Practică

PRIMARIE SECTOR 3

Matei Alexandru-Cornel
Grupa 228
Seria B
Anul III
 Bibliografie
1.................................................................................................. PREZENTAREA INSITUȚIEI
3
DENUMIREA INSTITUŢIEI, PROFIL, OBIECT DE ACTIVITATE PROFESIONALĂ
...................................................................................................................................................3
Baza legală de înfiinţare......................................................................................................3
Legislaţia pe baza căreia îşi desfăşoară activitatea;.............................................................3
Obiectivele fundamentale urmărite pe următorii doi ani.....................................................5
Modalităţile de organizare a activităţii în cadrul instituţiei analizate (structura
organizatorică și prezentarea succintă atribuțiilor fiecărui compartiment)...............................6
Sursele de finantare. Nivelul şi structura cheltuielilor şi a veniturilor instituţiei analizate
în ultimii doi ani.........................................................................................................................9
Prezentarea resurselor umane ale instituţiei (pe categorii de vârste, funcţii - de conducere,
de execuţie, vechime etc.)........................................................................................................14
2...........Contribuții personale – Cercetare într-un anumit domeniu, sector de activitate sau
instituție...................................................................................................................................22
2.1............................................................... Scopul cercetării (obiectivul general al cercetării)
22
2.2........................................................................ Obiectivele cercetării (obiectivele specifice)
22
.................................Determinarea prioritizării reabiltării centrului vechi al bucureștiului.
22
...............................................Identificarea principalelor secțiuni care trebuiesc reabilitate.
22
2.3.......................................................................................... Ipotezele / întrebările de cercetare
22
2.4.................................................................................. Descrierea instrumentelor de cercetare
22
2.5.............................................................................................................................. Eșantionarea
23
 1. PREZENTAREA INSITUȚIEI

1. DENUMIREA INSTITUŢIEI, PROFIL, OBIECT DE ACTIVITATE

PROFESIONALĂ
Practica s-a efectuat la institutia publică Primaria Sectorului 3 București. Aceasta este
organizată și funcționează pe principiile unei instituții publice.
Primaria sectorului 3 este situată pe strada Calea Dudești 191, București.

2. BAZA LEGALĂ DE ÎNFIINŢARE

Aparatul propriu al Primăriei Sectorului 3 funcţionează potrivit prevederilor Legii nr.
215/2001 privind administraţia publică locală si conform Consiliului General al Municipiului
Bucuresti privind aprobarea organigramei si numarului de posturi ale aparatului propriu de
specialitate, în organizarea acesteia urmărindu-se realizarea condiţiilor de operativitate şi
eficienţă.

3. LEGISLAŢIA PE BAZA CĂREIA ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA;

Primarul Sectorului 3 îndeplineşte o funcţie de autoritate publică şi este şeful

administraţiei publice locale a Sectorului 3 a Municipiului Bucureşti şi a aparatului de
specialitate pe care îl conduce şi coordonează conform:
 Regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi Primăria
Sectorul 3 este reglementat de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicată.
 Primarul este şeful administraţiei publice locale a sectorului 3 şi al aparatului
propriu de specialitate, pe care îl conduce şi controlează, conform art. 66(1) din Legea nr.
215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare.
 Normele de conduită profesională a funcţionarilor publici sunt reglementate de
Legea nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici şi sunt obligatorii pentru
funcţionarii publici, precum şi pentru persoanele care ocupă temporar o funcţie publică în
cadrul Primăriei Sectorului 3.
  Atribuţiile Primarului sunt cele prevăzute la art. 68 din Legea nr. 215/2001
privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare.
 Secretarul General al Primăriei Sectorului 3 îndeplineşte, în condiţiile legii,
atribuţiile prevăzute la art. 85 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu
modificările şi completările ulterioare.
.Legea nr 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţii publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
 Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
 Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
 Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată.
 Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
 .Legea nr.53/2003- Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
 Legea nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici.
 Legea nr 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din
autorităţile şi instituţiile publice.
 Legea nr.571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice,
instituţile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.
 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006.
 H.G.nr. 1425/2006, actualizată pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006.
 Legea nr. 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţile publice.
 O.U.G.nr 96/2003 privind protectţa maternităţii la locurile de muncă, actualizată.
 O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de
discriminare.
 H.G. nr 833 din 25 iulie 2007 privind normele de organizare şi funcţionare a
comisiilor paritare şi încheierea acordurilor colective.
 Producerea de bunuri publice este, de regula, obiectul de activitate al unei institutii
publice. De aceea, fiind legate din punct de vedere financiar de bugetul public, institutiile
publice sunt organizate dupa principiul „nonprofit”.
În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii care devin executorii după ce
sunt aduse la cunoştinţa persoanelor interesate.
Primarul deleagă Viceprimarului exercitarea unora dintre atribuţiile ce-i revin, cu
respectarea prevederilor art. 70 din Legea nr. 215/2001, cu modificările şi completările
ulterioare.
Primarul, Viceprimarul, Secretarul Sectorului 3, împreună cu aparatul de specialitate
constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria Sectorului 3
care duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând
probleme curente ale colectivităţii locale.
Primarul reprezintă autoritatea executivă în realizarea autonomiei locale, în relaţiile cu
autorităţile publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie.

