CHILD FRIENDLY SCHOOLS V2 EngRom

1
Seria de manuale privind funcţionarea

şcolilor prietenoase copilului
Ghid pentru organizarea activităţilor de autoevaluare

a şcolilor prietenoase copilului
Volumul 2
Oficiul pentru dezvoltarea în domeniul inovării managementului educaţional

Oficiul Comisiei Principale pentru Educaţie
Ministerul Educaţiei
Document nr. 11/2005
2
Manual pentru funcţionarea şcolilor prietenoase copilului

Ediţie revizuită 2548 (2005)
Volumul 2
Ghid pentru organizarea activităţilor de autoevaluare

a şcolilor prietenoase copilului
3
Lista de documente în cadrul setului de manuale pentru funcţionarea

Ediţie revizuită
Volumul 1 Ghid pentru funcţionarea şcolilor prietenoase copilului
Volumul 2 Ghid pentru organizarea activităţilor de autoevaluare a şcolilor prietenoase

copilului
Volumul 3 Sistemul informatic de management educaţional (SMIS) în şcolile prietenoase

copilului
Volumul 4 Instruirea centrată pe elev în şcolile prietenoase copilului
Volumul 5 Deprinderile de viaţă în şcolile prietenoase copilului
Volumul 6 Formulare de testare pentru lista activităţilor în cadrul şcolilor prietenoase

copilului
4
Introducere
Oficiul Comisiei Naţionale pentru Educaţie Primară în cooperare cu UNICEF

Tailanda a lansat oficial programul şcolii prietenoase copilului în noiembrie 1998.
5
Cuprins
Introducere
Partea 1: Introducere
Ghid conceptual cu privire la procesul de autoevaluare a şcolii 1

Istoria procesului de autoevaluare a şcolii 1
Semnificaţia procesului de autoevaluare a şcolii 3
Obiectivele procesului de autoevaluare a şcolii 3
Beneficiile procesului de autoevaluare a şcolii 4
Partea 2: Rolurile şi pregătirea participanţilor la activităţile de autoevaluare a

şcolii
Rolul şi pregătirea administraţiei şcolare 7

Rolul şi pregătirea asistenţilor didactici 8
Rolul şi pregătirea profesorilor 9
Rolul şi pregătirea reprezentanţilor comunităţii 10
Rolul şi pregătirea elevilor 10
Rolul şi pregătirea organizatorilor de activităţi 11
Partea 3: Procesul de autoevaluare a şcolii
Modelul de dezvoltare a şcolii cu implicarea comunităţii 15

Perspectiva organizării autoevaluării şcolii 16
Detalii ale activităţilor de autoevaluare a şcolii 21
Activităţi pentru autoevaluare 21
Partea 4: Ghid pentru efectuarea autoevaluării şcolii
Exemple de autoevaluare a şcolilor prietenoase copilului 45

Efectuarea autoevaluării 51
Modalitatea de analiză a rezultatelor autoevaluării 53
Exemple de calculare a gradelor în baza autoevaluării 54
Partea 5: Planificarea procesului de îmbunătăţire a şcolilor 61
Partea 6: Sugestii şi lecţiile învăţate din evaluare
Utilizarea informaţiilor obţinute din autoevaluare pentru îmbunătăţirea şcolilor

prietenoase copilului 69
Prezentarea informaţiilor esenţiale şi rezumat al datelor personale ale elevilor
70
6
Bibliografie
Anexe
a. Procedee utilizate în activităţi

b. Criterii externe
7
Procesul de autoevaluare a şcolii prietenoase copilului
Cadrul conceptual pentru procesul de autoevaluare a şcolii
Cadrul conceptual pentru autoevaluarea şcolii, o activitate majoră pentru şcoala

prietenoasă copilului, promovează şi dezvoltă copiii în baza conceptelor conţinute în
Convenţia cu privire la drepturile copilului. Autoevaluarea şcolii prietenoase copilului
necesită implicarea comitetului şcolar, părinţilor, reprezentanţilor comunităţii, conducătorilor,
profesorilor şi elevilor pentru promovarea particularităţilor şcolilor prietenoase copilului,
utilizând criteriile locale şi externe stabilite de către fiecare şcoală în parte. Rezultatul este
utilizat pentru planificarea îmbunătăţirii şcolii.
Istoria procesului de autoevaluare a şcolii
Programul „Şcoala prietenoasă copilului” a demarat oficial în noiembrie 1998 în

cooperare cu Oficiul Comisiei Naţionale pentru Educaţie Primară, Oficiul din Tailanda al
organizaţiei “Salvaţi copiii” (SUA), Institutul de Cercetări în Domeniul Alimentaţiei,
Universitatea din Mahidol, Institutul pentru Dezvoltarea Artei şi Culturii (MAYA) şi
Fundaţia Rak Dek. Scopul este studierea instrucţiunilor pentru crearea unei şcoli-model
bazat pe drepturile copiilor în cadrul reformei învăţământului.
8
Procesul de autoevaluare a şcolilor prietenoase copilului a fost iniţiat de către trei

organizaţii:
1. Salvaţi Copiii (SUA). Dl James Hopkins, director al organizaţiei “Salvaţi

Copiii”, a utilizat procesul participativ de autoevaluare a şcolii în baza conceptului procesului
de autoevaluare a şcolii descris în cartea “Şcolile vorbesc musulmanilor”, un studiu de
cercetare efectuat de către Dr. John Macbeath de la Centrul pentru Calitatea Cercetării în
Educaţie, Universitatea Strathclyde. Cercetarea menţionată mai sus a fost coordonată cu lista
OMS a şcolilor prietenoase copilului.
2. Fundaţia Rak Dek. Dl Kriangkrai Chaimuengdi, directorul fundaţiei, a

introdus în procesul de autoevaluare a şcolii activităţile de sensibilizare în domeniul
drepturilor copilului pentru a îmbunătăţi înţelegerea drepturilor copilului de către toate
persoanele vizate şi a servi drept ghid în promovarea educaţiei axată pe drepturile copilului.
3. Oficiul pentru Proiecte Speciale. Oficiul Comisiei Naţionale pentru

Educaţie Primară, Dr. Benchalak Namfa, director, Coordonatorul Proiectelor Speciale, a
organizat o întrunire operaţională cu inspectorii pe educaţie din provincii, responsabili de
proiectul şcolii prietenoase copilului, cu inspectorii pe localităţi şi sectoare pentru
îmbunătăţirea indicatorilor pentru autoevaluarea şcolilor prietenoase copilului, realizând acest
lucru împreună cu Centrul Social tailandez. Au fost efectuate teste cu privire la efectuarea
autoevaluării şcolare pentru a studia cel mai eficient model şi cea mai eficientă metodă pentru
activităţi. Şcolile din localităţile îndepărtate au servit drept eşantion pentru efectuarea acestor
teste. Acestea au fost cele trei şcoli primare din sectorul Mae Pin, care se află sub jurisdicţia
Oficiului de Educaţie Primară Nakhon Sawan, şi anume:
1. Şcoala Ban Ta-luk Ta Sam (o şcoală de mărimi considerabile)

2. Şcoala Ban Phana Sawan (o şcoală de mărimi medii)
3. Ban Klong Pho Phatthana (o şcoală mică)
Ulterior au fost organizate activităţile de autoevaluare, iar rezultatul care duce la

îmbunătăţirea indicatorilor a fost aplicat pe o scară mai largă în procesul de instruire al
şcolilor prietenoase copilului, Faza 1 în 23 şcoli din 6 provincii. Instruirea a fost efectuată la
şcoala Ban Si Buaban, Oficiul de Educaţie al provinciei Lamphun.
9
Importanţa procesului de autoevaluare a şcolii
Autoevaluarea şcolii prietenoase copilului este un proces de testare a activităţilor

şcolii, menite să asigure dezvoltarea elevilor, pentru a identifica punctele forte ale
instrucţiunilor privind reformarea procesului de studiu din perspectiva drepturilor copilului.
Şase principii majore sunt luate în considerare pentru şcolile prietenoase copilului:
1. Mediul fizic
2. Clădirea, echipamentul şi comodităţile
3. Echipamentul şi materialele didactice
4. Climatul psiho-social
5. Participarea elevilor
6. Învăţarea participativă activă
7. Legăturile casă-şcoală
8. Legăturile şcoală-comunitate
9. Promovarea sănătăţii în şcoală
Procesul de autoevaluare a şcolii este efectuat în conformitate cu Legea cu privire la

sistemul naţional de învăţământ nr. 2542, care încurajează participarea în managementul
educaţional comunitar. Acesta este un tip de management şcolar efectuat în conformitate cu
pregătirea sistemului de garanţii interne pentru evaluarea externă.
Obiectivele procesului de autoevaluare a şcolii
1. Sensibilizarea opiniei publice şi promovarea celor 4 principii de bază ale

drepturilor copilului în rândul personalului şcolar şi părţilor interesate, în conformitate cu
Convenţia cu privire la drepturile copilului.
2. Încurajarea participării la dezvoltarea şcolii prin utilizarea procesului de

autoevaluare în calitate de punct de legătură, ce oferă tuturor părţilor interesate posibilitatea
să-şi exprime opiniile şi să identifice metode de lucru potrivite, determinării problemelor
prioritare şi dezvoltării şcolii cu un scop bine definit, utilizării datelor obţinute în cadrul
autoevaluării şi a indicatorilor cu privire la şcolile prietenoase copilului.
10
Beneficiile autoevaluării
Procesul de autoevaluare este o operaţiune cu un înalt nivel de participare, care

cuprinde un număr considerabil de activităţi, şi anume participarea la conceptualizarea,
analiza, autoevaluarea, planificarea dezvoltării şi implementarea corespunzătoare. Datele şi
instrucţiunile obţinute din autoevaluare sunt informaţii, ce au fost deja analizate şi comentate
de către toate părţile interesate. Acestea sunt foarte utile pentru dezvoltarea şcolii, creînd
şcoli-model pentru învăţare care se numesc “şcoli prietenoase copilului”. În continuare sunt
prezentate beneficiile tuturor părţilor implicate:
 Conducătorii profesorilor în cadrul şcolii
Conducerea şcolii va beneficia de autoevaluare prin utilizarea datelor obţinute în

calitate de îndrumare pentru gestionarea şi organizarea programelor de soluţionare a
problemelor. Datele obţinute din autoevaluarea participativă vor spori eficienţa
gestionării instituţiei.
Profesorii vor obţine din partea elevilor comentarii cu privire la prestaţia lor de
profesori, care vor reflecta calitatea predării. Profesorii pot utiliza aceste comentarii
pentru a-şi îmbunătăţi activitatea şi a se alinia la reforma învăţământului centrat pe elev.
De asemenea, pot afla mai multe despre aşteptările părinţilor şi ale comunităţii. În
rezultatul autoevaluării, profesorii vor cunoaşte mai bine drepturile copilului şi vor ţine
cont de aptitudinile şi interesele personale ale acestora.
 Elevi şi părinţi
Beneficiile pe care le vor obţine elevii şi părinţii din autoevaluare sunt o mai largă
implicare a elevilor, profesorilor şi comunităţii în diferite activităţi. Ei vor afla despre
drepturile şi obligaţiile dorite, responsabilităţile de participare pentru dezvoltarea şcolii.
Vor beneficia şi de activităţi corespunzătoare şi potrivite necesităţilor şi aptitudinilor lor
şi vor fi protejaţi integral în baza celor 4 principii ale drepturilor copilului.
11
Părinţii şi tutorii pot exprima opinii, pot asista şi susţine şcoala în organizarea
instruirii care să corespundă necesităţilor elevilor şi comunităţii. De asemenea, pot testa
dacă şcoala funcţionează în conformitate cu instrucţiunile de funcţionare a şcolii
prietenoase copilului.
 Comunitatea şi liderii comunităţii
O sarcină majoră care cade pe umerii comunităţilor şi liderilor comunităţii este

dezvoltarea calităţii şi potenţialului elevilor în concordanţă cu reforma procesului
educaţional. Această sarcină se referă la faptul de a face din elevi nişte persoane
bune, fericite şi competente. Comunitatea şi liderii comunităţii trebuie să participe şi
la determinarea instrucţiunilor pentru dezvoltarea liderilor, îmbunătăţirea şcolii pentru
ca aceasta să fie un spaţiu propice şi prietenos, în special pentru copiii care locuiesc în
zone îndepărtate şi cu un grad redus de servicii sociale. Grija acordată copiilor până
la momentul în care aceştia îşi vor valorifica plenar potenţialul îi va face pe copii să se
simtă mândri de ei înşişi, permiţându-le acestora să rezolve probleme comunitare şi
sociale, astfel consolidând comunităţile, ceea ce reprezintă obiectivul final al
implementării şcolilor prietenoase copilului.
12
Rolul şi pregătirea de către participanţi a iniţiativei “Şcoala prietenoasă copilului”
În organizarea autoevaluării, participanţii trebuie să se pregătească şi să înţeleagă

rolurile pe care le au şi metoda de implementare. Această perioadă va fi formată din perioada
preliminară procesului, procesul ca atare şi perioada ulterioară procesului şi va avea
următoarele detalii:
Rolul şi pregătirea conducerii şcolii
 Perioada preliminară procesului
1. Studiul CDC.
2. Pregătirea tuturor informaţiilor despre şcoală.
3. Coordonarea acţiunilor tuturor părţilor interesate şi profesorilor, asistenţilor didactici,

comunităţilor şi elevilor pentru a-i face să înţeleagă importanţa procesului de
autoevaluare a şcolii.
4. Pregătirea locului de desfăşurare şi a materialelor pentru întruniri.
5. Pregătirea participării la toate activităţile.
 Procesul ca atare
1. Participarea la întrunire, fiind la acelaşi nivel ca şi participanţii şi fără a domina

