24/05/2020

1 Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM)

Conf. univ. Dr. Olivia Dorneanu
2 IAAM
• infecții contractate de un pacient în timpul asistenței medicale într-un spital sau în
altă unitate medicală, infecție care nu era prezentă sau în incubație la data internării

• ≥ 48 h dupa internare

• infecţii localizate sau sistemice

• consecutive condiţiilor de vieţuire în acest ambient şi/sau actului medical sau

chirurgical, explorator sau terapeutic

• IAAM
1. Infectia de tract urinar
2. Infectii pulmonare
3. Infectii plaga operatorie

3 IAAM
• reactivitatea antiinfecţioasă scăzută a bolnavilor, fragilizaţi de afecţiunea care a
determinat spitalizarea sau terapii imunosupresive = factor de risc suplimentar
•
• pot evolua ca infecţii sporadice sau izbucniri epidemice
•
• sursa de infecţie poate fi
• exogenă
• de la un alt pacient, de la personalul de spital sau din mediul ambiant = fondul
microbian de spital
• endogenă – cel mai frecvent
• colonizare cu bacterii de spital, multirezistente
•
• tulpinile bacteriene “periculoase” de spital sunt multirezistente la antibiotice şi cu
capacităţi de colonizare şi de virulenţă crescute

• contractată într-o unitate de asistenţă sanitară

• contractată în condiţiile de mediu specifice unităţilor sanitare
• fondul microbian de spital
• organisme ale microbiotei indigene (pacienţi, personal sanitar, rozătoare,
insecte), inclusiv anaerobi nesporulaţi
• organisme din instalaţii de spital
• organisme inoculate prin transfuzii/ derivate de sânge/ cu instrumentar
contaminat
• organisme accidental patogene ale mediului extern ocazional prezente în
microbiota flotantă a învelişurilor
• organisme patogene clasice
• prioni (agenţi pseudoinfecţioşi) 1
 • fondul microbian de spital
• organisme ale microbiotei indigene (pacienţi, personal sanitar, rozătoare, 24/05/2020
insecte), inclusiv anaerobi nesporulaţi
• organisme din instalaţii de spital
• organisme inoculate prin transfuzii/ derivate de sânge/ cu instrumentar
contaminat
• organisme accidental patogene ale mediului extern ocazional prezente în
microbiota flotantă a învelişurilor
• organisme patogene clasice
• prioni (agenţi pseudoinfecţioşi)
• facilităţi de transmitere a infecţiei în spitale
• condiţii critice
• condiţii semicitice
• condiţii necritice
• MÂINI – vehicul al infecţiei nosocomiale
6

• presiuni selective asupra fondului microbian de spital

• antibiotice, antiseptice, dezinfectante
• tulpini bacteriene periculoase de spital
• rezistenţă multiplă la substanţe antimicrobiene
• capacităţi sporite de colonizare rapidă a suprafeţelor
• virulenţă
• bacili coliformi, pseudomonade etc.(X la 20°C/ 4°C, medii apoase minimale
nutritiv, în prezenţa subst antimicrobiene), stafilococi, enterococi (mutirezist la
AB, rezist la desicare)
• ! utilizarea incorectă dezinfectante, antiseptice
• colonizarea vs. infecţia nosocomială
• infecţia cu tulpini bacteriene periculoase de spital apare pe fondul mult mai larg
al colonizării nosocomiale
• fenomenul aisberg al infecţiei nosocomiale
• fiecare pacient, un cal troian
• contractată în condiţiile actului explorator sau terapeutic
• investigaţie/terapie invazivă (agresivă)
• puncţii, perfuzii, cateterisme à demeure, chirurgie laborioasă, medicaţie
imunosupresivă
• receptivitate la infecţii prin boala de fond
7

