Lucrare practică nr.

Ioana Buculei
 SUMAR

 Foaie de observație clinică la pacientul respirator. Semne clinice și

simptome ale aparatului respirator. Examenul clinic obiectiv al aparatului
respirator.

 Laboratorul de explorări funcționale; prezentare generală, în contextul

unui serviciu de pneumologie.

 Noțiuni de bază pentru interpretarea unei explorări funcționale respiratorii.

Foaia de observație clinică

 Date generale
 Motivele internării
 Anamneza
 Antecedente heredocolaterale
 Antecedente personale fiziologice și
patologice
 Condiții de viață și muncă
 Comportament față de mediu
 Istoricul bolii
 Examenul clinic obiectiv
Vârsta
 sugarul şi copilul mic - infecţii ale căilor aeriene superioare (rinofaringite,
traheobronşite, bronhopneumonii);

 copilărie - pneumopatiile virotice şi bacteriene, astmul bronşic alergic ;

 adulţii tineri - pneumoniile virale şi bacteriene, tuberculoza pulmonară

infiltrativă şi cavitară, astmul atopic, pleurezia tuberculoasă, pneumotoraxul
recidivant şi sarcoidoza;

 după vârsta de 50 de ani, incidenţa crescută aparţine astmului bronşic intrinsec,

bronşitelor cronice, emfizemului obstructiv, cancerului bronho-pulmonar,
pleureziilor neoplazice etc
 Istoricul bolii (modalitate debut)
Sexul

 Brusc - viroze respiratorii,

 Bărbaţi - cancer bronhopulmonar,
pneumonii, abces pulmonar,
bronşită cronică, bronşiectazie şi
embolie pulmonara, pneumotorax
emfizem pulmonar
 Insidios - bronșita cronică,
 Femei - hipertensiunea pulmonară
bronșiectazii, TB, NBP
primitivă, boala venoocluzivă
pulmonară, diskinezia traheobronşică  Inaparent - emfizem pulmonar,
hipotonă fibroze
Întrebări ce nu trebuie să lipsească din anamneză!

 Care sunt simptomele dvs.?

 Când au început problemele dvs. de sănătate?
 De cât timp aveți aceste simptome ( fiecare în
parte)?
 Ce probleme de sănătate au persoanele cu care
vă întâlniți de obicei/din familia dvs.?
 Care este rutina dvs. zilnică?
 Conditii de viata si munca?
 Cum dormiți?
 Anamneza
 AHC- relevante AB, TB, NBP
 APF- sarcina, lehuzia, menopauza,
scăderea apărării imunitare-TB
 APP
 CVM- standardul de viață,
alimentația, salubritatea locuinței,
populație navetistă, locul de muncă
 Comportamente(fumat, alcool)
 fumat nr PA= număr tigari fumate pe
zi x nr ani
 cuantificare consum de alcool= o
unitate alcool= 50ml spirtos= 200ml
vin=500 ml bere
 IMC= G/T²(kg/m²)
 Medicație de fond administrată
înaintea internării
Profesia- este importantă în bolile pulmonare
 Activitatea în mediu poluat cu gaze, pulberi, curenţi
de aer rece, variaţii mari de temperatură predispune
la afecţiuni bronhopulmonare acute şi cronice.
 minerii, muncitorii din siderurgie, industria sticlei şi
cioplitorii în piatră - pneumoconioze;
 lucrătorii agricoli –alveolite alergice exogene
("plămânul de fermier");
 muncitorii din industria azbestului - azbestoză,
cancer pulmonar şi cancer pleural;
 muncitorii din industria răşinilor epoxidice şi izo-
tiocianaţilor - astm bronşic şi neoplasm
bronhopulmonar;
 muncitorii din industria textilă şi de prelucrare a
fibrelor - îmbolnăvirea prin bronşite cronice şi astm.
Semne clinice și simptome