4. OBIECTIVELE FUNDAMENTALE URMĂRITE PE URMĂTORII DOI ANI

Demersurile întreprinse au venit în întâmpinarea necesităţilor şi aşteptărilor cetatenilor în
raport cu modul în care o primărie ar trebui să se implice în dezvoltarea şi modernizarea
sectorului 3.
Pentru a atinge standardele unui „oraş” civilizat în sensul unui confort urban de care
locuitorii să beneficieze se continua programul de optimizare a infrastructurii.
Se poate spune ca obiectivul fundamental al primariei este de a transmite fiecarui locuitor
din sectorul 3 mandria si bucuria de a locui intr-un sector curat, intr-o comunitate interesata
de felul in care arata spatiul public.
Pentru aceasta se urmareste in continuare programul de reabilitare a tuturor strazilor din
sectorul 3 astfel incat acesta sa fie prima comunitate din Romania care sa aibe toate utilitatile
publice introduse pe toate strazile .Astfel:
- Modernizarea drumurilor de acces si dezvoltarea retelei stradale .
- Identificarea terenurilor necesare construirii de locuinte.
- Realizarea lucrãrilor edilitare în cartierele mãrginase ale sectorulu
- Construirea de noi piete în sector, inclusiv modernizarea celor existente.
 - Finalizarea identificãrii garajelor de pe raza sectorului 3, studii noi pentru
amplasarea de garaje si realizarea de parcãri si anume.

Autoritate deliberativa: CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI si

Consiliile Locale ale Sectoarelor.
Autoritatile executive: Primarul General al Municipiului Bucuresti si Primarii
Sectoarelor.

5. MODALITĂŢILE DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII ÎN CADRUL INSTITUŢIEI

ANALIZATE (STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI PREZENTAREA SUCCINTĂ
ATRIBUȚIILOR FIECĂRUI COMPARTIMENT)

Primaria de sector are un primar si un viceprimar,

Structura organizatorica a Primariei Sectorului 3 cuprinde Directii, Servicii si Birouri
constituite in conformitate cu organigrama anexata.
Directiile, Serviciile si Birourile care compun aparatul propriu de specialitate al

- Direcția comunicare

- Direcția cultură

- Direcția dezvoltare durabilă și sustenabilitate urbană

- Direcția administrativă și management documente

- Direcția juridică

- Direcția organizare resurse umane

- Direcția economică
- Direcția investiții și achiziții

- Direcția generală urbanism și amenajarea teritoriului arhitect șef

- Direcția administrarea domeniului public

- Direcția parcări și amenajare urbană

- Direcția corp control

- Serviciul audit public intern

- Serviciul fond funciar și registrul agricol

- Direcția generală de poliție locală

- Direcția generală impozite și taxe locale

- Direcția de evidența persoanelor sector 3

- Direcția informatizare

- Direcția învățământ

- Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sector 3

 6. SURSELE DE FINANTARE. NIVELUL ŞI STRUCTURA CHELTUIELILOR ŞI A
VENITURILOR INSTITUŢIEI ANALIZATE ÎN ULTIMII DOI ANI

Serviciul economico-financiar este un compartiment funcţional din cadrul structurii

funcţionale a aparatului propriu al Primăriei Sectorului 3. Este direct subordonat Direcţiei
Economice şi este condus de un şef serviciu.
Serviciul economico-financiar este un compartiment funcţional din cadrul structurii funcţionale a
aparatului propriu al Primăriei Sectorului 3. Este direct subordonat Direcţiei Economice şi este
condus de un şef serviciu.
Componenta publica a finantelor are in vedere:

- procurarea resurselor necesare si utilizare lor conform nevoilor acestuia, in calitatea sa de

autoritate publica
- folosirea procesului de procurare si utilizare a resurselor ca un mijloc de influentare a
desfasurarii ansamblului activitatii economico-sociale.
Angajamentele financiare apar sub forma resurselor care genereaza creante (drepturi de incasare)
sau sub forma cheltuielilor care pot genera obligatii (datorii care trebuie platite)

Resursele de finantare se formeaza conform legislatiei in vigoare.

Bugetul de stat transfera resurs financiare catre bugetul local
Bugetul Local este alimentat prin Directia Generala a Finantelor Publice si subunitatile primariei,
din impozite si taxe locale
Astfel veniturile primariei au urmatoarele surse de constituire
-Sume repartizate de la bugetul de stat -76%
-Venituri fiscale -13%
-Varsaminte de la institutiile publice -7%
-Venituri diverse -1,8%
-Venituri din operatiuni de capital -8,5%
Formarea veniturilor se face, potrivit legii, prin contributia asociatiilor cu scop lucrative, a
persoanelor fizice sau juridice, chiar daca ele nu desfasoara activitate cu un astfel de scop.

Obligatiile contribuabililor sunt stabilite prin legi specifice.(legea impozitului pe profit, legea
privind taxa pe valoarea adaugata, legea impozitelor si taxelor locale)
 Legea bugetului adoptata anual mentioneaza in detaliu baza legal ace fundamenteaza veniturile
incluse in buget in anul respective. In veniturile bugetului figureaza atat venituri fiscale, cat si
venituri nefiscale.

Utilizarea veniturilor, respective efectuarea cheltuielilor, se bazeaza pe norme de cheltuieli si pe

proceduri de cheltuiala. Utilizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor presupun inventarierea
nevoilor, cuantificarea lor, ierarhizarea, esalonarea in timp.

Primaria ofera servicii si produce bunuri publice care se distribuie, de regula, în mod gratuit,
urmarind satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerintelor consumatorilor, sau la preturi accesibile
consumatorilor.

