Cand ne indragostim, lumea e la picioarele noastre. Ne sarutam noaptea intreaga. Plutim.

Suntem alchimisti ai
dragostei prinsi in dansul dorintei. Cand sar scantei intre doi oameni, se spune despre ei ca au chimia potrivita. Pe
masura ce incep sa se indragosteasca unul de celalalt si sa se sarute, se produce o explozie de hormoni asemanatori
adrenalinei.

In reteaua neuronala sofisticata a creierului, amfetamina naturala, feniletilamina, stimuleaza intregul sistem, ajutand
impulsurile sa treaca de la un neuron la altul. La fel de implicati in acest proces sunt si verisorii chimici ai
amfetaminelor: dopamina si norepineprina. Dopamina ne confera stralucirea euforica, iar norepineprina este
responsabila cu stimularea productiei de adrenalina energizanta. In combinatie, acest "menage a trois" ne
alimenteaza cu "chimie". De aceea, palmele ne transpira, genunchii ne lasa sau inima o ia la goana si avem "fluturi
in stomac". Si, desi chimia poate cauza anumite reactii fizice nedorite, magia sa este de netagaduit.

Pulsul atractiei incepe in cel mai mare organ sexual: creierul. Acesta are un volum mediu de aproximativ 1.400
centrimetri cubi si cantareste aproximativ 1,4 kg. Fiind cam de marimea unui pepene galben micut, creierul nostru
este de trei ori mai mare decat al verilor nostri cei mai apropiati, gorilele si cimpanzeii. Software-ul transformator al
creierului uman il constituie memoria si dorinta. Asadar, saruturile din trecut au potentialul sa atraga saruturi
viitoare. Doar gandul la persoana iubita poate fi de ajuns pentru a produce un flux delirant.

Exista oare, cu adevarat, asa-numita imbolnavire de iubire? Poetul britanic din W.H. Auden a comparat-o cu "o
mancarime neurala intolerabila" in poemul sau, "Petition". Si oricine a infruntat furtuna ravasitoare a dragostei
nebune ii va recunoaste semnele:

euforia ametitoare;
chinul persistent;
noptile fara somn inundate de un vartej de extaz sau neliniste.

Tanjim dupa urmatoarele intalniri. Cand suntem impreuna cu persoana iubita ii soptim prostioare. Vorbim toata
noaptea. Ne mangaiem, ne sarutam. Si daca va mai indoiti de faptul ca imbolnavirea de iubire exista, ganditi-va ca
intr-un studiu efectuat in 1992 pe 168 de culturi diferite, antropologii au descoperit ca 87% dintre ele respectau
etapele traditionale ale iubirii romantice. Mai mult, oamenii sufereau de aceasta "boala" de foarte mult timp.

Fluxul iubirii

De la cultura greaca bogata care a ridicat placerea la inaltimi epicuriene pana la miile de mituri, poeme, carti,
cantece, opere si legende care au urmat, aproape oricine stie ce senzatii produce fluxul patimas al pasiunii. Putine
sunt senzatiile la fel de frumoase ca aceea de a fi indragostit. Dar creierul nu poate mentine la nesfarsit starea de
euforie. Conform studiilor stiintifice, iubirea romantica sau dorinta sexuala dureaza intre optsprezece si treizeci si
sase de luni, dupa care, fara exceptie, vraja incepe sa se rupa.

Ratele divorturilor ating apogeul in jurul celui de-al patrulea an de casnicie. Cand devine rezistent la cockteil-ul
chimic, e nevoie din ce in ce mai multa chimie pentru a mentine freamatul extatic al pasiunii. Astfel s-ar putea
explica de ce unele persoane nu sunt capabile sa mentina relatii pe termen lung: ele prefera efectele energizante
oferite de amfetaminele din creier (fluxul noii iubiri) in locul efectului tranchilizant al endorfinelor. Unii chiar devin
dependenti de pasiune.

Ar putea exista si o alta explicatie a faptului ca unele relatii au succes, in timp ce altele esueaza. In mare parte are
de-a face cu ceea ce unii antropologi numesc "harta dragostei", o harta sau un model mental care determina ce
anume ne excita pe fiecare din punct de vedere sexual. Pana sa ajungem la maturitate ne-am format deja o imagine
"angelica" a partenerului ideal. O combinatie intre doua harti ale dragostei compatibile ar putea contribui la nasterea
acelui sentiment cald, intim, pe care il obtii cand ai o relatie lunga cu un partener.