 DISPNEEA
 DUREREA
TORACICĂ
 TUSEA
 SPUTA
 VOMICA
 HEMOPTIZIA
 DISPNEEA
Semiologic, clinic: se poate manifesta
prin accelerarea mișcărilor
respiratorii: TAHIPNEE, prin
rărirea acestora: BRADIPNEE, și
 tulburare de ritm, frecvență și printr-o neregularitate a ritmului
intensitate a respirației, respirator: DISRITMIE
inconștientă sau resimțită de RESPIRATORIE.
bolnav ca un disconfort, “sete
de aer”, “sufocare”, “respirație
TAHIPNEE = FR>30-40
grea”,” lipsă de aer”
respirații/min + ↓ amplitudinii
 nu este specifică pentru mișcărilor respiratorii;
patologia pulmonară
BRADIPNEE = ↓ nr. de respirații/min
+ ↑ amplitudii mișcărilor respiratorii.
Apare în obstrucții incomplete ale
CA. Poate fi INSPIRATORIE,
EXPIRATORIE sau MIXTĂ.
 DISPNEEA
Pentru pacient dispneea poate avea
semnificații diferite astfel stabilirea
cauzei poate fi dificilă, din
ANAMNEZA trebuie obținute
Informații ca:
De cât timp sunt prezente simptomele?
Simptomele sunt permanente sau apar în
crize? Care sunt factorii declanșatori sau
agravanți?
De ce a ales pacientul acest moment
pentru prezentare la medic?
Inițial, este important dacă
dispneea este
prezentă în repaus sau
apare numai
la efort !
Scala de dispnee a Medical
Research Council:
 Grad 0: fără /sau dispneea apare
doar la efort intens;
 Grad 1: dispnee la mers rapid
sau alergat pe teren plat;
 Grad 2: la mers pe teren plat
(comparativ cu persoane de
aceeși vârstă);
 Grad 3: dispnee dupa 100 m sau
dupa urcat un etaj;
 Grad 4: dispnee la ieșirea din
casă sau la alte activități minime
de îngrijire
personală (spălat, îmbracat);
 Grad 5: dispnee de repaus.
 DUREREA TORACICĂ
 Simptom major al bolilor toraco-
 În funcție de sediul durerii,
pleuro-pulmonare
 Durere de origine parietală- țesuturi
moi, schelet osos, mușchi, nervi
intercostali
 Durere de origine pleurală-
pneumotorax spontan, pleurezii
 Durere de origine pulmonară
 Durere de origine cardiovasculară-
embolie pulmonară, disecție Ao, boală
coronariană, pericardite acute
 Durere de origine mediastinală-
esofagul
 Durere de origine extratoracică-
veziculara, pancreatica
distingem:
1. Durere retrosternală ce iradiază
în brațul stâng (etiologie
cardiacă)
2. Durere antero-laterală (afecțiuni
pleurale, pneumopatii lob mediu)
3. Durere toracică inferioară-
iradiere frenică – atingere
pleurală
4. Durere toracică anterioară-
traheobronșită, compresiune
mediastinală
5. Durere toracică laterală-
afecțiune bronșică, pulmonară,
pleurală sau parietală
 DUREREA TORACICĂ
Durerea toracică de origine pleuro –pulmonară
 în pleuritele uscate - durerea toracică cu caracter de junghi este discontinuă, prezentând ameliorări şi
recurenţe

 în pleurezia diafragmatică - durerea este localizată la baza toracelui, în semicentură;

 în pleurezia interlobară - durerea se proiectează la nivelul peretelui toracic, în zona mijlocie,

corespunzătoare proiecţiei scizurii oblice sau orizontale, realizând aspectul de ,,durere în eşarfă";