Bunurile publice corespund în mod direct cerintelor starii de optim social.

Producerea de bunuri publice este, de regula, obiectul de activitate al unei institutii publice.
De aceea, fiind legate din punct de vedere financiar de bugetul public, institutiile publice sunt
organizate dupa principiul „nonprofit”.
Pentru producerea de bunuri în afara celor care definesc obiectul de activitate si pentru care
primesc finantare bugetara, institutiile respective pot stabili preturi, tarife, deci încaseaza venituri
denumite venituri extrabugetare sau venituri proprii, dar care nu conduc la obtinerea de profit.
Cu alte cuvinte, o institutie publica nu poate sa obtina profit, iar daca obtine, acesta trebuie
cheltuit în scopuri investitionale în fiecare an financiar.
Modalitatile de finantare a activitatii desfasurate sunt stabilite in baza Legii nr.215/2001(Legea
administratiei publice locale). Potrivit acesteia, finantele se administreaza in conditiile prevazute de
lege conform principiului autonomiei locale.
Autoritatile au dreptul la resurse proprii, suficiente, proportional cu competentele ce le revin
potrivit legii, de care pot dispune in mod liber.
În conformitate cu prevederile art. 64 din Legea Nr. 500/2002 privind finanţele publice,
coroborate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului Nr. 45/2003 privind finanţele publice
locale, aprobată cu modificări şi completări prin legea Nr. 108/2004, finanţarea cheltuielilor curente şi
de capital se asigură, astfel:
 din bugetul de stat,
 cheltuielile de personal;
 cheltuielile materiale şi servicii;
 cheltuieli de capital
 transferurile consolidabile şi neconsolidabile;
 lucrările de investiţii în continuare şi lucrările de investiţii noi;
  achiziţiile de bunuri şi dotări independente pentru nevoile proprii, precum şi a
mijloacelor tehnice specifice, mijloacelor de comunicaţii şi informatică, şi produselor de resortul
echipamentului şi hrănirii, pentru serviciile de urgenţă profesioniste şi celelalte structuri subordonate;
 alte cheltuieli de investiţii;
rambursările de credite externe şi/sau interne, plăţile de dobânzi şi comisioane

Resursele bugetare se completează cu donaţiile şi sponsorizările primite, precum şi din alte surse
interne şi internaţionale.
Finantarea cheltuielilor curente si de capital al sistemului public local de gospodarie comunala se
asigura din:
- bugete de venituri si cheltuieli ale operatorilor furnizori/ prestatori de servicii publice locale
de gospodarie comunala prin:
* incasarea de la utilizatori a sumelor reprezentand contravaloarea serviciilor furnizate/prestate;
* instituirea unor taxe speciale
- alocatii bugetare acordate de Guvern sau, dupa caz, din bugetele
locale
Principalele categorii de cheltuieli publice in primarie includ: actiuni economice si servicii
publice(generale, ordine publica etc), actiuni social-culturale, etc.
Principalele surse de finantare pentru finantarea cheltuielilor social-culturale sunt: fonduri
bugetare, cotizatii sau contributii persoane fizice sau juridice, venituri ale unor institutii social-
culturale din propria lor activitate, fonduri organizatii nelucrative(fundatii,organizatii
neguvernamentale,etc), surse externe din partea unor organizatii internationale (Banca Mondiala,
Organizatia Mondiala a Sanatatii), organisme regionale(Uniunea Europeana)
Cheltuielile publice pentru cultura au in vedere organizarea, functionarea si intretinerea
institutiilor culturale.Aceste cheltuieli reflecta politica statului.
Principalele surse de finantare sunt: fondurile bugetare, donatii, sponsorizari.
Cheltuielile publice pentru sanatate reflecta politica sanitara a statului. Finantarea se face din:
fonduri alocate din buget, cotizatii de asigurari de sanatate, ajutoare externe(Crucea Rosie
Internationala, Organizatia Mondiala a Sanatatii)
Cheltuielile publice pentru servicii publice generale sunt finantate din: buget, donatii, credite
externe,etc.
Veniturile includ resursele financiare ale administratiei de stat, asigurarilor sociale.
Veniturile primariei sunt asigurate prin stabilirea de impozite si taxe locale precum si prin alte
surse stabilite potrivit legii.
 Veniturile sunt structurate dupa continut economic,ritmicitate incasari,provenienta, nivel de
referinta.
- veniturile fiscale sunt prelevari cu caracter obligatoriu din
impozite directe - stabilite pentru fiecare contribuabil,
indirecte – stabilite pentru consumul de bunuri si servicii
Aceste impozite sunt folosite la acoperirea cheltuielior statului, pentru realizarea unor obiective
(altele decat cele fiscale)
- venituri nefiscale
- imprumuturi publice pe termen mediu sau lung, sub forma obligatiunilor de stat sa credite
preluate de la organisme financiare internationale
- venituri extraordinare la care se reurge in situatii deosebite

Investitiile publice realizate pot fi finantate in proportii variabile, prin intermediul urmatoarelor
trei surse de finantare:
 rezervele de trezorerie ale unei autoritati, respectiv soldul pozitiv net al incasarilor
fata de cheltuieli care apare in contul curent. Aceasta varianta nu este recunoscuta de legislatia
romana, autoritatile locale neavand dreptul de dispunere asupra soldului pozitiv net.
 subventiile de investitii, astfel de subventii putand privi anumite proiecte conform
criteriilor definite.
 imprumutul, prin emiterea unui imprumut sau prin alte forme de credit.
In majoritatea tarilor, autoritatile locale sunt libere sa-si aleaga propriile surse de
creditare.