întrunirea.
2. Furnizarea informaţiilor despre toate aspectele legate de şcoală.
3. Implicarea în procesul de analiză a aşteptărilor sau a dorinţelor împreună cu

comunitatea.
4. Colectarea datelor din cadrul întrunirilor pentru compilarea acestora într-un plan de
dezvoltare a şcolii şi participarea la elaborarea statutului şcolii cu alte persoane
responsabile pentru Planul de dezvoltare a şcolii.
13
 Perioada ulterioară procesului
1. Integrarea tuturor datelor obţinute în timpul întrunirilor în statutul şcolii, în Planul de

dezvoltare a şcolii şi în Planul anual de implementare în colaborare cu reprezentanţii
tuturor părţilor interesate.
2. Coordonarea cu toate părţile a acţiunilor de implementare a planului de lucru pentru

atingerea rezultatului dorit.
3. Supravegherea şi monitorizarea planului pentru obţinerea obiectivelor dorite.
Rolul şi pregătirea inspectorilor şcolari

1. Studiul CDC.
2. Studiul activităţilor procesului de autoevaluare a şcolii.
1. Oferirea de sfaturi participanţilor la întrunirile operaţionale referitor la procesul de
autoevaluare a şcolii.
2. Participarea în activităţi cu toate părţile implicate în procesul de autoevaluare a şcolii.
3. Utilizarea informaţiilor în procesul de elaborare, alături de şcoală a statutului şcolii / a
Planului strategic / a Planului de operaţiuni.
 Perioada ulterioară participării la proces

1. Studiul importanţei procesului de autoevaluare a şcolii.
2. Pregătirea participării la procesul de autoevaluare a şcolii de la început până la sfârşit.
3. Pregătirea informaţiilor cu privire la organizarea activităţii de predare-învăţare pentru
întruniri.
14
Rolul şi pregătirea profesorilor

1. Studiul importanţei procesului de autoevaluare a şcolii.
2. Pregătirea participării în procesul de autoevaluare a şcolii de la început până la sfârşit.
3. Pregătirea informaţiilor cu privire la organizarea activităţii de predare-învăţare pentru
întruniri.
1. Participarea la procesul de autoevaluare a şcolii de la început până la sfârşit.
2. Prezentarea de informaţii actualizate şi a problemelor în cadrul autoevaluării.
3. Participarea la activitatea de prezentare a opiniilor pe durata întrunirii.
4. Prezentarea unor sugestii de soluţii în comun cu alţi participanţi.
5. Compilarea informaţiilor obţinute în cadrul autoevaluării pentru dezvoltarea activităţii
de predare-învăţare.

1. Utilizarea informaţiilor din evaluare pentru planificarea statutului şcolii şi a Planului
de dezvoltare a şcolii.
2. Aplicarea programului de proiect în activitatea curentă pentru dezvoltarea procesului
de predare-învăţare.
3. Coordonarea activităţilor cu toate persoanele implicate pentru a pune planul în
aplicare.
4. Prezentarea pe scurt a modalităţii de funcţionare în procesul de implementare a
planului.
15
Rolul şi pregătirea reprezentanţilor comunităţii

1. Să fie atenţi la protejarea drepturilor copilului.
2. Să coordoneze cu şcoala pregătirea procesului de autoevaluare.
3. Să fie gata să participe în autoevaluarea şcolii şi să participe la întrunire de la început
până la sfârşit.
1. Participarea la activităţi de la început până la sfârşit.
2. Participarea la activitatea de exprimare a opiniilor.
3. Participarea la autoevaluare.

1. Coordonarea procesului de elaborare a planurilor / proiectelor cu conducătorii şi
profesorii.
2. Să servească drept consilieri, care cooperează cu conducătorii şi profesorii.
3. Să ofere comentarii.
Rolul şi pregătirea elevilor

1. Studiul CDC cu privire la drepturi şi îndatoriri.
2. Pregătirea participării la activităţile de autoevaluare a şcolii.
3. Cercetarea problemelor şi dorinţelor proprii, pregătirea datelor pentru a se putea
implica în activităţile de autoevaluare.
1. Participarea la activităţile de autoevalure de la început până la sfârşit.
2. Participarea la exprimarea de opinii în cadrul autoevaluării.
3. Cooperarea în aplicarea rezultatelor autoevaluării în practică.

1. Cooperarea cu conducătorii şi profesorii în aplicarea rezultatelor autoevaluării la
dezvoltarea şolii.
2. Cooperarea cu profesorii pentru dezvoltare.
16
Pregătirea de către organizatori a activităţilor procesului de autoevaluare a

şcolii
În pregătirea activităţilor, organizatorul procesului "Activităţilor de autoevaluare a

şcolii" trebuie să ia în considerare următoarele 3 aspecte:
1. Personalul
2. Locul de desfăşurare
3. Materialele
1. Personalul
1.1 Pregătirea de către moderator – În calitate de moderator, înainte de începerea

activităţilor, acesta trebuie să efectueze următoarele revizuiri:
1.1.1 Rolul moderatorului este de a:
 Organiza experienţele de învăţare participativă pentru a permite

schimbul de practici şi activităţi de învăţare între grupuri.
 Crea o atmosferă de bunăvoinţă, egalitate şi cooperare propice
pentru învăţare.
 Ajuta grupurile, în cazul în care consideră că acestea nu sunt
active; sugera alternative care permit grupurilor să rezolve
problemele.
 Nu interveni / nu determina opinia grupului.
 Răspunde la întrebări / oferi informaţiile necesare pentru decizia
grupului.
 Contribui la prezentarea pe scurt a problemelor.
 Răspunde la întrebări.
 Încuraja schimbul de idei.
 Ajuta la soluţionarea conflictelor.
 Preveni monopolul / dominaţia oricăror membri ai grupului.
17
1.1.2 Calificările moderatorilor – Aceştia trebuie să:
 Fie bine instruiţi în domeniul procesului de autoevaluare a şcolii.
 Deţină cunoştinţe semnificative în organizarea activităţii de grup,

având încredere în abiltatea proprie de a rezolva problemele
urgente. În cazul în care aceştia nu sunt destul de încrezători în
forţele proprii, este recomandabilă invitarea experţilor pentru a-i
ajuta şi arăta procesul de funcţionare.
 Deţină cunoştinţe, să înţeleagă, precum şi să dispună de aptitudini

în domeniul procesului de autoevaluare a şcolii.
 Se exprime în mod clar, să fie gata să acorde atenţie detaliilor, să

nu omită niciodată problemele mici; să fie capabil de activitatea şi
pregătirea participanţilor; să facă aranjamentele corespunzătoare
pentru locul desfăşurării, materialele şi repetiţia implementării de
către echipă.
 Dea dovadă de umor fin; să fie calculat, calm şi cumpănit.
 Creadă în potenţialul uman.
 Fie sensibil, atent, grijuliu cu expresiile verbale şi să acţioneze

astfel încât să nu ofenseze membrii grupului.
 Deţină relaţii umane bune; să aibă un coeficient emoţional bun; să

se poată adapta la situaţia de a fi întâlnit o varietate de caractere şi
exprimări ale altor membri.
18
1.2 Pregătirea participanţilor
Participanţii trebuie să fie selectaţi din rândul reprezentanţilor diferitor grupuri

(elevi, lideri ai comunităţii, părinţi şi profesori), ţinând cont de următoarele:
1.2.1 Patru reprezentanţi ai categoriei de elevi (2 băieţi, 2 fete), selectaţi de

către colegii acestora, începând cu clasa a 4 a cilului primar şi până la ultima clasă.
Trebuie să existe 30-40 de membri din partea grupurilor de elevi.
1.2.2. 20 de reprezentanţi ai liderilor comunităţii şi organizaţiilor comunitare.
1.2.3 8-10 reprezentanţi ai părinţilor şi tutorilor tuturor elevilor. Aceştia

trebuie să poată participa la toate activităţile pe durata întrunirii de 3 zile.
1.2.4 Toţi profesorii şi conducătorii trebuie să participe la toate activităţile

pe durata întrunirii de 3 zile.
1.2.5 Celălalt personal va putea participa dacă şcoala va considera că

prezenţa lor este necesară.
2. Pregătirea locului de desfăşurare
Principiul de bază al procesului de autoevaluare a şcolii este asigurarea participării

maxime. Locul întrunirii trebuie să fie aranjat astfel încât să ofere participanţilor posibilitatea
de a asculta şi exprima opinii, cu iluminare şi scaune suficiente, atât în formă de cerc, cât şi
ca spaţiu pentru lucrul în echipă. Fiecare grup trebuie să fie format din cel mult 8 persoane.
Atmosfera nu trebuie să fie prea oficială şi nu trebuie să fie prea mult zgomot sau
supraaglomerare.
3. Pregătirea materialelor
Moderatorul trebuie să pregătească materialele în conformitate cu activităţile

procesului de autoevaluare a şcolii (paginile 10-33). Pregătirea potrivită asigură realizarea
fără dificultăţi a activităţilor, care duce la eficienţă şi crearea unei impresii bune în rândul
participanţilor.
19
Procesul de autoevaluare a şcolii
Următoarele componente vor îmbunătăţi realizarea eficientă a procesului de

autoevaluare a şcolii:
O abordare integrală şcoală-comunitate pentru un proces participativ de îmbunătăţire

a şcolii
1 Organizarea atelierelor de lucru pentru a informa personalul şcolii şi

reprezentanţii ei despre drepturile omului.
2. Formularea criteriilor pentru şcolile prietenoase copilului la nivel local.
3. Studiul criteriilor extene pentru şcolile prietenoase copilului şi participarea în

autoevaluare.
4. Aplicarea criteriilor locale şi a celor externe pentru evaluarea gradului de

bunăvoinţă în şcoală.
5. Organizarea unei vizite educaţionale în teren la şcoli-model pentru şcoli şi

comunităţi.
6. Implicarea la analizarea rezultatului vizitei în teren la şcoli-model şi

rezultatele autoevaluării şcolare.
7. Pregătirea planului participativ de îmbunătăţire a şcolii.
8. Îmbunătăţirea şcolii cu cooperarea tuturor părţilor interesate.
9. Supravegherea planului de îmbunătăţire a şcolii de către toate părţile

interesate.
10. Evaluarea funcţionării în conformitate cu planul participativ de îmbunătăţire a

şcolii de către toate părţile interesate.
11. Focalizarea atenţiei asupra problemelor semnificative pentru următorul plan de

îmbunătăţire a şcolii.
20
Prezentare generală a organizării activităţii de autoevaluare a şcolii
Organizarea activităţii de autoevaluare a şcolii presupune efectuarea zilnică a

următoarelor activităţi:
Ziua 1: Tabără pentru copii în domeniul drepturilor copilului. Întrunire pentru

sensibilizare în domeniul drepturilor copilului pentru părinţi/tutori;
comitetul profesoral/şcolar, care să includă lideri ai comunităţii şi
reprezentanţi respectaţi ai comunităţii.
Ziua 2: Elevii, profesorii şi reprezentanţii comunităţii desfăşoară lucru în

echipă pentru crearea criteriilor locale, care să fie prezentate la
întrunirea comună. Ulterior, fiecare grup studiază 23 de criterii externe
a şcolilor prietenoase copilului, poartă discuţii despre criterii şi
prezintă rezultatul studiului.
Ziua 3: Participanţii evaluează nivelul de cerinţe şi situaţia curentă a şcolii

utilizând criteriile finale formate din criterii externe şi locale şi unirea
forţelor pentru elaborarea planului de îmbunătăţire a şcolii prietenoase
copilului.
Există 2 activităţi de bază în cadrul procesului de autoevaluare a şcolii:
1. Activitatea de sensibilizare în domeniul drepturilor copilului. Această

activitate contribuie la răspândirea cunoştinţelor în domeniul drepturilor copilului în
conformitate cu CDC. Toate părţile interesate, adică profesorii, elevii, părinţii şi comunitatea
va începe să cunoască drepturile copilului. Acest lucru va contribui la crearea unei înţelegeri
reciproce şi cooperări în dezvoltarea copilului, suport în relaţia de prietenie între şcoală,
comunitate şi elevi. Ideile vor fi împărtăşite. Fiecare dintre părţi cunoaşte cerinţele
celeilalte. Aceştia pot ajusta ideile lor principale la cele patru principii ale drepturilor
copilului: supravieţuire, protecţie, dezvoltare şi participare. Activităţile sunt divizate în 2
grupuri: asigurarea cunoaşterii drepturilor copilului de către grupul de copii şi activităţile
acestora şi crearea cunoaşterii de către grupul de adulţi.
21
1.1 Pentru grupurile de adulţi, activităţile de sensibilizare în domeniul

drepturilor copilului sunt:
1) Activitatea “Am ceva să-ţi spun”. Aceasta se referă la posibilitatea

participanţilor de a conveni asupra îndatoririlor individuale.
2) Activitatea “Privesc pe furiş cu ochii mei mici”. Aceasta se referă la crearea

cunoaşterii şi revizuirea opiniilor adulţilor despre copii.
3) Activitatea “A fost odată ca niciodată”. O activitate prin care cineva îşi

aminteşte propria copilărie şi îşi aduce aminte de drepturile pe care singur le-a avut.
4) Activitatea “Drepturile mele”. Această activitate examinează drepturile pe

care le are cineva, pentru a vedea ce drepturi are în prezent.
5) Activitatea „Necesitate sau dorinţă” se efectuează pentru ca oricine să poată

cunoaşte şi înţelege originea drepturilor copilului.
6) Activitatea „Drepturile mele sunt mai importante decât ale tale” este
oferirea de cunoştinţe şi înţelegere cu privire la cele 4 aspecte ale drepturilor copilului
de către toţi.
7) Activitatea “Drepturile copilului în şcoala noastră”. Oricine poate aplica