 junghiul emboliei pulmonare - de intensitate diferită, are de obicei sediul la baza toracelui; frecvent
de partea dreaptă, se însoţeşte de dispnee cu polipnee, cianoză, tahicardie, hipotensiune şi anxietate.
 dureri foarte intense instalate progresiv, cu topografie toracică fixă: in cancerul bronho-pulmonar şi
in mezoteliomul pleural.
 cancerul pulmonar apical – realizează sdr. Pancoast – Tobias (caracterizat prin dureri persistente în
umăr ce iradiază în braț și se însoțesc de edem al membrului superior și sdr. Claude Bernard Horner
(mioza, enoftalmie, ptoza palpebrală, roșeață a hemifaciesului)
 In bronhopneumonie - dureri de intensitate medie, bilateral
 TUSEA
In funcţie de prezența sau absența
expectorației:
 Tusea uscată- timbru sec, ineficientă,
care chinuie bolnavul, se întâlneşte în
sindromul de compresiune laringiană,
traheală, bronşică, în pleurite, pleurezii,
pneumotorax, la debutul cancerului
pulmonar, în tuberculoza infiltrativă, în
bronhopneumopatii acute, în adenopatiile
mediastinale;
 Tusea umedă - o tuse productivă, apare
în traheobronşite acute, în bronşită
cronică, bronşiectazii, TB cavitară şi în
faza de supuraţie deschisă a unui abces
pulmonar
In funcție de orar
matinală: bronşita cronică, bronşiectazii (toaleta bronşiilor)
vesperală: tuberculoza infiltrativă;
nocturnă: insuficienţa ventriculară stângă , RGE
continuă: tuberculoza, laringită, în compresiunea traheo-bronşică,
în cancer pulmonar, in metastaze pulmonare
emetizantă: tuberculoza cavitară, după prânzuri abundente, în
fistula eso-traheală şi eso-bronşică;
la pseudo-bulbari: apare prin asinergie faringo-laringeană
la efort: astmul bronşic la efort şi în insuficienţa ventriculară
stângă
pozitională: pleurite, pleurezii, abces pulmonar, bronşiectazii
semnal: in cursul toracentezei, la iritarea pleurei prin înţeparea
pleurei viscerale
 sincopală (ictusul laringean al lui Charcot): la pulmonarii cronici
prin criză hipoxică;
corticală (isterică) si volitionala (simulanţi)
alergică: în traheo-bronşita spasmodică şi astmul bronşic alergic
 SPUTA
 Produs patologic produs prin
hipersecreția glandelor mucoasei
bronșice/ al unui exsudat de la
nivelul parenchimului pulmonar
 Patologică >50ml/zi
 Culoare, aspect, miros, cantitate, orar
 Spută redusă (50-100 ml.) apare în
bronşite, tuberculoza infiltrativă,
BPOC, AB
 Spută abundentă (mai mult de 100
ml/24 ore) se întâlneşte în
bronşiectazii, bronşitele acute cu
bronhoree abundentă, abces
pulmonar în fază de supuraţie
deschisă, tuberculoză
cavitară/extinsa.
 Deosebim cinci tipuri după consistenţă:
 seroasă-spumoasă ca albuşul bătut;
 mucoasă, filantă, transparentă, incoloră:
 mucopurulentă, cremoasă, galben-verzui;
 purulentă: bronşită purulentă, bronşiectazie,
tuberculoză cavitară, abces;
 sanghinolentă sau hemoptoică.
 Culoarea:
 albicioasă sau rozată (sputa seroasă);
 galben verzui (purulentă);
 ruginie: muco-fibrinoasă hemoptoică în pneumonia
pneumococică sau pigmentată ruginiu în pneumonia cu
Serratia marcescens;
 roşiatică TB, NBP, edem pulmonar
 roşie-vişinie: infarct pulmonar şi sfârşitul hemoptiziei;
 verde: tuberculoza cavitară;
 galben-verzuie: fistule bilio-bronşice;
 neagră: antracoză.
 VOMICA
 Reprezintă evacuarea bruscă prin tuse a
După sediul vomicii deosebim:
conţinutului unei colecţii parazitare, micotice sau  vomica pulmonară: abces, chist
microbiene situată în plămân, cavitate pleurală,
mediastin, subdiafragmatic. hidatic, conţinutul tumorilor
 Lichidul evacuat poate fi: purulent, serocitrin, cu abcedate;
aspect de apă de stâncă sau sânge.
 Evacuarea este precedată de durere toracică cu
 vomica pleurală: cu lichid închistat
caracter sfâşietor, dispnee, anxietate, tuse
chintoasă, mici hemoptizii.
între foiţele pleurale;
Vomica poate fi:  vomica mediastinală: mediastinită
 masivă, unică, uneori fatală prin asfixia acută supurată;
antrenată de aspiraţia în caile respiratorii;
 vomica toracică: punct de plecare
 fracţionată, în reprize, cu volum mai mare de 100
ml. în 24 h;
un abces vertebral, sternal sau
 pseudovomica reprezintă eliminarea secreţiei
muco-purulente reţinute în bronşiectazii sau costal;
cavităţi intraparenchimatoase preformate  vomica abdominală: abces
(caverne tuberculoase, chiste aeriene infectate).
subfrenic, hepatic, renal, splenic.
 HEMOPTIZIA
 Reprezintă eliminarea sângelui prin
În diagnosticul diferenţial trebuie
tuse, din etajul subglotic al considerate:
aparatului respirator, din căile
aeriene inferioare  stomatoragia
 Caracteristic este sângele roşu-  epistaxis posterior
aprins, aerat, cu Ph alcalin.
 hematemeza
Este precedată de: În funcție de cantitatea de sânge
 senzaţie de tensiune intratoracică
eliminată
 căldură retrosternală
 minimă- spută cu striuri
 gâdililură faringiană
 gust sărat, metalic sanguinolente, cantitate de sânge
 anxietate mică
 dispnee;  medie-eliminare <500 ml
 paloare.
 abundentă >500ml
 HEMOPTIZIA
Cauzele hemoptiziei:

