: esut nervosț iș stroma conjunctivo-vasculară. Unitatea
morfo-funcțională de bază este neuronul. Un neuron este alcătuit din: - corp;
- prelungiri: care pot fi dendrite (primesc impulsuri nervoase) sau axoni
(transportă impulsurile nervoase). Axonul contactează cu un alt neuron prin
butonii terminali, formând sinapsa interneuronală. Deasemenea axonul
contactează i cu mu chiul striat, prinș ș placa motorie. Neuronii pot fi mici
sau gigan i, stela i, sferici,ț ț fusiformi .a.m.d.ș În func ie de nr. prelungirilor,
neuronii pot fi:ț - unipolari: celule cu conuri i bastonaș șe din retină; -
pseudounipolari: în ganglionii spinali. Dendrita se distribuie la periferie, iar
axonul pătrunde în sistemul nervos central; - bipolari: în retină, mucoasa
olfactivă, neuronii ganglionului vestibular Scarpa. Sunt de formă rotundă,
ovală sau fusiformă, prelungirile pornesc de la polii opu i ai neuronului;ș -
multipolari: în scoarța cerebrală. Sunt de formă stelată, piramidală sau
piriformă, prezintă numeroase dendrite i un axon.ș Funcțional neuronii de
divizează în: - somatosenzitivi iș viscerosenzitivi: prin dendrite primesc
impulsurile exterioare i interioare;ș - somatomotori iș visceromotori: axonii
contactează cu organele efectoare; - intercalari: leagă neuronii senzitivi cu
cei motori. Neuronul are două proprietă i esen iale:ț ț - excitabilitate:
proprietatea de a răspunde la un stimul; - conductabilitate: proprietatea de a
propaga excitația în lungul prelungirilor sale. Neuronii intră în componen a
sistemului nervos central i periferic.ț ș - în s.n. central: formează substan aț
albă (prin aglomerarea corpurilor neuronilor) iș substan aț cenu ieș (prin
aglomerarea fibrelor mielinice). Tot aici, corpurile neuronilor se grupează și
formează centrii nervo iș ; - în s.n periferic: formează ganglionii nervo iș
(prin corpurile neuronilor) iș nervii. Tot aici, ramificațiile nervilor se unesc
alcătuind plexuri nervoase. Influxul nervos este condus prin calea nervoasă
senzitivă, care este formată de lan urileț interneurale (mai mul i neuroni uniț
ți prin sinapse). Această cale reprezintă următorul traseu: receptor -> nervi
periferici -> sistemul nervos central -> scoar a cerț ebrală. Această cale este
realizată de trei tipuri de neuroni:
2. 2. - primar: celulele pseudounipolare ale ganglionului spinal sau ale
ganglionilor situa i pe traiectulț trunchiurilor nervilor cranieni; - secundar:
neuronii nucleului senzitiv al nervului cranian; - ter iarț : situat în talamus,
cu excepția căii olfactive. Influxul nervos poate fi condus i prin substanș ța
albă a encefalului, spre trunchiul cerebral sau măduva spinări, astfel
alcătuind căile de conducere motorii. Celulele neurogliale sunt al doilea tip
de celule din structura sistemului nervos central. Celulele tecii Schwann
reprezintă neuroglia sistemului nervos periferic, implicate în formarea tecii
de mielină. Neurogliile au rol de suport pentru neuroni, de protec ie, trofic,
fagocitar. Ele sunt unicile celule care dau na tereț ș tumorilor din s.n. central.
Sistemul nervos funcționează în baza mecanismului de reflex, care
reprezintă reacția de răspuns a centrilor nervo i la stimularea unei zone
receptoare. Deosebimș arcul reflex, care este un lanț neuronal dispus între
receptor i efector. Un arc reflex este format dintr-unș neuron motor iș
senzitiv, legați între ei prin neuroni asociativi. Arcul reflex este constituit
din: - receptor: de la care pornesc prelungirile periferice ale neuronului
primar (aferent); - calea aferentă: în care neuronul primar contactează cu
neuronul secundar (senzitiv); - centrii nervo iș : din s.n. central, în care
neuronul secundar contactează cu cel ter iar (motor, efector);ț - calea
eferentă: în care prelungirile neuronului terțiar părăsesc s.n. central și se
îndreaptă spre efector; - efectorul. Excitarea unui receptor poate fi transmisă
nu doar neuronilor unui anumit segment medular, ci i neuronilorș
segmentelor vecine, astfel la reacția de răspuns se vor contracta mai mul i
muț șchi, în loc de unul. La nivelul receptorilor, energia excitantului se
transformă în influx nervos, fiind transportat spre efector. După tipul
excitantului, deosebim patru tipuri de receptori: - mecanoreceptori:
detectează deformări mecanice; - termoreceptori: detectează schimbările de
temperatură; - nocireceptor: detectează lezările tisulare; - chemoreceptori:
detectează gustul, mirosul, nivelul oxigenului în sânge, concentra ia
dioxidului de carbon;ț După localizare, deosebim trei tipuri de receptori: -
exteroreceptori: la nivel tegumentar; - proprioreceptori: la nivelul aparatului
locomotor; - interoreceptori: la nivelul viscerelor i vaselor sangvineș . După
structură receptorului, deosebim: - prelungiri dendritice libere; - celule
senzoriale; - corpusculi senzitivi; - organe receptoare. Calea aferentă este
reprezentată de: neuronul senzitiv al ganglionului spinal sau ganglionul
nervului cranian. Dendritele se îndreaptă spre receptor, iar axonul spre s.n.