Exista doua motive principale pentru care cea mai mare parte a tarilor aplica o reglementare
stricta a imprumuturilor acordate autoritatilor locale:
-pentru a limita cresterea cheltuielilor publice
-pentru a evita supraindatorarea autoritatilor locale

Managementul financiar-contabil este permanent la modificările frecvente ale cadrului legislativ,

la complexitatea şi diversitatea noilor activităţi şi acţiuni apărute aleator, cât şi la resursele financiare
puse la dispoziţie prin bugetul aprobat şi repartizările de credite lunare.

Nivel si structura venituri si cheltuieli conform bugetelor anilor 2019 si 2020

 Indi Variati
201 202 cele de a
Indicatori 9 0 variatie procentuala
 VENITURI 7,50 8,55 113.
1.44 0.92 99 13.99
I. Venituri proprii 1,11 981. 87.9
5.24 11 7 -12.03
1. Venituri curente 860. 706. 82.1
00 51 5 -17.85
A. Venituri fiscale 154. 61.5 39.9
02 9 9 -60.01
B. Venituri nefiscale 705. 644. 91.3
98 92 5 -8.65
II. Venituri din capital 35.3 48.3 136.
6 0 60 36.60
III. Venituri cu 219. 226. 102.
destinatie speciala 88 30 92 2.92
IV. Prelevari din 5,99 7,36 122.
bugetul de stat 9.26 7.35 80 22.80
VI. Subventii 386. 202. 52.3
94 46 2 -47.68
     
   
CHELTUIELI 7,68 8,55 111.
7.51 0.92 23 11.23
Cheltuieli curente 5,86 5,47 93.3
9.21 9.78 6 -6.64
Cheltuieli de personal 208. 289. 139.
06 25 02 39.02
Cheltuieli materiale si 1,67 1,26 75.4
servicii 1.56 1.11 5 -24.55
Subventii 3,95 3,88 98.0
9.01 0.52 2 -1.98
Transferuri 30.5 48.9 159.
8 0 91 59.91
Cheltuieli de capital 1,74 2,61 149.
7.01 8.98 91 49.91
Cheltuieli pentru servicii 83.0 285. 344.
publice generale 6 95 27 244.27
Cheltuieli social-culturale 379. 491. 129.
34 74 63 29.63
Invatamant 33.6 37.4 111.
2 2 30 11.30
Sanatate 17.4 18.0 102.
9 0 92 2.92
Cultura, religie si actiuni 317. 446.
privind activitatea sportiva si 68 74 140.
de tineret 63 40.63
Asistenta sociala, alocatii, 10.5 27.0
pensii, ajutoare si 5 0 255.
indemnizatii 92 155.92
Servicii si dezvoltare 3,86 3,94
102.
publica, locuinte, mediu si 1.40 3.39
12 2.12
 ape
Actiuni economice 3,02 3,06 101.
7.74 9.52 38 1.38

7. PREZENTAREA RESURSELOR UMANE ALE INSTITUŢIEI (PE CATEGORII DE

VÂRSTE, FUNCŢII - DE CONDUCERE, DE EXECUŢIE, VECHIME ETC.).

Serviciul Organizare Resurse Umane este un compartiment în subordinea Primarului si

colaboreazã cu toate compartimentele din cadrul Primãriei Sectorului 3, cu serviciile publice
aflate sub autoritatea Consiliului Local al Sectorului 3 si cu celelalte organisme si institutii
abilitate ale statului.

Atributiile Serviciului Organizare Resurse Umane:

- analizeazã propunerile de structuri organizatorice ale compartimentelor aparatului de

specialitate al Primãriei si pregãteste documentatia necesarã în vederea supunerii dezbaterii si
aprobãrii de cãtre Consiliul Local al Sectorului 3:

- raport de specialitate privind modificarea organigramei, statului de functii si

Regulamentului de Organizare si Functionare;

- proiect organigramã;

- proiect stat de functii;

- proiect Regulament de Organizare si Functionare.

- pãstreazã evidenta organigramei, statului de functii, Regulamentului de Organizare si

Functionare, fiselor de post si fiselor de evaluare a posturilor pentru personalul

contractual, fiselor de post pentru functionarii publici ai institutiei;

- organizeazã la nivelul institutiei actiunea de evaluare anualã a performantelor

profesionale ale salariatilor;

- stabileste salariul de încadrare al personalului contractual conform prevederilor legale si

gestioneazã fisele de evaluare a performantelor profesionale individuale pentru

personalul încadrat cu contract individual de muncã si rapoartelor de evaluare a

 performantelor individuale ale functionarilor publici;

- asigurã secretariatul privind selectionarea si recrutarea necesarului de personal pe nivele

de pregãtire, pe functii, pe specialitãti si corespunzãtor posturilor prevãzute în statul de

functii;

- întocmeste, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, proiecte de dispozitii de

numire, încadrare, promovare, salarizare, detasare sau delegare, de sanctionare, precum

si pe cele de încetare a raporturilor de muncã;

- asigurã aplicarea corectã a legii, în vederea salarizãrii personalului nou angajat si a celui

existent în ceea ce priveste modificãrile ulterioare apãrute la prezenta legislatie

(indexãri, modificãri ale salariului de încadrare);