 tuberculoza pulmonară
 neoplasmul bronhopulmonar
 bronşiectazii
 bronşita cronică
 viroze respiratorii
 abcesul pulmonar şi gangrena pulmonară;
 chistul hidatic pulmonar;
 boala venoocluziva pulmonară ,
colagenozele:granulomatoza
 pneumonia Wegener;sindroame imune: sindromul
 stenoza mitrală Goodpasture
 infarctul pulmonar, edemul pulmonar acut  traumatisme toracice, penetrante şi
 hipertensiunea pulmonară primitivă nepenetrante;
 hemoptizii catameniale în cursul ciclului
menstrual;
 alte afecţiuni pulmonare: micoze,
 Examenul clinic al aparatului respirator
 Se compara partea dreaptă cu parte stângă
 Cât timp pacientul stă în șezut se examinează toracele posterior
 Apoi pacientul este rugat să se așeze în decubit dorsal pentru a fi examinat toracele
anterior

1. Inspecție
2. Palpare
3. Percuție
4. Ascultație
 Inspecția

Inspecţia generală, poate oferi date privind:

atitudinea şi poziţia pacientului
starea de nutriţie
faciesul
tegumentele şi mucoasele
aspectul fanerelor
modificări ale sistemului osteo-articular
tulburări neurologice
 Inspecția
Atitudinea şi poziţia – oferă date privind poziţia pacientului în
anumite boli respiratorii. Este vorba de poziţia ortopneică şi de
anumite poziţii antalgice.
Poziția ortopneică denotă o tulburare a funcției de hematoză în sensul
scăderii ei.
Cauze: astm bronșic, pleurezie masivă, edem pulmonar acut non-cardiogen,
infarct pulmonar, pneumonie, bronhopeumonie, pneumotorax, neoplasm
bronhopulmonar cu obstricție importantă, insuficiență cardiacă stângă sau
globală
Pozițiile antalgice cel mai frecvent întâlnite:
-pe partea bolnavă în caz de pleurezie masivă
-pe partea sănătoasă în caz de pleurită sau cortico-pleurită
-poziții de drenaj al bronșiilor în caz de bronșiectazii sau bronșite cronice
 Inspecția
Faciesul poate oferi date importante despre prezenţa unor boli respiratorii cum
ar fi:
 facies vultuos – cu pomeţi roşii, ochi strălucitori, pe fond febril, care apare
în pneumonia francă lobară (semnul Jaccoud - hiperemie de aceeaşi parte cu
pneumonia).
 facies palid, aşa zisul „facies veneţian” tipic altă dată pentru TBC sau în faze
avansate cu facies palid-gălbui,supt, cu ochi înfundaţi în orbite, cu cearcăne
dar cu pomeţi roşii („trandafirii cimitirului”).
 facies cianotic – mai ales a buzelor, pomeţilor şi a vârfului nasului – denotă
o afecţiune gravă pulmonară (bronhopneumonie, pneumonie masivă, BPCO
avansat, neoplasm pulmonar,etc.) sau un cord pulmonar cronic.
 facies cianotic-negru „blue-bloatter” apare la bronşiticii cronici sau în
sindromul mediastinal
 facies „pink-puffer” tipic pentru emfizematoşi
 Inspecția
Examenul tegumentelor și mucoaselor – la modficările descrise
la facies se adaugă herpesul labial caracteristic pneumoniilor virale sau
pneumonie franc lobare. Nu trebuie uitată examinare tegumentelor
membrelor inferioare deoarece pot apare modificări tipice cordului
pulmonar cronic.

Examenul fanerelor – poate decela modificări de tipul degetelor

hipocratice tipice pentru BPOC, procese pulmonare cronice, NBP etc.