cele 4 aspecte ale drepturilor copilului în cazul şcolii sale.
1.2 Activitatea de creare a cunoaşterii în domeniul drepturilor copilului

pentru grupurile de copii presupune următoarele:
1) Activitatea de familiarizare – oferirea posibilităţii pentru participanţi de a fi

gata pentru activităţi.
2) Activitatea “Cel mai fericit” şi “Cel mai nefericit” – oferirea posibilităţii

elevilor de a-şi exprima opinia cu privire la faptul ce-i face pe copii să fie cei mai
fericiţi şi cei mai nefericiţi. Această activitate permite schimbul de idei între prieteni.
3) Activitatea „Necesitatea” – permite elevilor să cunoască şi să înţeleagă

originea drepturilor omului, determinându-i să cunoască drepturile de care trebuie să
se bucure.
4) Activitatea „Ce drepturi avem sau ce drepturi nu avem” – permite elevilor

să considere drepturile pe care trebuie să le aibă.
5) Activitatea “Visul meu secret”. Aici elevii pot prezenta grupului ideile sau
aspiraţiile pe care le au.
22
2. Activitatea de autoevaluare. Toţi actorii şcolii prietenoase copilului şi

anume profesorii, elevii, părinţii/tutorii şi reprezentanţii comunităţii, se autoevaluează în
cadrul întrunirilor pentru organizarea activităţilor menite să asigure schimbul experienţelor de
învăţare, opiniilor şi suportului reciproc. Astfel de activităţi pot fi după cum urmează:
2.1 Activitatea de stabilire a criteriilor locale şi externe, care cuprinde:
1) “Exprimă-ţi visul”. Aici copiii spun adulţilor despre visurile lor.
2) “Caracteristicile unei şcoli bune”. Fiecare grup îşi prezintă ideile cu privire
la cum trebuie să fie o şcoală bună.
3) „Prezentarea informaţiei de bază tuturor grupurilor” – pentru a permite

acestora să cunoască şi să înţeleagă informaţiilor de bază despre şcoală pentru a cunoaşte
problemele şi obstacolele cu care se confruntă şcoala.
4) „Studiul criteriilor externe” – un studiu al criteriilor externe sau criteriile

pentru şcoala prietenoasă copilului cu scopul integrării criteriilor locale şi externe.
23
Studiul criteriilor externe
Criteriile externe au fost stabilite de către Oficiul Comisiei pentru Educaţie Primară şi
Fundaţia Rak Dek prin stipularea faptului că evaluarea şcolii prietenoase copilului trebuie să
se bazeze pe drepturile copilului sau Convenţia cu privire la Drepturile Copilului (CDC) cu
următoarele 23 criterii:
1. Elevii învaţă din lucrul în echipă şi practica reală.
2. Elevii învaţă despre probleme practice locale.
3. Elevii se implică în activităţile şcolare în funcţie de interesele personale.
4. Elevii învaţă cu plăcere şi îşi îmbunătăţesc creativitatea.
5. Elevii nu sunt ameninţaţi în niciun fel în şcoală.
6. Şcoala nu aplică elevilor pedepse fizice.
7. Şcoala este atentă şi vine în ajutor elevilor care au probleme sau îngrijorări.
8. Şcoala cooperează permanent cu centrul preşcolar sau alt centru de dezvoltare

a copilului.
9. Şcoala evită să raporteze autorităţii de sănătate despre clasificarea rezultatelor

academice ale elevilor.
10. Şcoala oferă fiecărui elev oportunităţi egale de învăţare.
11. Şcoala are modalităţi de asistenţă a copiilor ce necesită tratament special.
12. Şcoala învaţă elevii să-şi respecte părinţii şi să păstreze cultura locală.
13. Şcoala susţine elevii să-şi ajute comunităţile în care trăiesc.
14. Consilieri şcolari cu privire la educaţie continuă şi carieră.
15. Şcoala încurajează şi susţine o condiţie bună a sănătăţii pentru toţi cei din
şcoală.
16. Şcoala nu admite drogurile, materialele toxice, jocurile de noroc, bătăile şi

materialele pornografice.
24
17. Şcoala vede importanţa cooperării, ideilor şi eforturilor de îmbunătăţire făcute

de către părinţi, comitetul şcolar şi comunitate.
18. Şcoala raportează cu regularitate despre activităţile din şcoală părinţilor,

comitetului şcolar şi comunităţii.
19. Părinţii acordă atenţie şi susţin procesul de învăţare a elevilor la domiciliu.
20. Părinţii şi profesorii se întâlnesc fiecare semestru pentru a discuta

comportamentul elevilor şi cum aceştia învaţă.
21. Şcoala şi părinţii încurajează elevii să convieţuiască în mod paşnic şi

democratic cu ceilalţi.
22. Profesorii oferă oportunităţi elevilor de a-şi exprima opiniile cu privire la

activităţile şi condiţiile de activare în şcoală.
23. Şcoala oferă sprijin părinţilor, comitetului şcolar şi comunităţii.
2.2 Activităţile procesului de autoevaluare a şcolii
1) Activităţi independente de autoevaluare – Fiecare grup realizează

autoevaluarea, care este deja integrată.
2) Activităţile de planificare a îmbunătăţirii şcolii – Toate grupurile îşi unesc

forţele pentru aplicare criteriilor în ordinea necesităţilor şi priorităţilor pentru revizie
şi îmbunătăţire.
25
Activităţile procesului de autoevaluare a şcolii în detaliu
1. Sensibilizarea adulţilor în domeniul drepturilor copilului.
1.1 În această categorie intră 8 activităţi:
1) Activitatea “Am ceva să-ţi spun” durata 30 minute.
2) Activitatea “Privesc pe furiş cu ochii mei mici” durata 30 minute.

Prima prestaţie.
3) Activitatea “A fost odată ca niciodată” durata 30 minute.
4) „Tabloul meu” durata 30 minute.
5) „Necesitate sau dorinţă” durata 30 minute.
6) “Drepturile mele sunt mai importante durata 30 minute.

decât ale tale”
7) Activitatea “Privesc pe furiş cu ochii mei mici” durata 30 minute.

A doua prestaţie
8) Activitatea “Drepturile copilului în şcoala noastră” durata 30 minute.

26
1. Activitatea 1 “Am ceva să-ţi spun” (10 minute)
Obiectivul Etape/Metode Durata Echipamente
De a îmbunătăţi 1. Moderatorul explică 3 minute 1. Flipchart

înţelegerea de către obiectivul 2. Stilouri
participant a 1.1 Examinarea atentă a
obiectivelor, rolului atitudinilor participanţilor faţă
şi responsabilităţii de drepturile copilului.
lor şi celor ale 1.2 Înţelegerea instrucţiunilor
moderatorului şi metodei de activitate
comună.
2. Instrucţiuni pentru 3 minute

activitatea în comun
2.1 Învăţăm împreună
2.2 Suntem egali.
2.3 Persoanele vorbesc câte
una.
2.4 A ţine cont de început.
2.5 Descoperirea noilor idei şi
acţiuni.
2.6 Punctualitate la venirea la
sesiunea de instruire.
3 minute
3. Rolul şi îndatoririle
moderatorului
3.1 Moderatorul nu este
instructor, ci doar
conducătorul activităţii
3.2 Facilitarea lucrului în
echipă.
3.3 Sugerarea ideilor majore
3.4 Oferirea de alte facilităţi
în legătură cu întrunirea. 2 minute
4. Rolul participanţilor
4.1 Încrederea şi participarea
la procesul de învăţare
participativă
4.2 Îmbunătăţirea grupului
prin eficienţă
Stabilirea scenariului pentru
jocul de roluri
4.4 Analiza datelor
27
Activitatea 2: „Privesc pe furiş cu ochii mei mici” Prima prestaţie (30 minute)
Obiective Etape/Metode Durata Echipamente
1. De a oferi 1. Afişarea pozelor cu copii pe 2 minute 1. 6 poze cu copii

membrilor table şi numerotarea lor de la 1
posibilitatea de a se la 6.
prezenta celorlalţi 3 minute 2. cartonaşe cu
colegi 2. Membrii sunt grupaţi, fiecare cuvinte
din aceste grupuri priveşte la o 3. stilouri
2. De a face alţi poză aparte.
membri să înţeleagă 10
faptul că ei cunosc 3. Membrul al cărui grup minute 4. bandă adezivă
subiectul şi care corespunde cu numărul pozei, 5. 6 cartonaşe
sunt sentimentele priveşte poza şi scrie pe hârtie numerotate
lor faţă de copii şi sentimentele lui în legătură cu flipchart
copilărie acea poză.
3.1 Se scrie doar o singură idee

pe fiecare bucată de hârtie
3.2 Nu scrieţi mai mult de 3

rânduri
3.3 Scrieţi cele mai importante

cuvinte Nu este necesar de a
forma propoziţii.
3.4 Scrieţi cu caractere aldine

pentru a se putea cel puţin de la
o distanţă de 10 metri.
15
4. Membrii lipesc cartonaşele minute
ce corespund pozei şi se
prezintă, de exemplu se prezintă, 25
îşi spun numele şi prenumele, de minute
unde vin, etc.
28
Activitatea 3: A fost odată ca niciodată (30 minute)
Participanţii îşi 1. Participanţii se împart în 6 minute 1. Flipchart

amintesc copilăria perechi şi aleg o persoană pe 2. stilou
lor, sentimente de care o cunosc cel mai puţin. 3. bandă adezivă
durere sau regret, Dacă nu există nici o persoană
pentru ca astfel să cu care să facă pereche, alegeţi
întărească un membru al echipei de lucru. 4 scaune
sentimentele 5 minute
publicului cu 2. Participanţii povestesc pe
privire la copii şi rând experienţe din trecut, care
drepturile copilului. le-au rănit sentimentele sau
regretele pe care le-au avut până
la vârsta de 18 ani. Povestiţi cât
de multe istorii posibil. Cât
timp o persoană povesteşte,
persoanele care îl ascultă
desenează imagini care reflectă
istoriile auzite. Tabloul poate să
nu fie foarte artistic, dar desenaţi
cât de bine puteţi pentru a ilustra
istoria spusă.
3. După exprimarea durerii,

relatarea istoriei şi desenarea
imaginii, reîntoarceţi-vă la locul
Dvs. pentru ca următoarea
pereche de voluntari să vină pe 5 minute
scenă pentru a-şi relata istoriile
(nu este necesar ca toate
perechile să facă acest lucru.
Unii dintre ei pot să-şi păstreze
istorioara pregătită pentru
activitatea următoare).
4. Moderatorii întreabă
participanţii ce drepturi sunt
încălcate în povestirile spuse.
29
Activitatea 4: Drepturile mele (30 minute)
Examinarea 1. Participanţii sunt împărţiţi în 10 1. Flipchart

propriilor drepturi, grupuri a câte 5-6 persoane. minute 2. Stilouri
utilizate în Sunt purtate discuţii în grup pe 3. Bandă adezivă
necunoştinţă de probleme de politică, economie,
cauză cultură, probleme sociale şi
civile. Sunt citate exemple şi
scrise pe flipchart.
2. Prezentare pe scurt de către

fiecare grup. 10
minute
3. Răspunsuri la întrebări în
grupuri mari.
5 minute
3.1 Ce drepturi sunt aplicate în
cazul copiilor Dvs. (copii,
nepoţi, elevi)?
3.2 Ce drepturi sunt aplicate în

viaţa de zi cu zi a copiilor cu
dizabilităţi?
3.3. Ce drepturi sunt aplicate în

cazul copiilor străzii?
4. Moderatorul pune accentul

pe faptul că nu există diferenţe 5 minute
între drepturile copilului şi
drepturile adulţilor, dacă e să ne
bazăm pe drepturile omului.
30
Activitatea 5: Necesitate sau dorinţă? (30 minute)
1. De a prezenta 1. Participanţii sunt împărţiţi 3 minute 1. Cartonaşe cu

drepturile copilului în grupuri a câte 4-5 persoane. poze.
din punct de vedere 2. Flipchart-uri.
al necesităţilor şi 2. Sunt distribuite plicuri ce 2 minute 3. Stilouri
dorinţelor pe care conţin fiecare câte 24 de 4. Benzi.
ar trebui să le aibă cartonaşe cu poze.
copilul.
3. Paticipanţii adaugă alte 4 3 minute
lucruri necesare în spaţiile
libere special prevăzute pentru
aceasta.
5 minute
4. Participanţii examinează
toate cele 24 articole, elimină
8, lăsând doar 10 articole din
cauza resurselor limitate.
3 minute
5. Participanţii sunt informaţi
despre recesiunea economică
şi sunt rugaţi să mai elimine
alte 8 articole, lăsând doar 8
articole. 5 minute
6. Participanţii îşi exprimă

sentimentele avute în
momentul în care au trebuit să
elimine din necesităţile şi 5 minute
dorinţele copiilor, lăsând doar
8 articole.
7. Fiecare grup prezintă pe

tablă cele 8 articole alese şi 4 minute
aduc argumente în susţinerea
alegerii acestora.
8. Moderatorul prezintă
conceptele cu privire la
drepturile copilului.
31
Activitatea 6: Drepturile mele sunt mai importante decât ale tale (40 minute)
Participanţii discută 1. Participanţii se împart în 5 minute 1. Câteva

problemele sub-grupuri şi discută: propoziţii despre
principale cele 4 drepturi ale
referitoare la Grupul 1: Supravieţuirea copilului.
supravieţuire, Grupul 2: Protecţia
protecţie, Grupul 3: Dezvoltarea 2. 6 scaune
dezvoltare şi Grupul 4: Participarea
participare, care
trebuie să fie inter- 2. Se desemnează un 5 minute
relaţionate. reprezentant şi se alege cel
mai important motiv de a ţine
cont de opinia unui alt grup.
3. Plasarea a 6 scaune în 5 minute