central unde contactează cu un neuron senzitiv sau motor.
3. 3. Calea aferentă se distribuie în centrii nervoși în două moduri: -
convergent: mai multe fibre aferente formează contacte sinaptice cu un
singur neuron central; - divergent: o singură fibră aferentă se ramifică la mai
 mul i neuroni centrali.ț Centrii unui reflex; cuprind structurile din s.n. central
care participă la actul reflexului. S.n. central are trei nivele func ionale:ț -
medular: unde măduva spinării servește ca o cale de conducere a semnalelor
de la organe către encefal iș invers. Tot aici sunt posibilie mișcările mersului
automat, reflexele de ocolire a segmentelor corpului față de obiecte, reflexe
antigravita ionale, miț șcări gastrointestinale .a.m.d.;ș - subcortical:
controlează majoritatea activită ilor subcon tiente (echilibrul, reflexe
alimentare). Deosebimț ș forma iuni: trunchiul cerebral, hipotalamusul,
talamusul, cerebelul i nucleii bazali;ț ș - cortical: responsabil pentru
procesele de gândire. Cortexul funcționează doar în pereche cu centrii nervo
i inferiori.ș Calea eferentă este compusă din: axonii neuronilor motori
somatici iș vegetativi, prin care se transmite comanda către organul efector.
În s.n. vegetativ, calea eferentă este alcătuită dintr-un lan de doi neuroniț
motori (preganglionar i postganglionar).ș Principalii efectori sunt: mu chii
stria iș ț , netezi iș glandele. Pentru transmiterea influxului nervos de la
receptor-centru sau centru-efector, fibra nervosă trebuie să îndeplinească
următoarele reguli: - să fie intactă; - să conducă influxul independet de alte
fibre; - să conducă influxul doar într-un singur sens. Astfel, fibrele senzitive
conduc în sens centripet (de la periferie la centru), iar fibrele motorii în sens
centrifug (de la centru la periferie). Nervul conduce influxul nervos prin
fasiculele de fibre nervoase. Fiecare fascicul este acoperit de perinevru.
Totalitatea fasciculelor sunt acoperite de epinevru. Nervul con ine fibre
nervoase:ț - aferente: conduc influxul de la periferie spre centru, pot fi
somatice (somatosenzitive) sau vegetative (viscerosenzitive); - eferente:
conduc influxul de la centru spre periferie, pot fi somatice (somatomotorii)
sau vegetative (viscermotorii). Structural nervul este compus din: - fibre
somatice: situate în s.n. somatic, sunt groase i mielinice;ș - fibre vegetative:
situate în s.n. vegetativ, sunt sub iri i amielinice.ț ș Nu există nervi numai
motori sau senzitivi, astfel un nerv motor care inervează un mu chi poate con
ine iș ț ș fibre aferente (senzitive), ce transmit informa ii despre starea mu
chiului. Un nerv senzitiv poate con ine iț ș ț ș fibre eferente (motorii,
secretorii) pentru vasele sangvine, glandele din piele. Fibrele nervoase ale
unui nerv pornesc de la nuclei motori iș senzitivi. Nucleii motori ai fibrelor
somatice se găsesc în coarnele anterioare ale măduvei spinării și în nucleii
motorii ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral.
4. 4. Nucleii motori ai fibrelor vegetative se află în coarnele intermedio-laterale
din măduva toracolombară, sacrală și în nucleii motori din trunchiul
cerebral. Nucleii senzitivi ai fibrelor aferente somatice iș vegetative se află
în neuronii pseudounipolari din ganglionii spinali și în ganglionii nervilor
cranieni. Activitatea reflexă este asigurată nu doar de arcul reflex, ci i de:ș -
circuite nervoase eferente: leagă centrii cu organele receptoare; - centrii
motori extrapiramidali iș cerebelici: controlează efectorii. Centrii nervo i pot
fi nu doar exlusivș senzitivi sau motorii, ci reprezintă ni teș centri de
integrare senzitivo- motorie.