Examenl sistemului nervos și osteoarticular poate releva: nevralgia

de plec brahial, asociată cu ptoză palpebrală și inegalitate pupilară,
caracteristică pentru sindromul Pancoast-Tobias sau rar în TBC apical.
 Inspecția

Modificările patologice ale toracelui se

referă la:
 modificări ale peretelui toracic
 modificări de formă ale toracelui
 modificări ale dinamicii respiratorii
 Inspecția
Modificările peretelui toracic:
-circulația superficială colaterală, apare în caz de compresiune a
venei cave superioare (sindrom mediastinal prin tumoră, gușă,
adenopatii);
-pitiriazis versicolo, micoză sub formă de pete maronii, însoțește
frecvent bolile pulmonare cu tanspirații abundente, precum
TBC; erupții veziculare pe traiectul nervilor intercostali, tipic
pentru zona zoster;
-bombări sau retracții localizate. Bombarile unilaterale: lipoame,
empiem, pleurezii bazale, pneumotorax. Retracțiile pot fi date de
cicatrici postoperatorii: lobectomii sau pneumectomii vechi
(pentru TBC frecvent), traumatisme toracice etc.
 Inspecția
Modificări de formă a toracelui
A. Congenitale
a. Simetrice:
-torace alungir, longilin care are coastele oblice, unghi epigastric ascuțit, clavicule proeminente, coasta a X-a
flotantă
-torace brevilin, scurt, cu coaste orizontalizate, unghi xifoidian obtuz, panicul adipos exgerat.
b. Asimetrive
-torace cifotic sau cifo-scoliotic
B. Dobândite
c. Simetrice:
-torace astenic – alungit, cu diametre micșorate, mai ales cel antero-posterior, umerii coborâți, fose
supraclaviculare adâncite, unghi xifoidian ascuțit, scapule ridicate; frecvent în boli comsumptive gen TBC, NBP
-torace rahitiv – asemănător celui astenic dar cu proeminența sternului, în carenă, prezența de mătănii condro-
sternale ce apare după rahitism în copilărie
-torace emfizematos – opusul primelor, cu aspect globulos, prin creșterea diametrlor, mai ales a celui AP, dând
aspect de butoi,ș gât scurt, înfundat în torace, fose supraclaviculare pline, coaste orizontalizate, unghi xifoidian
obtuz, ampliații reduseș tipic emfizemului pulmonar difuz
b. Asimetrice, prin bombări sau retracții unilaterale
 Inspecția

Modificări de dinamică respiratorie:

-se urmărește tipul de respirație al individului. Normal, femeile au o respirație de

tip costal superior, bărbații și copii, tip costal inferior
-frecvența respiratorie este de 16-18 resp/min, raportul între durata inspirației și
cea a expirului fiind de 1/3. Peste 20 resp/min – tahipnee, sub 16 resp/min –
bradipne
-se observă dacă amplitudiniile sunt simetrice bilateral
-diminuarea sau abolirea amplitudinii unei baze poate releva: pleurezie masivă,
pneumonie, pnemotorax, tumori sau chisturi mari bazale etc.
-tirajul dacă apare simetric bilateral poate fi cauzat de obstrucția laringelui sau
traheei, iar unilateral de obstrucția unei bronșii principale (corp străin, tumoră
etc.)
 Palparea
 Palparea completează datele obținte prin inspecție aducând informații care elucidează mai
ușor diagnosticul
 Se palpează: peretele toracic, vârfurile și bazele plămânilor, palparea transmiterii
vibrațiilor vocale
 Palparea toracelui se face cu pacientul în poziție șezândă, prin aplicarea feței palmare pe
torace (cu degetele lipite), pe toate fețele, succesiv și simetric. Oferă informații despre:
-conformația toracelui cu bombări, dilatări, retracții
-starea tegumentelor: temperatură, troficitate, umiditate, edeme, lipoame, tumori etc.
-starea musculaturii și a integrității sistemului osteo-articular toracic
-prezența durerii la palparea spațiilor intercostale (nevralgii), a articulațiilor condro-sternale
(S. Tietze)
-prezența frecăturii pleurale care apare în condițiile prezenței între cele 2 foițe pleurale a
unui exudat fibrinos; senzația tactilă este dată de frecarea unei bucăți de mătase sau a unei
meșe între degete și are următoarele caractere: apare în ambii timpi respiratori și se
accentuează la apăsarea cu stetoscopul sau amplificarea inspirului, dispare în apnee, dispare
la apariția colecției pleurale și poate reapărea la resorbția colecției.
 Palparea
 Palparea transmiterii vibrațiilor vocale, presupune plasarea succesivă a palmelor
pe toracele bolnavului, simetric, bilateral, în timp ce acesta rostește cu voce tare
„33”. Examinatorul va simții senzația tactilă a transmiterii sunetului de la corzile
vocale până la căile aeriene, prin parenchimul pulmonar și până la peretele
toracic.
 Palparea
 Acentuarea acesteia apare în:
 procese de condensare cu bronșie liberă: pneumonie, bronopneumonie, infarct
pulmonar, tumoră pulmonară etc
 procese cavitare cu bronșie liberă: cavernă TBC, abces pulmonar sau chist hidatic
golit
 zonele de supleanță ale plămânului din vecinătatea unui proces patologic întins care
prezintă o hiperventilație compensatorie: pleurezii sau pneumonii masive
 Diminuarea :
 procese de condensare masivă, care comprimă incomplet bronșia principală
 scăderea elasticității parenchimului pulmonar din emfizemul pulmonar
 interpunerea de aer sau lichid în cantitate mică la nivelul pleurei
 Abolirea transmiterii vibrației vocale
 afecțiuni ale laringelui cu afonie
 obstrucție completă abronșiei, intrinsec sau extrinsex prin compresiune, corp străin,
neoplasm bronșic, adenopatii sau tumori compresive
 prezența de aer sau lichid pleural în cantitate mare (pneumotorax, pleurezii masive)
 Percuția