centrul sălii: 4 pentru
reprezentanţii grupurilor, 1
pentru moderator şi 1 pentru
suporter.
15 minute
4. Moderatorul explică
următoarele reguli:
4.1 Runda 1: Fiecare

reprezentant are o prezentare
de câte 2 minute fiecare.
4.2 Runda 2: alte 2 minute

pentru fiecare reprezentant.
4.3 Suporterul trebuie să-şi

ridice primul mâna. Din
momentul ce moderatorul
permite, suporterul vine să se
aşeze pe scaunul liber şi îşi
începe discursul.
10 minute
5. O prezentare scurtă
comună despre legătura şi
relaţia dintre fiecare problemă.
32
Activitatea 7: „Privesc pe furiş cu ochii mei mici” A doua prestaţie (30 minute)
Participanţii 1. Participanţii privesc la poza 5 minute 1. Poza cu

rezumă împreună copilului pe care o văd pentru copilul.
rezultatele studierii prima dată şi scriu
drepturilor sentimentele pe care le 2. Hârtie colorată
copilului. încearcă în legătură cu aceasta.
1. Stilouri
2. Ataşaţi cartonaşul la poza 20 minute 2. Bandă adezivă
aleasă (schimbaţi cartonaşul
pe cealaltă parte pentru a
ascunde ce a fost scris prima
dată) şi explicaţi noile idei şi
sentimente.
3. Cartonaşul se întoarce pe 5 minute

cealaltă parte; se face un
rezumat al esenţei obţinute din
ambele activităţi.
33
Activitatea 8: „Drepturile copilului în şcoala noastră” (40 minute)
De a arăta 1. Fiecare grup primeşte o 5 minute 1. Flip chart

importanţa foaie din flipchart. Divizaţi 2. Stilouri
drepturilor foaia în 4 secţiuni, care 3. Clei
copilului în şcoală. semnifică cele 4 drepturi ale
copilului: supravieţuire,
protecţie, dezvoltare şi
participare.
10 minute
2. Puneţi imagini ale
necesităţilor şi dorinţelor şi
alte cartonaşe în urna mobilă.
25 minute
3. Participanţii prezintă un
rezumat al cerinţelor pe care le
are şcoala în legătură cu
drepturile copilului şi ceea ce
lipseşte.
34
1.2 Cinci activităţi de informare a copiilor despre drepturile copilului (Tabăra şcolii
prietenoase copilului):
1. „Spargerea gheţii” 15 minute
2. „Cel mai fericit/Cel mai nefericit” 45 minute
3. "Necesitate sau dorinţă?” 45 minute
4. „Ce drepturi obţinem sau pierdem?” 35 minute
5. „Visul secret” 90 minute

35
Activitatea 1: „Spargerea gheţii” (15 minute)
Familiarizarea 1. Toată lumea se ţine de mâini, 15 minute Echipament

elevilor unii cu formând un cerc şi alearga spre pentru jocul de
ceilalţi şi pregătirea mijlocul acestuia strigând cât de roluri.
lor pentru activitate tare pot.
comună.
2. Toţi se transformă în 15 minute
fluturaşi frumoşi. Două
persoane formează un fluturaş,
apoi numărul persoanelor creşte
la 4 şi 8 persoane pentru un
singur fluturaş – cel mai frumos
şi cel mai straniu.
15 minute
3. Fluturaşul se întoarce spre
floarea care se deschide şi se
închide. Un grup de fluturaşi
vine să miroase floarea şi
mănâncă polen. Soarele se
aşează, floarea îşi închide
petalele. Fluturaşul este prins
până la răsăritul soarelui când
floarea se deschide, iar după
aceasta fluturaşul îşi poate lua 15 minute
zborul.
4. Floarea şi fluturaşul se
transformă apoi în nişte scoici
stranii care trăiesc în ape dulci
sau sărate. Scoicileor li se dau
nume. Ce mănâncă acestea? 30 minute
Sunt aceşti fluturaşi de apă
dulce sau sărată? Unde locuiesc
ei?
5. Copiii pot alege din ce grup

să facă parte. Numărul lor poate
varia. Ei pot alege să se
transforme în cele mai stranii
lucruri cu semnificaţie foarte
stranie. Fiecare grup îşi prezintă
ideea.
36
Activitatea 2: „Cel mai fericit/Cel mai nefericit” (45 minute)
Copiilor li se dă 1. Tuturor copiilor li se împart 45 minute Cartonaşe de

posibilitatea să cartonaşe. diverse culori
adune şi să facă cu mărimea de
schimb de idei 2. Copiii îşi reamintesc 5x10 cm, câte
momentele fericite pe care le-au unul pentru
trăit şi ilustrează aceasta într-un fiecare
tablou şi cartonaş colorat. participant.
3. Copiii selectează şi Flipchart

împărtăşesc amintirile lor „cele
mai fericite”. Bandă adezivă
4. Copiii fac perechi cu cine Stilouri/

doresc. creioane.
5. Copiii îşi amintesc de „cel

mai nefericit moment” şi îl
ilustrează pe un cartonaş colorat.
6. Copiii din perechi îşi spun

istoriile pe rând.
37
Activitatea 3: „Drepturile mele/Necesitate sau dorinţă” (30 minute)
Conştientizarea de 1. Fiecare grup de copii 10 minute 1. Un plic cu

către copii a examinează 20 de poze cu cartonaşe
propriilor necesitate sau dorinţă şi adaugă referitoare la
necesităţi. alte 4 necesităţi pe cartonaşele dorinţă şi
de necesităţi lăsate libere, necesitate.
făcând un total de 24 de articole.
5 minute 2. Flipchart
2. Moderatorul spune că din
cauza lipsei de bani, 8 articole 3. Bandă
vor trebui eliminate. adezivă
5 minute
3. Moderatorul afirmă că din
cauza crizei economice, alte 8
articole trebuie eliminate.
4. Moderatorul oferă explicaţii

cu privire la cele 4 aspecte ale
drepturilor copiilor. 5 minute
5. Aduce cele 8 articole rămase

şi le încadrează în cele 4 aspecte
ale drepturilor copilului:
supravieţuire, protecţie,
dezvoltare şi participare.
38
Activitatea 4: „Ce drepturi obţinem sau pierdem?” (30 minute)
Copiii analizează şi 1. Copiii examinează poza cu 15 minute 1. Cartonaşe cu

examinează ce „cel mai fericit moment” şi poze
drepturi au şi ce spun ce drept au
drepturi nu au. 2. Flipchart
2. Copiii ataşează poza pe 5 minute
care o au la aspectul potrivit al 3. Stilouri
drepturilor copilului.
5 minute 4. Bandă
3. Copiii analizează adezivă
„momentul cel mai nefericit”
şi spun de ce drept sunt
privaţi.
5 minute
4. Copiii ataşează poza pe
care o au la aspectul potrivit al
drepturilor copilului. 5 minute
5. Moderatorul indică
drepturile de care copiii se
bucură cel mai mult şi
drepturile de care aceştia sunt
privaţi în cea mai mare
măsură.
39
Activitatea 5: „Visul meu secret” (90 minute)
Copiii prezintă idei 1. Copiii aleg grupul la care 10 minute 1. Cartonaş

şi dorinţe printr-o vor să se alăture. colorat
diversitate de stiluri 2. Stilou
şi metode. 2. Se discută cu copiii pentru 5 minute 3. Vopsea pentru
a se afla visurile lor, cine ţesături.
obişnuieşte să viseze, la ce 4. O bucată mare
visează copiii, dacă visul s-a de stofă albă
realizat sau nu; încearcă să 5. Hârtie plisată.
discuţi despre cel mai bun
lucru; povesteşte prietenului
tău despre acest lucru; haideţi
să avem un vis secret despre
următoarele lucruri (fiecare
grup alege una din întrebările
referitoare la visuri):
1) Dintre colegii voştri cum

arată un copil fericit?
2) Cum arată un profesor care

îl face pe elevul său fericit?
3) Care sunt lucrurile /

articolele / locurile din şcoală
care îl fac pe elev fericit?
4) Ce tip de suport din partea

părinţilor îşi doreşte un elev
pentru a fi fericit atunci când
învaţă?
45 minute
3. Toate visurile sunt adunate
şi împărţite în grupuri
specifice. Sunt desenate
tablouri în baza prezentării
scurte a visului. Se fac
pregătiri pentru a prezenta
fiecare vis ziua următoare.
Fiecare grup găseşte o
modalitate interesantă de a-şi
prezenta visurile. Acestora li
se acordă 10 minute în
conformitate cu tema propusă.
40
2. Activitatea de autoevaluare
2.1 Crearea criteriilor locale şi studiul criteriilor externe. Există următoarele 3

activităţi:
1) Activitatea elevilor: “Urmează-ţi visul” 60 minute

(realizare în cadrul şcolii prietenoase copilului)
2) Activitatea „Calificarea unei şcoli bune” 120 minute
3) Examinarea criteriilor externe 90 minute
Activitatea 1: „Urmează-ţi visul” (60 minute)
De a permite 1. Prezentarea conceptelor 10 minute În funcţie de

elevilor să prezinte în diferite stiluri pregătite prezentarea fiecărui
profesorilor şi timp de 10 minute pentru grup.
părinţilor fiecare grup.
conceptele şi
dorinţele. 2. Participanţii (profesorii,
comunitatea) fac
comentarii pe marginea
fiecărei prezentări.
41
Activitatea 2: „Calificarea unei şcoli bune” (120 minute)
Organizarea unui 1. Un grup al reprezentanţilor 10 minute 1. 3 foi de hârtie

brainstorming comunităţii (comitet şcolar, colorată.
pentru a obţine idei membri onorifici, conducătorul 2. stilouri
independente şi a localităţii şi preşedintele 3. bandă
afla care sunt organizaţiei sectorului) şi 4. flipchart
dorinţele referitor subdivizaţi
la calificarea de 2. Divizaţi profesorii în grupuri
şcoală preferată, pe a câte 6-8 persoane.
placul profesorilor 3. Fiecare grup scrie:
şi comunităţii. 1) Tipul de şcoală unde elevii
sunt buni la învăţătură cu
comportament exemplar şi
fericiţi.
2) Tipul de profesori care-i fac
pe elevi buni la învăţătură, cu
comportament exemplar şi
fericiţi.
3). Tipul de elevi, care atunci
când învaţă cu alţii, îi determină
să-şi îmbunătăţească rezultatele
la învăţătură, cu un
comportament bun şi fericiţi.
4) Tipul de părinţi care pot ajuta
elevii să fie buni la învăţătură,
cu un comportament bun şi
fericiţi (profesorii utilizează
cartonaşul alb; comitetul şcolar
şi lideri de comunitate (bărbaţi)
utilizează cartonaşe galbene, iar
femeile casnice utilizează
cartonaşe albastre).
4. Fiecare grup colectează toate
cartonaşele cu aceeaşi întrebare. 30 minute
5. Prezintă pe rând câte o
problemă. Primul grup prezintă 30 minute
toate întrebările, în timp ce alte
grupuri adaugă doar ceea ce
lipseşte la ei.
6. Moderatorul face un sumar al
lucrului în echipă, punând 10 minute
accentul pe problemele
principale de interes comun şi
interesele diferite.
42
Activitatea 3: „Examinarea criteriilor externe” (40 minute)
De a permite 1. Grupul examinează 10 minute 1. Cartonaşe ce

profesorilor şi caracteristicile unei şcoli conţin 33 de
reprezentanţilor bune (crearea propriilor criterii externe.
comunităţii să criterii) 2. Flipchart
examineze criteriile 3. Stilouri
externe. 2. Aduceţi cartonaşul cu 23 4. Bandă adezivă
de criterii (alese de către
grupul de lucru) pentru a fi
examinate de către fiecare
grup şi:
1) Alegeţi cele mai

importante 5 criterii şi
motivaţi-vă alegerea,
2) Alegeţi 3 criterii mai

puţin importante şi motivaţi-
vă alegerea.
3. Moderatorul prezintă pe
scurt criteriile alese şi
argumentele prezentate.
43
2.2 Există 3 activităţi de autoevaluare a şcolii:
1) Prezentarea de către 3 grupuri a întrebărilor cu privire la indicatori 30 minute
2) Evaluarea independentă a şcolii 60 minute
3) Ce avem şi cât de mult avem în şcoala noastră 120 minute
Activitatea 1: Prezentarea de către 3 grupuri a întrebărilor cu privire la indicatori (30

minute)
De a înţelege 1. Moderatorul prezintă 10 minute 1. Tabelul care

istoria formularului criteriile evaluării “Şcoala arată criteriile
de evaluare şi prietenoasă copilului” elaborate de cele
rezultatul obţinute de la 3 reprezentanţi 3 grupuri.
procesului trecut. ai 3 grupuri: elevi, profesori
şi membri ai comunităţii 2. Flipchart
(femei casnice, comitetul 3. Stilouri
şcolar şi liderii comunităţii). 4. Bandă adezivă
2. Membrilor fiecărui grup

le sunt oferite oportunităţi de
a face comentarii pe 10 minute
marginea criteriilor.
3. Prezentarea procesului de
elaborare a criteriilor în 10 minute
cadrul întrunirii.
44
Activitatea 2: Evaluarea independentă a şcolii (60 minute)
De a permite 1. Distribuirea Setului 1 cu 10 minute 1. Setul 1 cu

reprezentanţilor formularul de aplicare formularul de
celor trei grupuri să (nivelul de dorinţă). evaluare.
examineze şi să
evalueze şcoala în 2. Raportorul fiecărui grup 5 minute 2. Setul 2
conformitate cu explică participanţilor prezintă situaţia
criteriile. procesul de evaluare. şcolară.
3. Fiecărei persoane i se 10 minute 3. Stilouri

oferă timp pentru a completa
formularul de evaluare.
4. Distribuiţi Setul 2 cu 10 minute

formularul de evaluare
(prezentaţi situaţia şcolii).
5. Raportorul fiecărui grup 15 minute

explică participanţilor
procesul de evaluare.
6. Oferiţi timp tuturor 10 minute

pentru a obţine sumarul
formularului de evaluare
prin explicarea datelor
importante pe care un grup
de lucru îl va analiza şi
prezentaţi sumarul întrunirii
în viitor.
45
Activitatea 3: Ce avem şi cât de mult avem în şcoala noastră (120 minute)
Obiectivul Etape/Metode Durata Echipamente
De a permite 1. Fiecare grup prezintă 2 40 minute

participanţilor să probleme majore şi discută
înveţe despre nivelul la care se află în
iniţierea planificării prezent, sprijinindu-se pe
îmbunătăţirii norme.
şcolare. 30 minute
2. Reprezentantul fiecărui
grup prezintă acest lucru în
faţa tuturor.
30 minute
3. Moderatorul atrage
atenţia asupra comparării
rezultatelor evaluării între
cele 3 grupuri. 30 minute
4. Discuţii despre
planificarea rezultatelor
evaluării şi argumentelor de
către elevi, profesori şi lideri
ai comunităţii. 20 minute
5. Moderatorul rezumă
faptul că acest proces trebuie
să fie luat în discuţie de către
şcoală şi comunitate pentru a
servi drept instrucţiuni
pentru planificarea
îmbunătăţirii şcolii (elevi)
46
2.3. Analiza rezultatelor evaluării şi aplicarea acestora la Planul de îmbunătăţire a