- elaboreazã lucrãri privind evidenta si miscarea personalului;

- întocmeste dosarele în vederea pensionãrii personalului si le înainteazã în termen legal

organelor competente;

- elibereazã adeverinte privind calitatea de salariat, la solicitarea salariatilor;

- întocmeste, elibereazã si vizeazã periodic legitimatii de acces în institutie, ecusoane,

legitimatii de control în baza dispozitiilor si urmãreste recuperarea lor la plecarea din

institutie a salariatilor care au beneficiat de astfel de legitimatii;

- colaboreazã cu persoana cu atributii de medicina muncii în vederea asigurãrii

examenului medical la angajarea în muncã, examenului medical de adaptare,
controlului medical periodic, examenului medical la reluarea activitãtii;
- elaboreazã si înainteazã adrese cãtre R.A.T.B. pentru eliberarea de permise de cãlãtorie
pe mijloacele de transport în comun, pentru personalul institutiei;
- pãstreazã si tine la zi carnetele de muncã ale salariatilor din aparatul propriu, operand
toate modificãrile intervenite ca urmare a schimbãrii functiei, clasei, gradului /treptei
profesionale, modificãrii salariului, pânã la înmânarea acestora cãtre titulari;
- înregistrarea personalului nou angajat si a modificãrilor intervenite în activitatea celui
 existent în “Registrul general de evidentã a salariatilor”;

- elaboreazã proiectul anual al programului de perfectionare al personalului din aparatul

de specialitate;
- organizeazã promovarea personalului ca urmare a evaluãrii performantelor profesionale
individuale;
- elaborarea documentatiei necesare acordãrii salariului de merit pentru eforturi si
rezultate deosebite, centralizarea propunerilor din partea sefilor de compartimente si
întocmirea dispozitiei de acordare;
- tine evidenta la zi a vechimii în muncã a salariatilor si comunicã lunar serviciului
financiar modificarea sporului de vechime si a altor sporuri acordate la salariul de bazã,
potrivit legii;
- asigurã secretariatul si urmãreste desfãsurarea perioadei de stagiu a functionarilor
publici debutanti pânã la definitivarea în functie publicã;
- centralizeazã programarea si reprogramarea concediului de odihnã a salariatilor
institutiei;
- tine evidenta functiilor si a functionarilor publici si comunicã Agentiei Nationale a
Functionarilor Publici orice modificare intervenitã în baza de date;
- gestioneazã declaratiile de avere ale functionarilor publici, ale persoanelor cu functii de
conducere si de control;
- gestioneazã si înregistreazã declaratiile de interes ale functionarilor publici, ale
persoanelor cu functii de conducere si de control din cadrul institutiei în “Registrul
declaratiilor de interes”;
- întocmeste raportãri statistice specifice evidentei de personal;
- rãspunde de rezolvarea cererilor, reclamatiilor si sesizãrilor care revin în competenta
serviciului;
- serviciul Organizare Resurse Umane îndeplineste orice alte atributii date de cãtre
Primar, care, prin natura lor, sunt de competenta sau se încadreazã în obiectul si
atributiile serviciului;
Responsabilitãti ale personalului din structura Serviciului Organizare Resurse
Umane:
 - are obligatia sã îndeplineascã cu profesionalism, loialitate, corectitudine si în mod
constiincios îndatoririlor de serviciu ce îi revin;

- se va abtine de la orice faptã care ar putea aduce prejudicii institutiei;

- va rãspunde de pãstrarea secretului de serviciu, precum si de pãstrarea secretului datelor

si al informatiilor cu caracter confidential detinute sau la care are acces ca urmare a
executãrii atributiilor de serviciu;

- rãspunde de executarea altor atributii stabilite prin fisa postului;

- rãspunde de realizarea la timp a atributiilor ce-i revin, conform prevederilor legale,

programelor aprobate sau dispuse de cãtre conducerea institutiei;

- rãspunde, potrivit prevederilor legale, de furnizarea corectã si completã a datelor de

contact si a informatiilor furnizate petentilor.

Prezentarea normelor reglementare în domeniul resurselor umane.

- Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

- Legea nr. 53/2003 codul Muncii
- Regulamentul de ordine interioară în unitate –RG1
- Legea nr. 164/2001 privind pensiile functionatilor publici
- Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale
- Legea nr. 138/1999 – privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar
din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţa naţională, precum şi
acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii

Proceduri de selecţie şi recrutare a personalului de gestiune şi execuţie

In legislatia Romaniei exista o serie de acte normative care reglementeaza situatia

functionarilor publici in ceea ce priveste recrutarea, selectia, numirea si pregatirea.
 LEGISLATIE(cele mai importante):
- Constitutia Romaniei;
- Legea 188/199 privind statutul functionarilor
- O.G. 84/2001 privind organizarea Institutului National de Administratie
- H.G.1085/2001 privind organizarea perioadei de stagiu, conditiile de evaluare si
regulile specifice aplicabile functionarilor debutanti
- H.G. 1087/2001 privind organizarea si desfasurarea concursurilor si examenelor
pentru ocuparea functiilor publice.
Semnificatia si motivatia actiunii de recrutare se refera la doua elemente:
- departajarea candidatilor
- alegerea celor mai capabili candidati pentru a corespunde cerintelor posturilor si
functiilor publice existente in structura organizatorica a institutiei publice.