Editura Elena Francisc Publishing

Chimia sentimentelor
"Dragostea la prima vedere exista!" vor spune toti cei care au trait-o. De asemenea, vei auzi la multi si ca, pe
nesimtite, iubirea se transforma in altceva, dar in ce si de ce? Ce produce legaturile din creierul nostru care dicteaza
iubirea? Putem controla acest lucru? Sau e, pur si simplu, chimie?
Uneori, te-ai indragostit tu nebuneste, alteori el a fost cel caruia i "s-au aprins calcaiele". Dar de ce? Care este
explicatia pentru fluturii din stomac, pentru aerul ametit pe care il afisezi tu uneori?

Micile "fluturari de aripi" care apar cand ne indragostim sunt insotite de inrosire in obraji si palme transpirate,
semne pe care cercetatorii le-au interpretat. Se pare ca responsabila in primul rand de aceste "simptome" este
dopamina, dar e vorba si de norepinefrina si fenietilena pe care le eliberam.

Dopamina este considerata "substanta placerii", care produce sentimentul de beatitudine. Cocteilul "dragostei",
responsabil cu indragostirea, apare mai repede la barbati decat la femei, datorita naturii lor, mai curand vizuale.

Harta iubirii
Nu avem, predefinit, un model al iubitului ideal. Dar asta nu inseamna ca exista anumite elemente de la care nu am
face rabat sau pe care, daca nu le-ar avea, cel asupra caruia ne indreptam atentia emotionala n-ar avea nici o sansa.
Asadar, in functie de tiparul pe care ni l-am construit - atentie, in subconstient! - putem trasa cateva linii generale ale
trasaturilor care ne fac sa ne indragostim.

Multe cercetari au dovedit ca alesii inimii noastre seamana cu parintii. Altele au relevat faptul ca tindem sa ne
apropiem de cei care ne seamana. In fapt, psihologii cognitivi au demonstrat, prin teste, ca subiectii au fost atrasi de
propria lor imagine, metamorfozata intr-un reprezentant al sexului opus.

In ceea ce priveste personalitatea, ca si in cazul aspectului exterior, este un fapt dovedit ca tindem sa alegem pe
cineva care seamana cu parintii nostri sau cu alte persoane care ne-au fost aproape in perioada copilariei. Alegem, se
pare, obiectul pasiunii noastre - tot inconstient - dupa preferinte, antipatii, dupa simtul umorului si dupa multe alte
lucruri pe care le-am intalnit, insa, anterior, la cineva drag noua.

Garantia iubirii
Daca au sau nu acesti hormoni efect in cadrul indragostirii, ei bine, acesta este un subiect inca dezbatut la nivelul
stiintei. Desi cuvantul, in sine, prin etimologia sa greceasca, cu sensul de "purtator de excitatie", subliniaza ceea ce
studiile inca incearca sa demonstreze. Sa fi avut anticii posibilitati mai bune de demonstrare a evidentei?

In fine, la nivel animal, feromonii reprezinta amprenta personala individuala, care se regaseste in urina si in
transpiratie si care dicteaza comportamentul sexual, dar si atractia exercitata asupra sexului opus. Prin aceasta
modalitate de semnalizare necuvantatoarele stiu sa se identifice unele pe altele si sa aleaga un partener cu un sistem
imunitar suficient de diferit pentru a garanta o reproducere sanatoasa.

Despre feromoni
Poate si pentru ca in trecut nimeni nu s-a gandit sa-si explice aparitia iubirii prin metode atat de... chimice, existenta
feromonilor a fost pentru prima data demonstrata in 1986, de catre cercetatorii americani din Philadelphia si, in
acelasi timp, de omologii lor francezi. Au descoperit elementul-minune in transpiratie. Se pare ca acesta are
importanta in declansarea indragostirii, actionand la fel de senzual ca un parfum.