şcolii
Instrucţiuni pentru îmbunătăţirea şcolii, ca şi în datele cu referire la autoevaluarea

Problemă Impactul Soluţia
1. Şcoala are clădire 1. Procesul de predare- 1. Trebuie solicitate fonduri

cu săli de clasă învăţare nu-şi atinge scopul suficiente pentru construcţia
spaţioase, sală de integral din cauza lipsei unei sălilor de clasă, sălii de sport
sport, locuri pentru clădiri pentru şcoală sau altei şi grupului sanitar conform
parcare, grup sanitar. clădiri. cerinţelor.
2. Şcoala se află într-un 2. Componentele şcolii

spaţiu mic. Există o limită în trebuie îmbunătăţite, astfel
îmbunătăţirea şi dezvoltarea încât aceasta să devină un
şcolii. spaţiu plăcut şi să se evite
petrecerea orelor de clasă în
afara sălilor de clasă.
2. O instalaţie 1. Şcoala are o singură 1. Bugetul trebuie să fie

adecvată pentru răcirea instalaţie cu filtru pentru suficient pentru
apei, dotată cu filtru, răcirea apei, nepotrivită achiziţionarea unei instalaţii
trebuie să fie oferită pentru a oferi apă potabilă cu filtru adecvate pentru
elevilor. tuturor elevilor în acelaşi răcirea apei pentru elevi.
timp.
1. Şcoala are un 1. În afară de spaţiul pentru 1. Conducătorii trebuie să

mediu curat, frumos şi sălile de clasă, accesul în stabilească planul final de
îngrijit. clădiri şi sălile de sport, îmbunătăţire a şcolii.
şcoala nu mai dispune de alt
spaţiu. 2. Trebuie să fie plantate
tufe cu flori, copaci şi
2. Elevii nu îngrijesc destul arbuşti.
de bine spaţiile care le sunt
date în grijă. 3. În cadrul unei întruniri,
profesorii trebuie să verifice
3. Nici un profesor nu modul în care elevii au
verifică ulterior spaţiile realizat sarcinile atribuite.
pentru care elevii sunt numiţi
responsabili. 4. Şcoala noastră este
potrivită pentru a fi încadrată
în proiect.
47
4. Profesorii, elevii, 1. Şcoala nu cooperează 1. Organizarea întâlnirilor

părinţii participă la suficient cu părinţii şi pentru a disemina
elaborarea politicilor, comunitatea în domeniul cunoştinţe părinţilor şi
funcţionarea şi modul de îmbunătăţirii elaborării personalului în cooperare
viaţă al şcolii. politicilor şi funcţionării cu şcoala.
şcolii.
5. Profesorii, părinţii şi 1. Profesorii nu 1. Accentul trebuie pus pe

tutorii tuturor elevilor se colaborează cu tutorii sau profesori, care să viziteze
consultă în privinţa nu vizitează fiecare elev la fiecare elev la domiciliu.
comportamentului elevilor domiciliu.
şi rezultatelor la învăţătură
în fiecare semestru. 2. Părinţii sunt preocupaţi 2. Program de orientare
mai mult de câştigarea pentru părinţi.
existenţei şi nu acordă
atenţie întâlnirii sau
sesiunii de orientare,
organizată de şcoală.
6. Şcoala are suficiente 1. Şcoala nu permite 1. Şcoala trebuie să

materiale moderne pentru utilizarea unui spaţiu furnizeze spaţiu pentru
procesul de învăţare- anumit în calitate de păstrarea materialelor de
predare. depozit pentru materialele învăţare-predare, care sunt
de învăţare-predare. moderne şi includ o gamă
largă de materiale de
învăţare la fiecare nivel şi
un sistem bun de
recuperare.
7. Părinţii/tutorii înţeleg 1. Părinţii/tutorii sunt prea 1. Şcoala trebuie să

elevii, acceptă problemele axaţi pe câştigarea solicite în mod urgent
şi convin asupra soluţiei. existenţei şi nu cooperează profesorilor să ia legătura
cu şcoala; nu discută cu cu părinţii/tutorii pentru
aceasta comportamentul soluţionarea problemei.
elevului sau problemele la
învăţătură.
48
8. Părinţii/tutorii sunt 1. Unii părinţi/tutori nu 1. Profesorii învaţă elevii

exemple bune atât din reprezintă exemple bune să facă uz de bun simţ şi să
punct de vedere al pentru copiii lor, nici din nu urmeze exemplul rău al
comportamentujlui, cât şi punct de vedere al părinţilor şi tutorilor lor.
al muncii. comportamentujlui, şi nici
al muncii.
9. Părinţii trebuie să-şi 1. Unii părinţi aleg în 1. Şcoala trebuie să

încurajeze copiii să facă locul copiilor lor, fără a organizeze sesiuni de
şcoală şi să le ofere dreptul ţine cont de aptitudinile şi orientare, subliniind faptul
de a alege ceea ce-şi dorinţele copiilor lor. că părinţii trebuie să le
doresc să înveţe. permită copiilor lor să
aleagă disciplinele de
studiu în concordanţă cu
aptitudinile, abilităţile şi
plăcerea elevilor.
10. Părinţii/tutorii au grijă 1. Majoritatea părinţilor 1. Şcoala trebuie să caute

de elevi şi procesul lor de sunt ocupaţi cu câştigarea cooperare de la părinţi,
învăţare la domiciliu. existenţei şi nu au timp pentru ca aceştia să
pentru a avea grijă sau a sprijine studiul elevilor lor
sprijini elevii la domiciliu. la domiciliu.
49
Ghid pentru efectuarea autoevaluării şcolii
Efectuarea autoevaluării şcolii este o activitate permanentă de autoevaluare

participativă de către comitetul şcolar, lideri ai comunităţii, administraţia şcolară, profesori şi
elevi, utilizând formularele de autoevaluare ce conţin liste de evaluare cu 23 de criterii
externe şi locale stipulate de către participanţii de la fiecare şcoală. Astfel, lista de evaluare
este diferită pentru diferite şcoli.
Formularul de autoevaluare a şcolii prietenoase copilului este format din 3 părţi.
Partea 1 se află pe partea stângă a formularului de evaluare. Arată practica existentă

în şcoală. Nivelul calităţii variază de la cel mai jos la cel mai înalt.
Partea 2 este numărul problemelor de evaluare cu privire la condiţia şcolii. Aceste

numere sunt decise de către şcoală.
Partea 3 este pe partea dreaptă a formularului de evaluare. Evaluează nivelul de

semnificaţie şi aşteptarea fiecărui punct din evaluare de la cel mai puţin semnificativ la cel
mai semnificativ.
(Exemple de formulare de autoevaluare a şcolilor prietenoase copilului)
N.B. Nr. 1-23 sunt criterii externe.

Nr. 24-34 sunt criterii locale.
50
Exemplu:
Comunitatea Profesor Elevi
Autoevaluarea şcolii prietenoase copilului M

Şcoala ........................................................ F.
Nivelul scontat / aşteptat Nivelul actual al situaţiei în şcoală
Evaluarea
Cel mai Înalt Scăzut Cel mai Ce mai Înalt Scăzut Cel mai
înalt 3 2 scăzut înalt 3 2 scăzut
4 1 4 1
1. Elevii utilizează cele învăţate în
viaţa de zi cu zi.
2. Elevii învaţă din lucrul în echipă şi

experienţa practică.
3. Elevii se implică în activităţile

şcolare în funcţie de interesul pe care îl
au.
4. Elevii apreciază cultura ţării şi

cultura localităţii unde locuiesc.
5. Elevii învaţă să trăiască împreună în

mod democratic.
6. Elevii învaţă să aibă relaţii bune, să

fie politicoşi, să fie capabili să se
exprime, să fie generoşi, să nu cauzeze
daune şi să nu-şi bată joc de alţii.
7. Elevii înţeleg şi îşi exercită

drepturile şi respectă drepturile altora.
8. Fiecare elev este perfect sănătos

fizic şi mintal.
51
Exemplu Comunitatea Profesor Elevi

Şcoala……………………………………. F.
Evaluarea
Cel mai Înalt Scăzut Cel mai Cel mai Înalt Scăzut Cel mai
4 1 4 1
9. Fiecare elev are oportunităţi
egale de dezvoltare.
10. Elevii învaţă cu plăcere.
11. Profesorul este amabil şi îşi

înţelege elevul, utilizează
argumente în procesul de luare a
deciziilor şi în rezolvarea
problemelor.
12. Profesorul este un exemplu

bun în muncă şi comportament.
13. Şcoala deţine informaţii despre

fiecare elev, pentru a-i ajuta să se
dezvolte şi să le protejeze
drepturile.
14. Şcoala nu practică nici o formă

de ameninţare.
15. Şcoala nu aplică pedepse fizice

sau morale.
16. Şcoala oferă ajutor elevului

care are probleme sau este bolnav.
52
Exemplu
Autoevaluarea şcolii prietenoase copilului
M
Şcoala……………………………………. F.
Evaluarea
4 1 4 1
17. Şcoala ajută elevul care necesită
protecţie specială.
18. Şcoala nu admite droguri, băuturi

alcoolice, jocuri de noroc, bătăi şi
materiale pornografice.
19. Şcoala nu pune accent pe

concurenţă sau nu stabileşte un nivel de
învăţare.
20. Şcoala informează permanent

părinţii, membrii comitetului şcolar şi ai
comunităţii despre funcţionarea şcolii.
21. Părinţii, tutorii şi toţi elevii au grijă

şi primesc suport în procesul de
învăţare la domiciliu.
22. Profesorii, părinţii şi tutorii oferă

consultaţii comune în monitorizarea
comportamentelor şi rezultatelor la
învăţătură ale elevilor în fiecare
semestru.
53
Exemplu

Şcoala……………………………………. F.
Evaluarea
4 1 4 1
23. Profesorii, elevii, tutorii şi
reprezentanţii comunităţii participă la
elaborarea politicilor, activitatea, cât şi
condiţiile din şcoală.
24. Profesorii trebuie să se dezvolte şi

să-şi actualizeze cunoştinţele pentru a
se ajusta la situaţia prezentă.
25. Profesorul organizează procesul de

învăţare-predare în conformitate cu
interesul elevului şi monitorizează
performanţele cu regulatate.
26. Profesorii ţin la elevii lor ca şi la

propriii săi copii/rude.
27. Profesorul trebuie să dea dovadă de

bunăvoinţă totală atunci când predă, să
utilizeze tot timpul şi întregul
curriculum.
28. Şcoala are o instalaţie adecvată

pentru răcirea apei.
29. Şcoala trebuie să aibă spaţii

suficiente, sală de sport, locuri de
parcare şi un grup sanitar curat.
54
Exemplu
Autoevaluarea şcolii prietenoase copilului

M
Şcoala……………………………………. F.
Evaluarea
4 1 4 1
30. Şcoala trebuie să aibă un mediu
bun, curat şi frumos.
31. Şcoala trebuie să deţină suficiente

materiale pentru procesul de predare-
învăţare.
32. Părinţii trebuie să promoveze

dreptul copiilor lor de a primi educaţia
potrivită şi dreptul de a alege în
conformitate cu necesităţile lor
personale.
33. Părinţii, tutorii trebuie să-şi

înţeleagă copiii şi să fie capabili să
accepte problemele şi să găsească căi de
soluţionare a acestora.
34. Părinţii/tutorii ar trebui să fie un

exemplu bun atât în comportament, cât
şi în muncă.
55
Procesarea rezultatelor autoevaluării
1. După ce participanţii din fiecare grup au evaluat funcţionarea curentă a şcolii şi au dat
calificări nivelului de semnificaţie, formularele de evaluare sunt strânse şi divizate în grupuri
şi după frecvenţa fiecărui punct de pe listă pentru a fi calculate sub formă de procentaj.
Următoarele 6 tabele prezintă un rezumat al autoevaluării, după cum urmează:
Tabelul 1: Rezumat: Rezultatele autoevaluării opiniilor referitoare la nivelurile de

semnificaţie pentru comunitate
Tabelul 2: Rezumat: Rezultatele autoevaluării opiniilor referitoare la condiţia curentă a

