Sunteți pe pagina 1din 11

ASTMUL BRONȘIC

Este o afecţiune a căilor aeriene

Asist. Univ. Dr. Codruţa Bădescu


UMF Iaşi
Clinica a-III-a Medicală
 Afecțiune cronică inflamatorie a bronșiilor

 Sunt afectate
bronşiile de
calibru mediu
şi mic
 Peretele bronșic
se îngroașă
 Infiltrat inflamator
(eozinofile)
 hipertrofia mușchilor
netezi bronșici

 Lumenul bronșic
este diminuat
 Bronhospasm episodic, reversibil

-creșterea reactivității arborelui traheo-bronșic la diverși


stimuli → răspuns bronhoconstrictor exagerat

-obstrucție la curgerea aerului datorită îngustării


căilor aeriene

- reversibilă spontan sau sub tratament, parțial sau total

 Hipertrofia glandelor mucoase


 Hiperreactivitatea este variabilă în timp și
maximă noaptea
 creșterea tonusului parasimpatic bronhoconstrictor
 hiperreactivitatea alfa adrenergică
 hiporeactivitatea beta adrenergică

 Pacienții astmatici sunt de 1000 x mai sensibili


la frig și infecții față de cei normali
TIPURI DE ASTM
Extrinsec (Alergic/Imun)
 Atopic – IgE
 Atopia = capacitatea de a sintetiza o cantitate anormală
de IgE, în urma contactului cu antigenele din mediu
 Ocupațional – IgG

ANTIGENE
 Pneumalergeni: polen, praf de casă, acarieni, pene, păr al
animalelor de casă, lână.
 Alergeni profesionali
 Alergeni microbieni sau micotici: streptococul, ciuperci,
mucegai;
 Alergeni alimentari: ouă, carne, peşte, crustacee, zmeură,
coloranţi (tartrazina: E102)
TIPURI DE ASTM
Intrinsic (non-imun)

1. AGENŢI IRITANŢI: vapori, fum, gaze industriale, parfumuri,


tutun;
2. INFECŢII: rinite, sinuzite, bronşite;
3. FACTORI PSIHOLOGICI: traume psihice, emoţii, conflicte;
4. EXERCIŢIUL FIZIC ŞI HIPERVENTILAŢIA
5. INFLUENŢE METEOROLOGICE: aer rece, umiditatea, ceaţa.
Examenul clinic – criza de AB
Faza prodromală
- poate exista sau nu
- se manifestă prin:
 strănut, accese de tuse
 rinoree
 prurit palpebral, lăcrimare
 senzaţie de “gâdilitură” laringiană
 cefalee
 anxietate, nervozitate.
Examenul clinic – criza de AB
Faza dispneică
 Debut brutal, frecv nocturn (bolnavul se trezeşte cu o senzaţie de
presiune toracică)
 Dispnee paroxistică
 bolnavul deschide larg fereastra, îşi fixează mâinile pe pervazul
acesteia sau pe marginea mesei - poziţia aceasta ajută la mărirea
capacităţii toracice
 toracele rămâne fixat în inspir, bolnavul folosind muşchii respiratori
accesori
 inspir scurt şi ineficient
 bradipnee expiratorie
 wheezing. Obiectiv
 torace cu diametre crescute
 tiraj suprasternal
 hipersonoritate pulmonară
 raluri sibilante difuze
Examenul clinic – criza de AB
Faza catarală:
 bradipneea se atenuează
 tuse chinuitoare, cu expectoraţie:
 dificilă
 puţin abundentă
 vâscoasă
 aderentă
 mucoasă
 cu dopuri de mucus din bronşiile terminale (“sputa perlată”);
 ralurile sibilante sunt înlocuite de ronflante.
Paraclinic

Radiografie toracică: Hiperinflaţie pulmonară


(hiperclaritate difuză cu distensie şi aplatizarea diafragmelor).
Între crizele de AB

 Ex clinic – NORMAL
 Radiologic – NORMAL

 Explorarea funcţională (probe ventilatorii): NORMAL


 Teste de provocare: POZITIVE
(scădere cu min 20% a VEMS şi sub 75%
a indicelui Tiffeneau: VEMS/CV)
 Teste bronhodilatatoare: reversibilitate a obstrucţiei
 Teste alergologice: teste cutanate sau de provocare
inhalatorie.