Un test realizat pe mai multi subiecti, femei, a demonstrat ca fiecare a fost atrasa de mirosul tricourilor apartinand
barbatului cu un sistem imunitar cat mai diferit de al sau. Nici o diferenta intre regnul uman si cel animal din acest
punct de vedere.
Dragostea a reprezentat intotdeauna un subiect controversat. Fiecare isi doreste o relatie armonioasa, cu cat mai
putine certuri si in care sa existe fidelitate. Multiple studii au aratat ca la baza sentimentelor dintre doi parteneri stau
o serie de hormoni, a caror secretie scazuta duce atat la probleme relationale, dar si de sanatate.

Dorinte arzatoare

In creier se gaseste o substanta numita luliberina, ale carei actiuni constau in cresterea secretiei de hormoni sexuali.
Astfel, intre parteneri se nasc dorinte arzatoare si dragostea dintre ei devine aproape de nestapanit. Este insa adevarat
ca in cazul unei concentratii prea mari de luliberina pasiunea dintre cei doi devine mai mult de natura fizica, scazand
romantismul relatiei. Aceste efecte au fost testate pe animalele de laborator, caroroa li s-a injectat acest hormon in
creier.

Impreuna pentru totdeauna!

Vasopresina are un efect asupra barbatilor mult dorit de femei, si anume fidelitatea. Adio nopti traite singure sau
crize de gelozie! Acelasi efect il are asupra femeilor oxitocina. Acest hormon neurohipofizar are multiple efecte si
este responsabil atat de dezvoltarea sentimentelor de dragoste cat si a celor materne, de ingrijire si protejare a
copiilor. Tot acest hormon este implicat in aparitia orgasmului si a placerii, ceea ce creste dorinta ulterioara fata de
partener si face ca legatura dintre indragostiti sa devina mai puternica. Expertii cred ca eliberarea de oxitocina poate
fi o explicatie biologica pentru persoanele care se indragostesc, mai ales dupa ce fac dragoste. Acesti doi hormoni
pot lega pe viata cei doi parteneri! Fidelitatea lor devine atat de puternica, incat ea continua chiar si in cazul in care
unul din parteneri decedeaza. Acest efect a fost si el testat pe cobai. In cazul oamenilor este valabil, singura care
schimba lucrurile fiind ratiunea. Cand aceasta intervine, relatia celor doi poate urma orice drum. Dar stim ca
sentimentele inving orice ratiune!

Supranumitii “hormonii fericirii” se secreta in prima jumatate de an a unei relatii. Ma refer aici la endorfine. Atnci
cand partenerii se atrag reciproc, eliberarea de endorfine creste. Ele mentin dorinta si pasiunea in cuplu. Din pacate,
dupa un timp, secretia acestora scade, scazand si pasiunea intre cei doi, cu instalarea rutinei. Activitatea sexuala are
un rol esential in aceste momente. In timpul orgasmului creierul elibereaza endorfine, care se imprastie in tot corpul
si nasc acel sentiment de beatitudine. De aici si placerea de a face dragoste.

Atunci cand apar tensiuni in cuplu, certurile devin din ce in ce mai dese, amintirile frumoase sunt uitate si in prim
plan apar reprosurile. Partenerii tind sa devina egoisti si orgoliosi. Din nou hormonii sexuali reprezinta o solutie. In
primul rand ei ajuta la eliminarea stresului. Indragostitii devin mai putin irascibili si au mai multa rabdare in discutii
unul cu celalalt, devin mai intelegatori. Stresul cotidian are multe efecte negative, atat asupra sanatatii cat si asupra
comportamentului uman.

Activitatea sexuala are deci mai multe actiuni benefice. Studii britanice au demonstrat ca sexul ajuta la eliberarea
mintii, la echilibrarea emotiilor si la relaxare. Ei au facut teste pe un grup de tineri in sesiune. S-a demonstrat ca cei
ce faceau dragoste inaintea zilei de examen aveau rezultate mult mai bune decat ceilalti. De asemenea tulburarile de
somn sunt combatute, la fel si durerile de cap. Stim cu totii ca atunci cand suntem obositi ori bolnavi vrem sa ne
odihnim si suportam mai greu prezenta celor din jur. Aceste lucruri daca se repeta un timp indelungat duc la
indepartarea ceor doi parteneri.