8 Etiologia infecţiilor nosocomiale

• Bacterii cu avantaje selective particulare în mediul de spital
• stafilococii
• rezistenţi la desicare
• stafilococi coagulazo-negativi (catetere i.v. à demeure, dializa peritoneală,
chirurgia cardiacă, proteze tisulare)
• SARM, sensibilitate intermediară la VA
• enterococii
• rezistenţă de nivel înalt la beta-lactamine şi aminoglicozide, vancomicină
• tulpini total rezistente la AB
• bacilii coliformi
• fond de rezistenţă plasmidică (transferabil)
• contaminează masiv mediul
• X cu uşurinţă…
• Escherichia coli, Klebsiella, Enterobacter, Serratia
• pseudomonade
• concentraţii mari în microbiota indigenă disbiotică 2
 • enterococii
• rezistenţă de nivel înalt la beta-lactamine şi aminoglicozide, vancomicină 24/05/2020
• tulpini total rezistente la AB
• bacilii coliformi
• fond de rezistenţă plasmidică (transferabil)
• contaminează masiv mediul
• X cu uşurinţă…
• Escherichia coli, Klebsiella, Enterobacter, Serratia
• pseudomonade
• concentraţii mari în microbiota indigenă disbiotică
• în rezervoare de apă, soluţii antiseptice, soluţii medicamentoase (adm multiplă)/
sânge la frigider
• alţi BGN rezistenţi la AB – Acinetobacter etc.
• Clostridium difficile
9 Etiologia infecţiilor nosocomiale
• Microorganisme cu sursă în rezervoare de apă sau instalaţii cu apă stagnantă
• Legionella
• simbioza cu bacterii/ protozoare
• termorezistenţa (peste 60°C)
• micobacterii atipice – rezistente la procedurile obişnuite de dezinfecţie
• Microorganisme al căror rezervor este amplificat prin transfuzii şi inoculări cu
instrumentar contaminat cu sânge
• urme de sânge, sterilizare insuficientă
• VHB, VHC, HIV
• Microorganisme anaerobe nesporulate – risc crescut terapie cu AG/FQ
• Levuri, mucegaiuri, protozoare accidental patogene din microbiota rezidentă/ flotantă
sau mediul extern
• Candida albicans, C. tropicalis, C. parapsilosis, C. krusei
• Aspergillus, Fusarium, Trichosporon beigelii
• coccidii
• Microorganisme clasice patogene
• M. tuberculosis multirezistent
• v. diareigene, VRS, enterovirusuri – n.n., copii, imunosupresaţi
• CMV – sânge, ţesuturi
• gripa (A)sdr pneumonic
• bolile eruptive ale copilăriei
• Pseudoinfecţii prionice
• boala Creutzfeld-Jacob
10 Investigaţia microbiologică a infecţiilor nosocomiale
 precizează sursa şi a modul de transmitere a infecţiei prin demonstrarea identităţii
izolatelor (de la pacienţi, personal de spital, elemente de mediu) prin
- metode fenotipice: biotip, serotip, lizotip, bacteriocinotip, rezistotip
- metode moleculare: profilul elecroforetic al ADN sau proteine din membrana
externă şi enzime constitutive celulare, analiza endonucleazelor de restricţie a
ADN cromozomal sau plasmidic etc.

 urmăreşte eficienţa metodelor antiepidemice instituite


11

• Mainile personalului medical joaca un rol important in transmiterea IAAM

• Lupta impotriva IAAM
• Masuri profesionale:
• Dezinfectia
3
 ADN cromozomal sau plasmidic etc.
 24/05/2020
 urmăreşte eficienţa metodelor antiepidemice instituite


11

• Mainile personalului medical joaca un rol important in transmiterea IAAM

• Lupta impotriva IAAM
• Masuri profesionale:
• Dezinfectia
• Asepsia
• Sterilizarea
• Curatenia
• Antibioterapia rationala, tintita
• Izolarea pacientilor care sunt sursa de infectie
• Masuri organizationale:
• Recunoasterea unei epidemii
• Recomandari privind prevenirea infectiilor
• Formarea personalului
12 Infecţii emergente şi reemergente
Infecţie emergentă = infecţie apărută pe glob sau într-un teritoriu datorită unui
microorganism necunoscut până în urmă cu aprox. 20 ani sau cauzată de un
microorganism binecunoscut dar care prezintă un nou fenotip de rezistenţă

Infecţie reemergentă = boală infecţioasă a cărei incidenţă creşte semnificativ într-un

teritoriu unde era considerată a fi menţinută sub control
13