şcolii, grupul comunitar
Tabelul 3: Rezumat: Rezultatele autoevaluării opiniilor referitoare la aşteptările grupului

de profesori
Tabelul 4: Rezumat: Rezultatele autoevaluării opiniilor referitoare la situaţia actuală a

şcolii, grupul de profesori
Tabelul 5: Rezumat: Rezultatele autoevaluării opiniilor referitoare la aşteptările grupului

de elevi
Tabelul 6: Rezumat: Rezultatele autoevaluării opiniilor referitoare la situaţia actuală a

şcolii. Grupul de elevi
56
2. Comparaţie între tabelul 1 şi tabelul 2. Diferenţele dintre nivelul aşteptărilor şi nivelul

actual al situaţiei în şcoală, grupul comunitar. Diferenţele sunt prezentate în formă de grafic,
arătând ce diferenţe există între realitate şi aşteptările grupului comunitar.
3. Tabelul 3 şi 4. Diferenţele dintre nivelul scontat sau aşteptat şi nivelul actual al situaţiei în
şcoală, grupul de profesori. Diferenţele sunt prezentate în formă de grafic, arătând ce
diferenţe există între realitate şi aşteptările grupului de profesori.
4. Comparaţie între Tabelul 5 şi Tabelul 6. Diferenţele dintre nivelul scontat sau aşteptat şi
nivelul actual al situaţiei în şcoală, grupul de elevi. Diferenţele dintre realitate şi aşteptările
grupului de elevi sunt ilustrate grafic.
5. Diferenţele dintre cele 3 grupuri sunt totalizate într-o medie.
6. În graficul final grupurile implicate în autoevaluarea şcolilor prietenoase copilului sunt

arătate împreună pentru a clasifica diferenţele dintre realitate şi aşteptări. Dacă diferenţa este
mare, acest lucru semnifică faptul că există multe probleme ce trebuie soluţionate imediat sau
trebuie rectificate.
7. Faceţi o listă în ordinea priorităţii cu 10 probleme care necesită rectificare imediată.

Analizaţi posibilitatea unei examinări comune în elaborarea planului de îmbunătăţire a şcolii.
Planul trebuie să susţină participarea tuturor părţilor interesate în examinarea şi îmbunătăţirea
şcolii. Trebuie, de asemenea, să propună modalităţi de căutare a opţiunilor de soluţionare a
problemelor sau de îmbunătăţire a şcolii. Acestea sunt metode acceptabile pentru grup,
metode de care grupul trebuie să fie mândru.
57
Modalitatea de analiză a rezultatelor autoevaluării
1. Împărţiţi autoevaluarea în trei grupuri: pentru elevi, profesori şi comunitate.
2. Moderatorul şi evaluatorii fiecărui grup explică nivelul de frecvenţă a fiecărui punct din
lista de evaluare, începând cu opinia asupra aşteptărilor până la situaţia curentă.
3. Calculaţi suma punctajului pentru fiecare punct din lista de evaluare.
4. Calculaţi procentajul fiecărui punct. Rezultatul se obţine prin înmulţirea numărului

corespunzător fiecărui nivel la 100 şi împărţirea acestui scor la numărul de participanţi.
Exemplu:
Punctul de evaluare 1, numărul total de evaluatori: 46
Cel mai scăzut (0 x 100) 46 = 0

Scăzut (1 x 100) 46 = 2,17
Înalt (44 x 100) 46 = 95,65
Cel mai înalt (1 x 100) 46 = 2,17
5. Calculaţi procentajul mediu al fiecărui punct prin înmulţirea numărului de respondenţi din
fiecare punct de evaluare la punctajul fiecărui nivel. Pe urmă, rezultatul se adună şi se
înmulţeşte la 100 şi se împarte la 4, numărul de respondenţi.
Punct de evaluare nr.1:
Cel mai scăzut (0 x 1) = 0

Scăzut (1 x 2) = 2
Înalt (44 x 3) = 132
Cel mai înalt (1 x 4) = 4
Total 0+2+132+4 = 138
= 138 x 100
46 x 4
= 75%
58
Exemplu:
Calcularea punctajului în baza situaţiei curente, participanţi la

autoevaluare: 46 copii
Condiţia curentă a şcolii Grup C Copii Adulţi Profesori

Nivelul aşteptat Număr 46
Nr. Punctaj Total (%) Media

Cel mai Scăzut Înalt Cel mai Cel mai Scăzut Înalt Cel mai
scăzut înalt scăzut înalt
1. 0 1 44 1 0 2,17 95,65 2,17 75,00

2. 0 1 21 24 0 2,17 45,65 52,17 87,50
3. 1 13 29 3 2,17 28,26 63,04 6,52 68,48
4. 0 10 28 8 0 21,73 60,87 17,39 73,91
5. 0 10 24 12 0 21,73 52,17 26,09 76,09
6. 0 13 20 23 0 28,23 43,48 50,00 96,74
7. 1 12 28 6 2,17 26,09 60,87 10,87 70,11
8. 0 8 27 11 0 17,39 58/70 23,91 76,63
9. 3 11 24 8 6,52 23,91 52,17 17,39 70,11
10. 1 9 27 9 2,17 19,57 58,70 19,57 73,91
11. 3 27 16 0 6,52 58,70 34,78 - 57,07
12. 1 10 30 5 2,17 21,73 65,22 10,87 71,20
59
Exemplu:

Condiţia curentă a şcolii Grup Copii Adulţi Profesori
Punctaj Total (%)

Nr. Cel mai Scăzut Înalt Cel mai Cel mai Scăzut Înalt Cel mai Media
13. 2 13 26 5 4,358 28,26 56,52 10,87 68,48

14. 7 20 15 4 15,22 43,48 32,61 8,70 58,70
15. 14 20 8 4 30,436 43,48 17,39 8,70 51,09
16. 4 17 19 6 8,70 36,96 41,30 13,04 64,67
17. 8 15 16 5 17,39 32,61 34,78 10,87 57,61
18. 5 14 24 3 10,87 30,43 52,17 6,52 63,59
19. 15 14 16 1 32,61 30,43 34,78 2,17 51,63
20. 2 17 26 1 4,35 36,91 56,52 2,17 64,13
21. 3 14 15 14 6,52 30,43 62,61 30,43 71,74
22. 10 15 17 4 21,74 32,61 36,96 8,70 58,15
23. 16 22 5 3 34,78 47,83 10,87 6,52 47,28
24. 1 9 33 3 2,17 19,57 71,74 6,52 70,65
60
Exemplu:


Punctaj Total (%) Media

Nr. Cel mai Scăzut Înalt Cel mai Cel mai Scăzut Înalt Cel mai
25. 0 12 27 7 0 26,09 58,70 15,22 72,28

26. 4 12 25 5 8,70 26,99 54,35 10,87 66,85
27 6 9 21 7 13,04 19,54 52,17 15,22 67,39
28 16 23 3 1 41,30 20,00 3,52 2,17 42,39
29 29 15 2 0 63,04 32,61 4,35 - 35,33
30 3 18 22 3 6,52 39,13 47,83 6,52 63,59
31 8 28 10 0 17,39 60,87 21,74 - 51,09
32 4 16 22 4 8,70 37,78 47,83 8,70 64,13
33 8 16 18 4 17/39 34,78 39,13 8,70 59,78
34 8 12 17 6 17,39 26,09 36,96 13,04 58,15
61
Exemplu:


Punctaj Total (%) Media

Nr. Cel mai Scăzut Înalt Cel mai Cel mai Scăzut Înalt Cel mai
1. 0 1 20 25 0 2,17 43,48 54,35 88,04

2. 2 0 25 19 4,35 0,00 54,35 41,30 83,15
3. 0 4 20 22 0 8,70 43,48 47,82 84,78
4. 0 2 22 22 0 4,35 47,82 47,83 85,87
5. 0 2 24 20 0 4,35 52,17 43,48 84,78
6. 0 2 12 32 0 4,35 26,09 69/56 91,30
7. 0 1 30 15 0 2,17 65,22 32,61 66,30
8. 0 0 11 35 0 0,00 23,91 76,09 94,02
9. 0 1 19 26 0 2,17 41,30 56,53 88,59
10. 0 1 12 33 0 2,17 26,09 6=71,74 92,39
11. 0 2 12 32 0 4,35 26,09 69,56 91,30
12. 0 2 11 33 0 4,35 23,91 71,74 91,85
62
Exemplu:


Nr. Punctaj Total (%) Media

Cel mai Scăzut Înalt Cel mai Cel mai Scăzut Înalt Cel mai
13 0 1 18 27 0 2,17 39,13 58,70 89,13

14 3 5 8 30 6,52 10,87 17,39 65,22 85,33
15 2 6 12 26 4,35 13,04 26,09 56,52 83,70
16 0 1 8 37 0 2,17 17,39 80,44 94,57
17 2 1 15 28 4,35 2,17 32,61 60,87 87,50
18 3 2 5 369 6,52 4,35 10,87 78,26 90,22
19 6 4 15 21 13,04 8,70 32,61 45,65 77,72
20 1 5 19 21 2,17 10,87 41,31 45,65 82,61
21 0 0 14 32 0 0,00 30,43 69,57 92,39
22 0 2 22 22 0 4,34 47,83 47,83 85,87
23 0 0 22 24 0 0,00 47,83 52,17 88,04
24 0 2 15 29 0 4,35 32,61 63,04 89,67
63
Exemplu:


Punctaj Total (%)

Nr. Cel mai Scăzut Înalt Cel mai Cel mai Scăzut Înalt Ce mai Media
25 1 1 11 33 2,17 2,17 23,92 71,74 91,30

26 1 0 14 31 2,17 0,00 30,44 67,39 90,76
27 0 0 15 31 0 0,00 32,61 67,39 91,85
28 1 2 7 36 2,17 4,35 15,22 78,26 92,39
29 2 0 10 34 4,35 0,00 21,74 73,91 91,30
30 0 2 9 35 0 4,35 19,56 76,09 92,93
31 1 2 16 27 2,17 4,35 34,78 58,70 87,50
32 0 1 15 30 0 2,18 32,61 65,22 90,76
33 0 0 16 30 0 0,00 34,78 65,22 91,30
34 0 2 14 30 0 4,35 30,43 65,22 90,22
64
Planul de îmbunătăţire a şcolii
După ce şcoala a analizat rezultatele autoevaluării şi a calculat punctajul aferent

nivelului aşteptat pentru fiecare listă de evaluare, rezultatele sunt integrate în funcţie de
importanţa lor în planul de îmbunătăţire a şcolii.
Planul poate fi împărţit în 3 etape, în funcţie de problemele şi dorinţele şcolii.

Participanţii trebuie să fie părţi interesate, precum profesorii, părinţii, elevii şi reprezentanţi ai
comunităţii şi să fie prezenţi în proporţie potrivită. Aceştia pot elabora în comun strategii şi
activităţi importante pentru a fi implementate pe parcursul umătorilor 3 sau 5 ani.
Implementarea trebuie să se bazeze pe rezultatele analizei de autoevaluare a şcolii, având la
bază 9 aspecte din instrucţiune, componentele de bază ale şcolii şi principiul de respectare a
drepturilor copilului în calitate de componente principale pentru planul de îmbunătăţire a
şcolii sau în calitate de bază pentru o dezvoltare plenară.
65
Etape în elaborarea planului de îmbunătăţire a şcolii
1. Prezentarea următoarelor 9 aspecte ale componentelor pentru a le orienta către şcolile

prietenoase copilului:
1.1 Mediul şcolar

1.2 Clădirile şi alte structuri
1.3 Echipamente şi materiale didactice
1.4 Mediul social şi psihologic
1.5 Oportunităţi pentru elevi de a-şi exprima opiniile şi de a participa
1.6 Învăţare participativă
1.7 Legăturile şcoală - casă
1.8 Legăturile şcoală - comunitate
1.9 Şcoala promovează o bună condiţie de sănătate a elevilor
2. Descrierea situaţiei curente, problemelor şi necesităţilor în managementul educaţional al

şcolii prietenoase copilului.
2.1 Situaţia generală

2.2 Rezumat al managementului educaţional anterior al şcolii
2.3 Rezumat privind rezultatele educaţionale care să contureze o viitoare tendinţă în
cadrul comunităţii cu un posibil efect asupra managementului educaţional din
şcoală
2.4 Problemele şi necesităţile şcolii
3. Prezentarea în cadrul întrunirii a rezultatelor fiecărei autoevaluări şcolare.
4. Prezentarea celor mai importante 10 probleme pentru implementarea în şcoală.
5. Prioritizarea problemei, analiza cauzelor principale şi elaborarea planului de

îmbunătăţire, spre exemplu:
66
Nr. Problemă Cauză Planul de îmbunătăţire
1. Elevii care riscă să 1. Lipsa profesorilor 1. Utilizarea resurselor

abandoneze şcoala nu cu experienţă în umane externe / instruirea
primesc instruire în instruirea deprinderilor profesorilor.
domeniul deprinderilor de viaţă.
de viaţă, care le-ar 2. Solicitarea de sprijin
permite acestora să-şi 2. Lipsa banilor pentru financiar de la comunitate,
câştige existenţa pe astfel de activităţi. administraţiile locale,
durata studiilor organizaţii sau ONG-uri,
3. Lipsa datelor cu UNICEF sau Fundaţia Rak
privire la fiecare elev Dek.
sau neutilizarea datelor
pentru a ajuta sau 3. Formularea
dezvolta copiii. proiectelor/activităţilor în
promovarea deprinderilor
de viaţă care permite
elevilor să câştige bani pe
durata studiilor, cum ar fi:
- croşetat, utilizând
însemne specific
tailandeze.
- confecţionarea măturilor
- cultivarea legumelor
ecologic pure
- cultivarea ciupercilor

67
6. Instrucţiuni cu privire la dezvoltare sunt aplicate în următoarele 6 domenii ale activităţii

şcolare:
6.1 Activitatea academică

6.2 Activitatea elevilor
6.3 Administraţie
6.4 Personalul
6.5 Clădiri şi oficii
6.6 Relaţiile cu comunitatea
7. Elaboraţi planul/proiectul care să fie în concordanţă cu cele 6 domenii ale activităţii

şcolare.
7.1 Planul/proiectul pentru susţinerea activităţii academice. Îmbunătăţirea instruirii

deprinderilor de viaţă pentru a permite elevilor să-şi câştige existenţa pe durata
studiilor.
 Activitate/croşetat, broderie tipic tailandeză

 Activitate/confecţionarea ghivecelor pentru flori
 Activitate/cultivarea legumelor ecologic pure
 Activitate/cultivarea ciupercilor
7.2 Planul/proiectul de susţinere a activităţilor elevilor
7.3 Planul/proiectul pentru susţinerea activităţii administraţiei.
7.4 Planul/proiectul pentru susţinerea personalului.
 dezvoltarea carierei pentru profesori

 dezvoltarea deprinderilor de viaţă prin resurse umane externe
7.5 Planul/proiectul pentru susţinerea clădirilor.
7.6 Planul/proiectul pentru susţinerea legăturilor şcoală-comunitate.