Este deja foarte bine cunoscut ca cele mai frumoase impacari sunt cele prin dragoste. Hormonii sexuali eliberati in
timpul actului sexual ajuta la imbunatatirea circulatiei organismulu, elimina oboseala, scad tensiunile mintale si
ajuta la relaxare. De asemenea elimina depresia, anxietatea, efectul final fiind acela de diminuare a tensiunilor,
partenerii devenind calmi, tandri, romantici.

Dragostea intinereste

Mentinerea energiei sexuale detine un rol important in relatia de cuplu. Acest lucru este mai dificil pentru barbati, ei
consumand cam o treime din energia lor vitala pentru a produce lichidul spermatic. Acesta contine si hormoni
sexuali masculini. In timpul actului sexual o parte din acesti hormoni sunt eliberati in sange si ajung sa circule in
intreg organismul. Efectele se reflecta si asupra relatiei de cuplu, crescand atractia si pasiunea pentru partenera. In
cazul dragostei cu continenta ( fara ejaculare), in organismul barbatului se acumuleaza o cantitate mult mai mare de
hormoni sexuali. Acestia au efect si asupra procesului de senescenta, intarziind imbatranirea. Facand dragoste cu
regularitate va mentineti tineretea si frumusetea.

Dragostea trece prin stomac, spune o vorba din batrani, insa adevarul este mult mai complicat, spun cercetatorii, care
sustin ca dragostea este o combinatie de personalitate, sansa, educatie si sincronizare.

Chimia joaca un rol important in formula dragostei, sustine dr. Helena Fisher, o cercetatoare care timp de 30 de ani a
incercat sa descopere cum ne gasim partenerul.

Studiile acesteia, citate de The Daily Mail, arata ca, cel mai des, ne indragostim de persoane care pot fi incluse in
patru categorii de personalitati.

Exploratorul este un tip flexibil si generos (si in ceea ce priveste banii, timpul, dar si ideile) si este dispus sa isi
asume riscuri pentru a trai noi aventuri. Poate fi impulsiv si dezinhibat, insa uneori tendinta de a explora il face
instabil; de aceea, va avea un numar de divorturi la activ mai mare decat alte persoane.

Pentru a te intelege cu partenerul, daca esti un explorator, trebuie sa folosesti creativitatea cand intalnesti un
diplomat, sa ai rabdare cand este vorba despre un constructor, sa ignori competitivitatea directorului. Un cuplu de
exploratori este ideal.

Constructorii sunt stalpii societatii: sunt loiali si constiinciosi, respecta conventiile si au simtul datoriei, al
respectabilitatii si al comportamentului moral. Problema cu ei este ca au "metoda lor corecta" de a face lucrurile si
pot fi incapatanati.

Daca esti un constructor, trebuie sa iti pui deoparte tendinta de a contesta planurile exploratorului, sa ignori
directorul care ia decizii precipitate si sa vorbesti despre propria persoana cand vine vorba de diplomati. Un alt
constructor va aprecia intr-adevar personalitatea ta.

Directorii sunt duri si independeti si apreciaza independenta la un partener. Sunt insa uneori lipsiti de tact si nu sunt
sociabili, fiind uneori in situatia de a rupe legaturile cu cei dragi.

Ca director, te poti bucura de ideile noi ale unui explorator. Trebuie sa lasi diplomatul sa isi faca numarul prin
examinarea tuturor perspectivelor, sa raspunzi la intrebarile constructorului si sa nu uiti sa oferi dragoste, cand esti
in cuplu cu o alta persoana cu personalitate similara.

Diplomatii sunt charismatici si intuitivi, nu pornesc cu idei preconcepute, iubesc oamenii si isi doresc sa fie placuti
de oricine: ii respecta pe altii, iarta usor si le place sa negocieze. Pot fi insa susceptibili depresiei.

Cei care au acest tip de personalitate ar trebui sa fie atenti la exploratori, care pot fi sarmanti fara sa fie insa
interesati de o relatie.

Intr-o relatie cu constructorii, trebuie sa stie ca acesta nu pune intrebari pentru a critica, iar cand discuta cu
directorii, trebuie sa fie un pic mai la obiect. O relatie intre doi diplomati poate duce la o analiza mult prea ampla a
situatiei.