Recrutarea implica mai multe metode si tehnici pentru identificarea celor mai potriviti
candidati pentru posturile publice din structura organizatorica a primariei.
- publicitatea-mod frecvent de apelare
- reteaua de cunostinte – apelarea la functionarii din sistem pentru recomandari
- mijloace de motivare
- fisiere cu potentiali candidati (banca de date)
- cercetarea de marketing – prezentare atractiva a posturilor si functiilor

Selectia se face conform unor criterii stabilite.

Procesul de selectie se desfasoara pe mai multe etape:
- alegerea preliminara (CV si scrisoare de intentie)
- completarea formularului de cerere pentru participarea la concurs
- intervievarea
- testarea
- verificarea referintelor
- examen medical
- interviu final
- decizia de angajare.
 Modalităţi de promovare şi motivare a salariaţilor, instrumente, mijloace etc.

Se are în vedere stabilirea unui sistem coerent, echitabil şi stimulativ de retribuire şi

distribuire a recompenselor în funcţie de evaluarea performanţelor profesionale individuale
Recompense în bani pentru îndeplinirea lucrărilor de excepţie şi avansări înainte de
termen.
Salarizarea se face pe baza timpului efectiv lucrat. In limitele unui sistem exista
diferentieri, in functie de:
- pregatire
- vechime
- timp suplimentar
- conditii speciale de desfasurare a activitatii
- nivel ierarhic pe care se situeaza postul sau functia
- varsta, etc

Proceduri de evaluare şi control a personalului; instrumente, competenţe, forme,

indicatori de performanţă folosiţi sau care ar trebui să fie folosiţi

Evaluarea activitatilor se face in scopul acordarii drepturilor salariale corespunzatoare

performantelor profesionale individuale, pe baza unor criterii elaborate de Agentia Nationala
a Functionarilor Publici.
Aceste criterii sunt numite criterii de performanta si pe baza lor se definesc si gradele
existente.
In urma evaluarii performantei profesionale individuale functionarului public i se acorda
calificative.(exceptional, bun, foarte bun, satisfacator, nesatisfacator)
Astfel sunt prevazute activitati de:
- determinare in fiecare an de catre Agentia Nationala a Functionarilor publici a
criteriilor de performanta profesionala
- evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici in
functie de gradul de realizare a obiectivelor.
 Criteriile de performanta se aproba prin Ordin al Ministrului Administratiei si Internelor
pana la data de 15 decembrie a fiecarui an, pentru anul urmator. Acesta se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei.
Evaluarea implica raportarea permanenta a evaluaorului la fisa postului
functionarului public.
Procedura se realizeaza in trei etape:
1.Completarea raportului de evaluare de catre evaluator
2.Interviul
3.Contrasemnarea raportului de evaluare.
Cel care evalueaza intocmeste un raport de evaluare rezultat in urma desfasurarii
urmatoarelor activitati:
-analiza indeplinirii obiectivelor individuale
-notarea (pe criterii de performanta)
-stabilirea calificativului final
-consemnarea rezultatelor deosebite, a dificultatilor intampinate de functionar
Principalul intrument de evaluare este raportul de evaluare.

Compartimente specializate în activitatea de personal; prezentarea detaliată a

organizării sale, încadrării cu personal, activităţi ce se derulează aici

Problematica de bază a managementului resurselor umane este axată pe aspecte

referitoare la:
 recrutare;
 selecţionare;
 angajare;
 motivare;
 salarizare;
 calificare şi perfecţionare profesională;
 promovarea personalului;
 stabilirea necesarului de personal;
  strategii şi politici de personal;
 asigurarea unor condiţii bune de muncă;
 drepturi şi obligaţii;
disciplina muncii

Structura :
 - Gestiune resurse umane (evidenţă)
 Serviciul Încadrare personal
 Serviciul formare pregătire continuă şi managementul carierei

Aprecierea personală asupra stilului de lucru şi a performanţelor angajaţilor

 Se depun eforturi pentru asigurarea transparenţei în administrarea cadrului legal al

contractului colectiv de muncă;
 Se depun eforturi pentru menţinerea unor relaţii de muncă sănătoase şi luarea
tuturor măsurilor posibile pentru evitarea conflictelor de muncă.
 înlăturarea sau diminuarea riscurilor de natură fizică şi psihică specifice
domeniului de activitate şi prevenirea accidentelor;
 înfiinţarea în cadrul departamentului de resurse umane a unui post de ofiţer şi
unul de personal contractual (jurist) care să asigure aplicarea prevederilor legale privind
inspecţia muncii;
 în domeniul asigurării calităţii muncii şi a vieţii, se va acţiona pentru:
- creşterea satisfacţiei personalului în activitatea desfăşurată; asigurarea condiţiilor
ergonometrice de muncă
- cunoaşterea problemelor personalului (direcţii, servicii, birouri, compartimente)
din
cadrul primariei în vederea asigurării unor consultanţe pe domenii de specialitate;
 2. CONTRIBUȚII PERSONALE – CERCETARE ÎNTR-UN
ANUMIT DOMENIU, SECTOR DE ACTIVITATE SAU INSTITUȚIE