68
Tabel: Planurile/proiectele pentru dezvoltarea şcolii ...................(2004-2006)
Plan/Proiect Buget 2004-2006 Total

2004 2005 2006
Activitate academică
Dezvoltarea instruirii
deprinderilor de viaţă pentru
elevi pe durata studiilor
 Croşetat broderie tipic 5 000 2 000 1 000 8 000

tailandeză
 Confecţionarea ghivecelor 3 000 2 000 5 000
pentru flori
 Cultivarea legumelor 4 000 2 000 6 000
ecologic pure
 Cultivarea ciupercilor - 10 000 5 000 15 000
Activităţile elevilor
Administraţia
Personalul
Clădire şi spaţiul din jurul

şcolii
Legăturile şcoală-comunitate
69
Exemplu de proiect pentru anul bugetar ...........
Denumirea proiectului: Dezvoltarea deprinderilor de viaţă pentru elevi pe durata studiilor
Tipul proiectului: Academic
Natura proiectului: Continuu
Partea responsabilă: Unitatea academică
Durata: Octombrie 2001 – septembrie 2002
1. Argumentare
Dezvoltarea instruirii deprinderilor de viaţă în şcolile prietenoase copilului are ca scop

oferirea de oportunităţi elevilor cu risc sporit de a abandona şcoala pentru a le permite să
finalizeze ciclul educaţional obligatoriu. Scopul proiectului este de a încuraja instruirea
elevilor în domeniul deprinderilor de viaţă până când aceştia vor acumula cunoştinţele
necesare şi vor fi capabili să utilizeze aceste deprinderi pentru a-şi câştiga existenţa,
furnizându-le careva venit pe durata studiilor lor, pentru ca ei să-şi poată continua studiile şi
finaliza ciclul educaţional obligatoriu. După absolvirea şcolii, aceştia pot utiliza cunoştinţele
pentru a-şi câştiga existenţa şi a trăi fericit în societate. Instruirea deprinderilor de viaţă
necesită să treacă printr-un proces de învăţare. Copiii sunt învăţaţi să gândească şi să
planifice totul de la început. Aceştia învaţă să analizeze, să caute informaţii pentru
deprinderile de viaţă, să persevereze în luarea sistematică a deciziilor în baza informaţiilor
obţinute la şcoală şi a propriilor observări făcute în cadrul comunităţii. Ei planifică procesul
de producere şi distribuire. Învaţă cum să calculeze preţul cu amănuntul, luînd în
consideraţie capitalul iniţial şi câştigurile ulterioare. De asemenea, trebuie să ţină cont şi de
etică şi morală în câştigarea existenţei.
Instruirea deprinderilor de viaţă în şcolile prietenoase copilului necesită prin urmare

cooperare din partea tuturor părţilor interesate, fie aceştia administratori, profesori, părinţi,
comunităţi şi organizaţii. Aceste părţi vor trebui să-şi unească eforturile pentru dezvoltarea
copilului pe baza celor 4 aspecte ale drepturilor copilului. Efortul trebuie să fie permanent.
2. Obiective
1. Scăderea numărului de elevi care abandonează şcoala sau nu finalizează ciclul

educaţional obligastoriu.
2. Oferirea instruirii deprinderilor de viaţă pentru elevii din grupul de risc, pentru
ca aceştia să-şi poată câştiga existenţa pe durata studiilor.
3. Oferirea posibilităţii profesorilor de a-şi dezvolta aptitudinile în predarea

deprinderilor de viaţă centrate pe elev.
4. Oferirea de oportunităţi de participare a părţilor interesate în soluţionarea

problemelor elevilor şi organizarea procesului de predare-învăţare în şcoli.
70
3. Obiectiv
Grupul ţintă: elevii din grupul de risc de abandon şcolar, în special cei care se
confruntă cu probleme economice
Metode:
1. Elevii din grupul de risc sunt încurajaţi să-şi dezvolte deprinderile de viaţă. Ei îşi
pot câştiga existenţa fiind în şcoală.
2. Elevii din grupul de risc pot finaliza ciclul educaţional obligatoriu.
3. Elevii învaţă cum să efectueze activităţi în concordanţă cu situaţia de viaţă.
4. Părinţii şi comunitatea îşi unesc forţele în rezolvarea problemelor elevilor şi

organizarea procesului de predare-învăţare în şcoală.
4. Activităţi
1. Studierea situaţiei curente, a problemelor şi cerinţelor şcolii şi comunităţii.

2. Studierea fiecărui elev în parte
3. Studierea planului de îmbunătăţire a şcolii
4. Elaborarea proiectului
5. Implementarea proiectului
 Croşetat, broderie în stil tailandez
 Confecţionarea ghivecelor pentru flori
 Cultivarea legumelor ecologic pure
 Cultivarea ciupercilor
6 Demonstrarea, monitorizarea ulterioară şi evaluarea
7. Rezumarea şi raportarea rezultatelor.
5. Calendarul activităţilor
Activităţi Timpul Persoanele

responsabile
1. Studierea condiţiilor, problemelor şi octombrie 2003 Academic

necesităţilor existente.
2. Studierea datelor personale ale elevilor octombrie 2003 Academic
3. Studierea planului de îmbunătăţire a octombrie 2003 Academic
şcolii
4. Organizarea instruirii în domeniul noiembrie 2003 – Academic
deprinderilor de viaţă septembrie 2004
5. Demonstrarea, monitorizarea ulterioară noiembrie 2003 – Academic
şi evaluarea septembrie 2004
6. Rezumarea şi raportarea rezultatelor. septembrie 2004 Academic
71
6. Evaluare
Indicatori Metodă Echipamente
1. Numărul elevilor participanţi - raport - formular pentru

raportare
2. Produse per elevi/produse - evaluare
- formular de evaluare
3. Profituri şi cote-părţi primite de - chestionar
elevi - interviu - chestionar
- formular de
4. Numărul părinţilor/comunităţilor - raport intervievare
participante.
- formular pentru
raportare
.
7. Rezultatele preconizate
1. Elevii din grupul general îşi vor îmbunătăţi deprinderile de viaţă.
2. Părinţii şi comunităţile participă şi sprijină instruirea deprinderilor de viaţă, servind

drept resurse umane externe.
72
Sugestii şi lecţii din evaluare
Aplicarea datelor din autoevaluare pentru îmbunătăţirea şcolilor prietenoase copilului
După aplicarea informaţiilor obţinute în rezultatul autoevaluării sau realizarea

activităţilor de sensibilizare şi autoevaluare de către elevi, părinţi, lideri ai comunităţii, vor
putea fi identificate aşteptările părţii care necesită criterii de evaluare. Acesta va fi un criteriu
local, care va rezulta din necesitatea fiecărei părţi. După aceasta, trebuie studiate criteriile
externe pentru şcoala prietenoasă copilului. Acestea vor servi drept indicatori pentru
caracteristicile şcolii prietenoase copilului. Mai departe, instrucţiunile pentru dezvoltarea
şcolilor prietenoase copilului şi criteriile vor fi analizate împreună şi ulterior clasificate pe
puncte şi grupate pe elevi, profesori şi părinţi pentru a fi publicate de către şcoală ca rezultate
ale autoevaluării, vor fi făcute copii şi distribuite tuturor respondenţilor din formularul de
autoevaluare.
Toată lumea va face după aceasta o evaluare cu privire la situaţia curentă a şcolii, nivelul de
pregătire şi numărul de probleme, aşteptări, nivelul la care se aşteaptă fiecare să fie şcoala în
conformitate cu Formularul de evaluare 1. După aceasta, toate informaţiile sunt sintetizate în
Formularul de evaluare 2. Situaţia curentă şi aşteptările potrivit grupurilor de elevi, profesori
şi părinţi se înscriu în tabelele care marchează valorile cele mai joase, joase, cele mai înalte şi
înalte şi după aceasta valoarea medie este calculată împărţind numărul total la numărul de
respondenţi. Numerele totale din grupurile de copii, profesori şi adulţi în Formularul 2 sunt
plasate în tabelele cu denumirea „situaţia curentă” şi „aşteptările”. Diferenţele dintre cele
două tabele sunt depistate şi pe urmă aranjate în ordinea priorităţii. Dacă nota maximă diferă
mult de cea din tabelul marcat “înalt”, aceasta semnifică dorinţa de îmbunătăţire. Dacă
diferenţa nu este prea mare, acest lucru semnifică că îmbunătăţirile nu sunt foarte necesare.
Comparaţia poate fi făcută sub formă de grafic liniar aşa ca în Formularele de autoevaluare
1,2 şi 3 şi graficul liniar (vezi modelul).
73
Prezentarea informaţiilor de bază şi rezumat al datelor personale ale elevilor
Şcoala trebuie să prezinte toate aspectele informaţiilor de bază despre şcoală, fie acestea
externe sau interne, avantajele, dezavantajele, problemele şi obstacolele în management.
Acest lucru trebuie realizat în formă de carte sau raport, pentru ca informaţiile şcolare să fie
utilizate în stabilirea comitetului de autoevaluare. Datele de bază ale şcolii trebuie să se
refere la următoarele: numărul de profesori, elevi, clădiri, săli de clasă, grupuri sanitare,
clădiri suplimentare, spaţiul din jur, spaţii în şcoală, date privind administraţia şi activitatea
acesteia, spaţii de lucru cuprinzând: spaţii academice, clădiri, personal, administraţie,
finanţe, legături şcoală-comunitate, activităţile elevilor, informaţii referitoare la mediul
extern, cum ar fi nivelul de trai, sursele de existenţă, cultura, comunitatea, valorile, date
personale despre elevi, pe care şcoala trebuie să le colecteze, inclusiv rezultatele la învăţătură.
Astfel de informaţii pot fi analizate pentru a găsi cauza principală care afectează învăţarea.
Datele cu privire la alimentare oferă informaţii despre condiţia de sănătate a elevilor:
greutate, înălţime, boli cronice şi orice altă boală ce afectează sănătatea copiilor. Informaţiile
cu privire la prezenţă este o măsură de prevenire a abandonului şcolar. Informaţiile cu privire
la starea familială pot avea careva impact asupra rezultatelor la învăţătură ale elevilor. Există
informaţii de bază care trebuie să fie examinată împreună de către şcoală, profesori, elevi,
părinţi, lideri ai comunităţii şi de însăşi comunitate. Analiza se poate referi la condiţia exactă
a şcolii, contextul acesteia, punctele forte şi cele slabe, oportunităţile de dezvoltare,
problemele şi obstacolele. În final, toată perspectiva cerinţelor poate fi văzută astfel încât
soluţia şi îmbunătăţirea să fie făcute prin criterii externe pentru şcoli prietenoase copilului şi
prin criterii locale stabilite de către şcoală, profesori, părinţi, comunitate şi lideri ai
comunităţii.
74
Rezumat
Fiecare şcoală prietenoasă copilului pune accentul pe cele 4 aspecte ale drepturilor
copilului pentru toate părţile interesate. Aceste aspecte sunt: supravieţuirea, protecţia,
dezvoltarea şi participarea. Criteriile de autoevaluare sau indicatorii sunt stabiliţi în comun.
Planul de dezvoltare a şcolii este întocmit prin stabilirea viziunii, misiunii, instrucţiunilor
comune de cooperare, planului de îmbunătăţire a şcolii în cooperare cu toate părţile
interesate. Prin urmare, o şcoală prietenoasă copilului aparţine tuturor. Personalul a
participat activ la funcţionarea şcolii. Criteriile de autoevaluare ale fiecărei şcoli pot
diferenţia puţin, dar acestea trebuie să corespundă situaţiei din fiecare şcoală.
75
Bibliografia
Oficiul Comisiei Naţionale pentru Educaţie Primară, Instrucţiuni pentru organizarea

activităţilor de informare despre drepturile copilului. Bangkok: Kan Satsana
Press, 2000
Oficiul Comisiei Naţionale pentru Educaţie, Legea cu privire la sistemul naţional de

învăţământ, BE. 1999. Bangkok: Prik Wan Graphic Co., Ltd., 1999
Oficiul Biroului Naţional de Tineret, Convenţia cu privire la drepturile copilului, Ediţia 5.