 Presupune lovirea pretelui toracic digito-digital, pentru

obținere sunete , la care se urmărește intensitatea, tonalitatea și
timbru.
 Pacientul în ortostatism sau șezut, pentru fețele posterioare și
mediană, în decubit dorsal sau șezut pentru fața anterioară și cu
mâinile pe cap cu brațele depărtate de corp pentru percuția
fetelpr laterale. Pacientul respiră uniform, liniștit, cu gura
deschisă. Percuția se va face simetric, bilateral, de sus în jos.
 Percuția plămânului normal produce un sunet sonor, relativ jos
ca înălțime, întins pe toată aria pulmonară.
 Percuția

 Modificările sonorității pulmonare:

 Submatitate/matitatea pulmonaro (diminuarea sau abolirea sonorității):
 modificări la nivelul peretelui: obezitatea, edeme, tumori
 modificări ale parencimului pulmonar: atelectazie pulmonară sau procese
de condensare pulmonară
 Hipersonoritatea, timpanismul (creșterea sonorității pulmonare)
 bilaterală: astm bronșic în crizp, emfizem pulmonar
 unilaterală: pneumotorax, caverne sau abcese mari drenate
 timpanismul: pneumotorax cu supapă unilateral
 Ascultația
 Tehnica ascultației: se face cu stetoscopul, aplicat pe
torace, pacientul în poziție sezândă sau în ortostatism. Se
începe de la vârfuri spre baze, simetric,
 Elemente fiziologice ale ascultației
 Suflul tubar, ia naștere la nivelul arie laringo-traheale. Ascultator are
intensitate și durată mare în expir, tonalitatea este joasă și depinde de
amplitudinea mișcărilor respiratorii.
 Murmurul vezicular ia naștere la nivelul bronșiolelor terminale și
alveolelor. Este dulce, aspirativ, continuu, cu intensitate mai mare în a
doua parte a inspirației, cu durată mai mare în expir (1/3). Intesitatea
depinde de asemenea de amplitudinea mișcărilor respiratorii dar și de
grosimea peretelui toracic și de elasticitatea lui.
 Ascultația
 Zgomote respiratorii supraadăugate
 Frecătura pleurală – apare atunci când se produce inflamaţia foiţelor pleurale şi
apare un exsudat fibrinos. Apare în ambii timpi ai respiraţiei, cu caracter mai aspru,
neinfluenţat de tuse dar influenţat de apăsarea cu stetoscopul şi dispare în apnee.
Apare în faza de debut a unei pleurezii şi la rezorbţia ei, în aderenţe pleurale.
 Ralurile - ralurile apar datorită faptului că la nivelul căilor respiratorii, a alveolelor
sau căilor se dezvoltă procese inflamatorii de cauze diferite: virale, bacteriene,
micotice sau toxice , ceea ce determină inflamaţia mucoasei bronşice cu edem şi
hipersecreţie de mucus. Acestea produc formarea de travee de mucus sau stenozări
ale căilor cu apariţia de raluri sibilante şi ronflante. Aceste raluri sunt denumita
raluri uscate. Dacă inflamaţia este însoţită şi de apariţia unui exsudat fibrinos,
aderent de pereţii alveolari, în inspir acestea se desprind şi dau naştere ralurilor
crepitante. In cazul întinderii inflamaţiei exsudative şi la nivelul bronşiilor
terminale, apare nişte zgomote produse în ambii timpi ai respiraţiei care denumesc
ralurile subcrepitante sau buloase. Aceste raluri sunt raluri umede.
Laboratorul de explorări funcționale