2.1. SCOPUL CERCETĂRII (OBIECTIVUL GENERAL AL CERCETĂRII)

Reabilitarea clădirilor istorice devine un concept necesar și nu o opțiune în viața noastră,

este considerat un concept sustenabil în întreaga lume pentru a conserva clădirile istorice cu
respectarea noilor idei. Asfel, scopul acestei cercetări este de a reabilita clădirile istorice din
centru istoric al Bucureștiului. Reabilitarea lor constă în: consolidarea și repararea clădirilor
(consolidarea structurilor, refacerea acoperișurilor, dacă este necesar), îmbunătățirea
confortului interior (înlocuirea ferestrelor, asigurarea utilităților minime necesare, de
exemplu, toalete individuale, dacă este cazul) și îmbunătățirea aspectului interior și exterior
(restaurarea ornamentelor și, în special, restaurarea aspectului clădirilor istorice).
 2.2. OBIECTIVELE CERCETĂRII (OBIECTIVELE SPECIFICE)

 Încheierea unui contract cu o organizație externă cu expertiză în

domeniu pentru a realiza un studiu de caz cu evaluări zonale din punct de
vedere social, economic și cultural, cu scopul final de a propune câteva scenarii
posibile de intervenție.

 Stabilirea unor politici ale administrației publice locale bazate pe

acceptarea și punerea în aplicare a unor propuneri ale Asociației Investitorilor.

 Prezentarea și consultarea publică, prin campanii media și înființarea

unui centru local de informare, în scopul formării unui nou sentiment de
comunitate și a unei identificări mai directe a cetățeanului cu rezultatele
acțiunilor administrației locale

2.3. IPOTEZELE / ÎNTREBĂRILE DE CERCETARE

Ipoteza 1: Reabilitarea clădirilor din centrului istoric reprezintă o prioritate, care va aduce
o creștere semnificativă a potențialului turistic.

Ipoteza 2: Stabilirea politicii administrative publice locale reprezintă un factor important

pentru reabilitarea clădirilor istorice din centru istoric al Bucureștiului.

2.4. DESCRIEREA INSTRUMENTELOR DE CERCETARE

Pentru a realiza această lucrare am accesat și folosit informațiile din diferite articole,
cărti, site-uri web, iar metoda de cercetare este metoda cantitativă, deoarece acesta metodă de
cercetare este considerată una dintre cele mai eficiente.
 Chestionarul reprezintă un instrument de cercetare, care este format dintr-un set de
întrebari, care determină răspunsurile grupului țintă, stabilite de către operatorii anchetei.
Această metodă de cercetare are ca obiectiv determinare a cât mai multor date pentru
renovarea și modernizare centrului istoric al Bucureștiului. Analiza ipotezelor din chestionar
stabilește percepția oamenilor despre reabilitarea centrului vechi.
Chestionarul a fost aplicat în perioada 13.06.2021-20.06.2020, căile de transmitere ale
acestuia au fost pe adresa de e-mail a fiecărui respondent.

2.5. EȘANTIONAREA

Publicul ales este reprezentat de către rezidenți și vizitatorii centrului vechi al

Bucureștiului. Chestionarea a fost anonimă și confidențială, iar pentru o argumentarea
răpunsurilor, respondeții au fost informați că răspunsurile date sunt folosite în mod didactic.
Chestionarul este format dintr-un set de 17 întrebări, formulate cu scopul de a oferi date
definitorii pentru tema aleasă. Acesta are în componența sa întrebări deschise și închise cu
răspunsuri multiple, grile și scară liniară.

2.6. ANALIZA DATELOR ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Această etapă a lucrării este constituită din rezultatele provenite în urma cercetării.
Aceste rezultate au ajutat la analiza proiectului de reabilitare al clădirilor istorice din centrul
istoric al Bucureștiului. Chestionarul a fost distribuit către 200 de respondeți. Majoritateaau
fost femei (64,3%).

Grup țintă
1%
Femei
Bărbați
35%
Nu știu/ Nu răspund
64%

Figura 1- Reprezentare a grupuilui țintă

Sursa: Interpretare personală a rezultatelor cercetării

Prima ipoteza a studiului: Reabilitarea clădirilor din centrului istoric reprezintă o

prioritate, care va aduce o creștere semnificativă a potențialului turistic; este validă, deoarece
răspunsurile la cele trei întrebări ale chestionarului sunt în concordanță. La întrebarea:
Sunteți de acord cu reabiliarea clădirilor din centrului istoric al Bucureștiului?; 94,6 din
respondenti au răspuns pozitiv. A doua întrebare a vizat principalele secțiuni care trebuiesc
reabilitate la o clădire: consolidarea structurilor, refacerea acoperișurilor, înlocuirea
ferestrelor, restaurarea ornamentelor. (vezi Figura 2)

Secțiuni pentru reabilitare

restaurarea ornamentelor

înlocuirea ferestrelor Secțiuni pentru reabilitare

refacerea acoperișurilor

consolidarea structurilor

0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00%

Figura 2- Principalele secțiuni care trebuiesc reabilitate la o clădire

Sursa: Interpretare personală a rezultatelor cercetării

Cea din urmă întrebarea relevantă: În ce măsură credeți că renovarea arhitecturii

clădirilor din centrului istoric ar aduce un beneficiu de imagine al zonei?; afirmă că
renovarea arhictecturii cladirilor va aduce o creștere semnificativă a potențialului turistic
(vezi Figura 3).