Bangkok: Veteran Organization press, 1997.
Oficiul Biroului Naţional de Tineret, Raport Sumar: Rezultatele funcţionării în

conformitate cu Convenţia privind drepturile copilului (Volumul 1) O prezentare
pentru Comitetul ONU pentru drepturile copilului Kan Sasana Press, 1997.
Fundaţia Rak Dek. Instrucţiuni pentru implementarea procesului de autoevaluare a

şcolii. Documente privind şcoala prietenoasă copilului. Volumul 1, Fundaţia Rak
Dek. 1998.
Suriya Kalasin şi Nipha Rotrungwasinkul Manual cu privire la modul de utilizare a

sistemelor informaţionale pentru instruirea copiilor şi dezvoltarea comunităţii.
Proiectul de dezvoltare a comunităţii şi de îmbunătăţire a instruirii copiilor. Institutul
de cercetare în domeniul alimentaţiei. Universitatea Mahidol, 1998.
Chaimungdee, Kreangkrai; (2000) Procesul de instruire pentru sensibilizarea în domeniul

drepturilor copilului. Fundaţia pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă, Chiang
Mai, Tailanda.
Chaimungdee, Kreangkrai, (2000). Autoevaluarea şcolii: educaţie participativă şi acţiuni

pentru şcolile prietenoase copilului. Fundaţia pentru dezvoltarea deprinderilor de
viaţă, Chiang Mai, Tailanda.
Susan Fountain, 1993. Există doar dreptul; Un ghid practic pentru învăţarea în legătură
cu Convenţia cu privire la drepturile omului. Fondul Naţiunilor Unite pentru
Copii şi Centrul Internaţional pentru Dezvoltarea Copilului, Florenţa, Italia.
Thomas Hammamberg, 1997., O şcoală pentru copiii cu drepturi; Semnificaţia

Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului pentru politica
educaţională modernă. Innocenti Lectures, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii şi
Centrul Internaţional pentru Dezvoltarea Copilului, Florenţa, Italia.
James Hopkins, 2000. Adoptarea unei perspective educaţionale asupra Convenţiei ONU
privind drepturile copilului, Factori de bază ce influenţează rezultatele la
învăţătură şi articole relevante ale Convenţiei: Salvaţi Copiii (SUA).
76
Kim Martens, 1991. Drepturile cui? Ale unui copil. UNICEF Bangladesh şi Radda Bamen
(Salvaţi Copiii, Suedia).
John Macbeath, Brain Boyd, Jim Rand, Steve Bell, 1998. Şcolile vorbesc de la sine.
London şi Worthing, College Hill Press
Graeme Sorer, 1994, Promovarea drepturilor copilului, Bangkok: Alianţa Internaţională

„Salvaţi Copiii” (Asia).
77
Anexe
78
Anexa A
Procedeele utilizate în activităţi
1. Postere
Tipurile de drepturi din Convenţia cu privire la drepturile copilului
 Drepturile la supravieţuire
Includ drepturile la supravieţuire şi drepturile la o îngrijire medicală de cel mai

înalt nivel.
Dreptul la protecţie
Includ drepturile de a primi protecţie împotriva discriminării, exploatării şi

neglijenţei, drepturile pentru copiii fără familie şi copiii refugiaţi.
Drepturile de dezvoltare
Includ drepturile de a primi educaţie de toate tipurile (formală şi non-formală) şi

drepturile de a primi un nivel de trai adecvat pentru a îmbunătăţi dezvoltarea
fizică, intelectuală, mintală, morală şi socială a copiilor.
Drepturile de participare
Semnifică dreptul copilului de a-şi exprima opinia cu privire la propria viaţă.

79
Privesc pe furiş cu ochii mei mici
Poze
Poza 1: Un copil ce este alăptat la sân
Poza 2: Un copil plângând
Poza 3: Elevi implicaţi în anumite activităţi
Poza 4: Un copil al străzii şi un maidanez
Poza 5: Munca copilului
Poza 6: Tineri îmbrăcaţi în stil european

80
3. Cartonaşe cu poze
Propriul dormitor
Dulciuri
Protecţie împotriva discriminării
Educaţie
Bani de buzunar
Călătorii în vacanţe
81
Necesitate sau dorinţă?
O casă mare
Oportunităţi pentru practica religioasă
Un calculator personal
Îmbrăcăminte la modă
Aer curat
Protecţie împotriva exploatării

82
Mâncare consistentă
Apă curată
Televizor
Bicicletă
Oportunitatea de a alege din opţiuni
Îngrijire medicală imediată

83
Stres personal
Teren de joacă şi centru de divertisment

84
ANEXA B
Criterii externe
Criterii pentru autoevaluarea şcolii prietenoase copilului
1. Elevii învaţă din lucrul în echipă şi practica efectivă.
2. Elevii învaţă despre problemele care pot fi aplicate în viaţa de zi cu zi a localităţii.
3. Elevii se implică în activităţile şcolare în funcţie de interesul pe care îl au.
4. Elevii tratează lecţiile lejer fără a pune accent pe concurenţă, de exemplu muzica, arta,
etc.
5. Nu există nici un fel de hărţuire în şcoală.
6. Nu există pedepse fizice pentru elevi.
7. Elevii şi profesorii acordă atenţie şi oferă ajutor elevilor, care se confruntă cu

probleme sau au anumite îngrijorări.
8. Şcoala cooperează cu Centrul de dezvoltare continuă pentru copii.
9. Şcoala nu clasifică elevii în funcţie de notele obţinute şi realizări. Şcoala încurajează

calitatea, respectul şi tratamentul nediscriminatoriu.
10. Elevilor li se dă posibilitatea să înveţe fără a avea anumite impedimente.
11. Şcoala ajută copiilor ce necesită îngrijiri speciale, cum ar fi copiii orfani, copii săraci
cu dizabilităţi.
12. Şcoala învaţă elevii să-şi respecte părinţii şi să păstreze cultura locală.
13. Şcoala sprijină elevii să organizeze activităţi întru ajutorarea comunităţii.
14. Şcoala prestează servicii de consiliere şi orientare în carieră şi instruire ulterioară.
15. Şcoala încurajează şi susţine elevii pentru ca aceştia să aibă o condiţie de sănătate
bună.
16. Şcoala nu admite drogurile, materialele toxice, jocurile de noroc, bătăile şi materialele
pornografice.
17. Şcoala vede importanţa contribuirii în comun a părinţilor şi membrilor comitetului

şcolar la îmbunătăţirea ei.
85
18. Şcoala raportează cu regularitate părinţilor şi membrilor comitetului şcolar cu privire

la funcţionarea şcolii.
19. Părinţii acordă atenţie şi îşi ajută copii să-şi facă temele pentru acasă.
20. După fiecare semestru şcolar, profesorii şi părinţii se întâlnesc pentru a discuta
comportamentul şi rezultatele la învăţătură.
21. Şcoala încurajează elevii să trăiască în mod democratic cu ceilalţi (afişând respect
reciproc, colaborare şi argumente în soluţionarea problemelor).
22. Elevilor li se dă oportunitatea de a-şi exprima opinia cu privire la activităţi şi situaţia

din şcoală.
23. Şcoala încurajează elevii să participe la discuţii şi luarea deciziilor cu privire la

activităţile şi politicile şcolii.
86
Grupul de lucru
Consilieri
1. Dr. Thongyoo Kaewsaiha, Secretar General, CNEP Preşedinte
2. Dl Dilok Phatwichaichot, vice Secretar General, CNEP Consilier
3. Dl Niyom Sriwiset, vice Secretar General, CNEP Consilier
4. Dl Chaloei Phunsuan, vice Secretar General, CNEP Consilier
5. Dl Nirat Sangnit, vice Secretar General, CNEP Consilier
Autor
Dr. Benchalak Namfa, Director, Proiecte Speciale, OCNEP
Grupul de lucru
1. Dr. Benchalak Namfa, Director, Proiecte Speciale, OCNEP Preşedinte
2. Dl Vitoon Nasari, Inspector pe educaţie, OCNEP, Ubon Ratchathani Membru
3. Dna Praphasri Rongkat, Inspector pe educaţie, OEP, Lamphun Membru
4. Dna Chanya Ruengmalai, Inspector pe educaţie, OEP, Nakhon Sawan Membru
5. Dl Phongsak Phukapkao, Inspector pe educaţie, OEP, Khon Kaen Membru
6. Dl Phisit Thepduangkaew, Inspector pe educaţie, OEP, Chiang Rai Membru
7. Dl Chiawat Rakphuang, Inspector pe educaţie, OEP, Tak Membru
8. Dna Praphatson Kosulwat, Inspector pe educaţie, OEP, Sakon Nakhon Membru
9. Dna Wilaiwan Muanchat, Inspector pe educaţie, OEP, Surin Membru
10. Dl Somkhuan Worasan, Inspector pe educaţie, OCNEP Secretar
11. Dna Srima Monmai, Specialist pe probleme de educaţie,

OCNEP Asistenta Secretarului General
Coperta şi ilustraţiile
Dl Wanchat Chaemket, Inspector pe educaţie, Nakhon Sawan

CHILD FRIENDLY SCHOOLS V2 EngRom

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CHILD FRIENDLY SCHOOLS V2 EngRom

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Seria de manuale privind funcţionarea

Ghid pentru organizarea activităţilor de autoevaluare

Oficiul pentru dezvoltarea în domeniul inovării managementului educaţional

Manual pentru funcţionarea şcolilor prietenoase copilului

Ghid pentru organizarea activităţilor de autoevaluare

Lista de documente în cadrul setului de manuale pentru funcţionarea

Volumul 1 Ghid pentru funcţionarea şcolilor prietenoase copilului

Volumul 2 Ghid pentru organizarea activităţilor de autoevaluare a şcolilor prietenoase

Volumul 3 Sistemul informatic de management educaţional (SMIS) în şcolile prietenoase

Volumul 4 Instruirea centrată pe elev în şcolile prietenoase copilului

Volumul 5 Deprinderile de viaţă în şcolile prietenoase copilului

Volumul 6 Formulare de testare pentru lista activităţilor în cadrul şcolilor prietenoase

Oficiul Comisiei Naţionale pentru Educaţie Primară în cooperare cu UNICEF

Ghid conceptual cu privire la procesul de autoevaluare a şcolii 1

Partea 2: Rolurile şi pregătirea participanţilor la activităţile de autoevaluare a

Rolul şi pregătirea administraţiei şcolare 7

Partea 3: Procesul de autoevaluare a şcolii

Modelul de dezvoltare a şcolii cu implicarea comunităţii 15

Partea 4: Ghid pentru efectuarea autoevaluării şcolii

Exemple de autoevaluare a şcolilor prietenoase copilului 45

Partea 5: Planificarea procesului de îmbunătăţire a şcolilor 61

Partea 6: Sugestii şi lecţiile învăţate din evaluare

Utilizarea informaţiilor obţinute din autoevaluare pentru îmbunătăţirea şcolilor

a. Procedee utilizate în activităţi

Procesul de autoevaluare a şcolii prietenoase copilului

Cadrul conceptual pentru procesul de autoevaluare a şcolii

Cadrul conceptual pentru autoevaluarea şcolii, o activitate majoră pentru şcoala

Istoria procesului de autoevaluare a şcolii

Programul „Şcoala prietenoasă copilului” a demarat oficial în noiembrie 1998 în

Procesul de autoevaluare a şcolilor prietenoase copilului a fost iniţiat de către trei

1. Salvaţi Copiii (SUA). Dl James Hopkins, director al organizaţiei “Salvaţi

2. Fundaţia Rak Dek. Dl Kriangkrai Chaimuengdi, directorul fundaţiei, a

3. Oficiul pentru Proiecte Speciale. Oficiul Comisiei Naţionale pentru

1. Şcoala Ban Ta-luk Ta Sam (o şcoală de mărimi considerabile)

Ulterior au fost organizate activităţile de autoevaluare, iar rezultatul care duce la

Importanţa procesului de autoevaluare a şcolii

Autoevaluarea şcolii prietenoase copilului este un proces de testare a activităţilor

Procesul de autoevaluare a şcolii este efectuat în conformitate cu Legea cu privire la

Obiectivele procesului de autoevaluare a şcolii

1. Sensibilizarea opiniei publice şi promovarea celor 4 principii de bază ale

2. Încurajarea participării la dezvoltarea şcolii prin utilizarea procesului de

Procesul de autoevaluare este o operaţiune cu un înalt nivel de participare, care

 Conducătorii profesorilor în cadrul şcolii

Conducerea şcolii va beneficia de autoevaluare prin utilizarea datelor obţinute în

 Comunitatea şi liderii comunităţii

O sarcină majoră care cade pe umerii comunităţilor şi liderilor comunităţii este

Rolul şi pregătirea de către participanţi a iniţiativei “Şcoala prietenoasă copilului”

În organizarea autoevaluării, participanţii trebuie să se pregătească şi să înţeleagă

Rolul şi pregătirea conducerii şcolii

 Perioada preliminară procesului

2. Pregătirea tuturor informaţiilor despre şcoală.

3. Coordonarea acţiunilor tuturor părţilor interesate şi profesorilor, asistenţilor didactici,

4. Pregătirea locului de desfăşurare şi a materialelor pentru întruniri.

5. Pregătirea participării la toate activităţile.

1. Participarea la întrunire, fiind la acelaşi nivel ca şi participanţii şi fără a domina

2. Furnizarea informaţiilor despre toate aspectele legate de şcoală.

3. Implicarea în procesul de analiză a aşteptărilor sau a dorinţelor împreună cu

 Perioada ulterioară procesului

1. Integrarea tuturor datelor obţinute în timpul întrunirilor în statutul şcolii, în Planul de

2. Coordonarea cu toate părţile a acţiunilor de implementare a planului de lucru pentru

3. Supravegherea şi monitorizarea planului pentru obţinerea obiectivelor dorite.

Rolul şi pregătirea inspectorilor şcolari