Renovarea clădirilor aduce un beneficiu de imagine

60.00%
50.00%
40.00% Renovarea clădirilor aduce un
beneficiu de imagine
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%

Figura 3-Renovarea clădirilor aduce un beneficiu de imagine

Sursa: Interpretare personală a rezultatelor cercetării

 În interpretarea celei de-a doua ipoteze: Stabilirea politicii administrative publice locale
reprezintă un factor important pentru reabilitarea clădirilor istorice din centru istoric al
Bucureștiului; rezultatele provind de la trei întrebări. Prima dintre ele determină gradul de
necesitate pentru adoptarea unei politici administrative publice locale. Mai mul de jumătate
de respondeți consideră necesară adoptarea unei politici administrative publice locale.(vezi
Figura 4)

Adoptarea politicii administrative publice locale

7%

30% Da
Nu
Nu știu/ Nu răpund

63%

Figura 4-Adoptarea politicii administrative publice locale

Sursa: Interpretare personală a rezultatelor cercetării

A doua întrebare este: Considerați că adoptarea unei politici administrative publice locale
reprezintă un factor important pentru reabilitarea clădirilor istorice?; majoritatea
respondeților consideră că politica administrativă publică locală reprezintă un factor decisiv
pentru reabilitarea clădirilor. (vezi Figura 5)

Politica administrativă publică locală reprezintă un

factor important
15% Da
Nu
12% Nu știu/ Nu răspund

73%

Figura 5-Politica administrativă publică locală reprezintă un factor important

 Sursa: Interpretare personală a rezultatelor cercetării

Ultima întrebare relevantă ipotezei: În ce măsură credeți că politica administrativă

publică locală va ajută la reabilitarea clădirilor istorice din centru istoric al Bucureștiului?;
rezultatul de la această întrebare indică faptul că politica administrativă locală va ajuta în
mare măsură la reabilitarea clădirilor.( vezi figura 6)

Politica admnistrativă locală va ajuta la reabilitare

80.00%
60.00%
40.00%
20.00% Politica admnistrativă locală va
0.00% ajuta la reabilitare
ă 2 3 4 ă
ur ur
ăs ăs
m em
ică ar
m m
te te
oar ar
f fo
În În

Figura 6-Politica admnistrativă locală va ajuta la reabilitare

Sursa: Interpretare personală a rezultatelor cercetării

2.7. Limite ale Cercetării

O limitare întâlnită este influența involuntară a răspunsurilor primite datorate tehnicilor

utilizate, care este reprezentată de chestionar al cărui scop în această lucrare este de a înțelege
mai bine motivele rabilitării sustenabile al clădirilor istorice din centrul istoric al
Bucureștiului.
O altă limitare a fost creată de greutate prin care au fost accesate informațiile necesare
pentru a scrie lucrarea.

2.8. Contribuții Personale

Prin acestă lucrare se abordează o temă de actualitate în scopul reabilitarea centrului
istoric, care accentuează identitatea, particularitățile Bucureștiului în contextul centrelor
regionale europene și de a crește atractivitatea și prestigiul orașului.
 Cercetarea este cantitativă prin utilizarea tehnicii chestionarului. A fost realizată în luna
mai a anului 2021, cercetarea a fost realizată pentru a stabili principalele criterii în vederea
reabilitării clădirilor istorice.

2.9. Concluziile cercetării

Restaurarea centrului istoric al orașului include în mod necesar interzicerea accesului

auto, cu excepția anumitor rute și ore de aprovizionare, și străzi cu prioritate pentru pietoni.
Bucureștiul este singurul oraș mare pe care îl cunosc fără zonă pietonală. Ceea ce s-a uitat
însă este că această măsură trebuie luată într-un set coerent și într-o succesiune logică cu alte
măsuri. Reparația zonelor istorice este una dintre sarcinile primăriei, dar nu este prerogativa
acesteia.
Oficialii orașului nu pot organiza restaurarea centrului istoric. Este nevoie de o
organizație specializată, a cărei acțiune să fie continuă, consecventă, coerentă și eficientă,
fără mișcări și iritații pe termen scurt. Primăria trebuie să înființeze această instituție și să
creeze un cadru organizatoric care să îi asigure eficiența și profesionalismul. Primăria este
responsabilă în primul rând de dezvoltarea domeniului public, asigurând infrastructura și
clădirile pe care le deține.
Pașii care trebuies urmați pentru reabilitarea centrului istoric sunt următorii:
1. Creare unui contract cu o organizație externă cu expertiză în domeniu pentru a
realiza un studiu de caz cu evaluări zonale din punct de vedere social, economic și
cultural, cu scopul final de a propune câteva scenarii de intervenție posibile.
2. Consultări cu experți din diverse domenii, precum și cu administrația și
investitorii locali
3. Stabilirea de politici ale administrației publice locale bazate pe acceptarea și
implementarea uneia dintre propunerile de acțiune ale Asociației Investitorilor
4. Stabilirea unei strategii de punere în aplicare a unui scenariu de dezvoltare
regională bazat pe politici
5. Prezentarea și consultarea publicului, inclusiv campanii media și înființarea unui
centru local de informare, cu scopul de a promova un nou sentiment de
 comunitate și de a stabili o legătură mai directă între acțiunile administrației
locale și rezultatele acestor acțiuni.
6. Adoptarea de regulamente sau ordine locale pentru a asigura cadrul juridic și
administrativ necesar pentru punerea în aplicare a noilor politici.
7. Urmărirea respectării termenelor limită ale programului, precum și asigurarea
implementării corecte a acestuia și evitarea apariției unor conflicte neașteptate.
 BIBLIOGRAPHY
https://www.primarie3.ro/
https://www.primarie3.ro/images/uploads/comunicate/Strategia_de_dezvoltare_durabila_a_Secto
rului_3_27.10.2014.pdf