Supuraţiile bronho-pulmonare

Disciplina II Chirurgie Toracică – UMF “Carol Davila”

Prof.dr. Ioan Cordoş
Supuraţiile bronho-pulmonare

 Bronşiectaziile
 Abcesul pulmonar
 Sindromul de lob mediu
 Aspergilomul
Supuraţiile bronho-pulmonare Bronşiectaziile

 Denumire din limba greacă:  Definiţie:

Dilataţii permanente ale bronşiilor
subsegmentare
(Hodder et colab. 1995)
Bronchus – bronşie
Ektasis – dilataţie - progresive
- ireversibile
Bronşiectaziile - Etiologie

 Congenitale:  Dobândite

 Infecţii
 Bronşiectaziile chistice congenitale  Obstrucţii bronşice
 Deficitul selectiv de IgA o Intrinseci:
 Hipogammaglobulinemia Tumori
 Fibroza chistică Corpi străini
 Sindromul Kartagener o Extrinseci – adenopatii
 Insuficienţa congenitală a cartilajelor Sindrom de lob mediu
bronşice
 Cicatrici bronşice post tbc
 Sechestraţia bronhopulmonară
 Hipogammaglobulinemia
dobândită
Bronşiectaziile –Fiziopatologie - Anatomie patologică
 Apariţia bronşiectaziilor  Clasificarea
reclamă: anatomopatologică:
 Un proces inflamator - infecţie
 Deficit de drenaj – obstrucţia căii
aeriene  Bronşiectazii cilindrice
 Deficit de apărare a gazdei  Bronşiectazii varicoase
(Barker 1995)  Bronşiectazii sacciforme

În funcţie de agresivitatea agentului Pseudobronşiectazii (reversibile)

infecţios se produc modificări
inflamatorii transmurale, edem al Bronşiectazii post tb
mucoasei şi iniţierea Bronşiectazii congenitale
neovascularizaţiei bronşice.
Bronşiectazii – distribuţia anatomică în ordinea frecvenţei

 Lobul inferior stâng

 Lobul mediu, lingula
 Plămânul stâng
 Plămânul drept
 Lobul superior drept
 Culmenul
Bronşiectaziile - diagnostic

Metode de diagnostic Diagnosticul clinic

 Anamneza
 Examenul fizic  Episoade repetate de inflamaţie a
 Bronhoscopia tractului respirator caracterizate
 prin tuse şi expectoraţie
Bronhografia (metodă standard
mucopurulentă, durând de luni sau
înaintea CT)
chiar ani.
 CT – pune în evidenţă:
 Prezenţa dilataţiilor bronşice
 Aceste episoade pot fi însoţite de
 Modificările parenchimului adiacent
hemoptizii, dispnee, wheezing sau
 Alte afecţiuni pulmonare pleurezie.
Bronşiectaziile- tratament

Tratament medical Tratamentul chirurgical

 Tratarea şi prevenirea episoadelor  Boală limitată unilateral – segment
acute sau lob

 Tratament antibiotic ţintit  Rezecţia completă a teritoriului

afectat
 Drenaj postural
 Prevenirea complicaţiilor
postoperatorii
Abcesul pulmonar

 Definiţie:
 este o formă de supuraţie pulmonară parenchimatoasă
caracterizată prin focare circumscrise de inflamaţie cu evoluţie
spre necroză şi escavare
 Infecţie pulmonară subacută în care radiografia toracică arată o
cavitate situată în plin parenchim (Geppert – 1994)
Abcesul pulmonar – Date generale

 Cunoscut de pe vremea lui Hippocrates

 În era preantibiotică, în lipsa drenajului, cel mai adesea cu evoluţie letală

 Introducerea tratamentului antibiotic a scăzut drastic letalitatea

 Creşterea frecvenţei odată cu creşterea numărului de imunodeprimaţi:

 AIDS
 Tratamente imunosupresive
 Transplantaţi
Acesul pulmonar - clasificare

Abces pulmonar primitiv Abces pulmonar secundar

 Pe leziuni pulmonare preexistente
(chist hidatic evacuat, chist aerian,

contuzie pulmonară etc.)
După aspiraţii
 Prin însămânţare hematogenă
 Obstrucţie neoplazică a bronşiei
 Fistulă eso-bronşică
 După pneumonii specifice
 Inhalare de corp străin
 După infarct pulmonar
 Emfizem bulos
Abcesul pulmonar – agenţi microbieni

Germeni anaerobi Germeni aerobi

 Klebsiella pneumoniae
 Bacteroides fragilis
 Pseudomonas aeruginosa
 Fusobacterium bacilli
 Staphylococcus aureus

 Streptococcus hemolytic  Streptococcus pneumoniae

 Haemophilus influenzae
Acesul pulmonar – factori determinanţi şi favorizanţi

 Abcesele dentare  Imunosupresoarele

 Anestezia  Obstrucţia bronşică

 Abuzul de alcool  Tulburările de motilitate

esofagiană
 Tulburările de deglutiţie
 Tulburările neurologice date de
afectarea bulbară
Abcesul pulmonar
 Vorbim despre un abces pulmonar acut  Pacient tipic:
atunci când, la momentul diagnosticului,
 Prezintă în antecedente o infecţie
simptomatologia datează de mai puţin de 6
săptămâni pulmonară sau chiar o pneumonie tipică

 Simptomatologie iniţială:
 Cel mai frecvent abcesul este unic; poate fi
şi multiplu la cei imunodeprimaţi  Febră intermitentă
 Transpiraţii nocturne
 Anaerobii rămân cei mai frecvenţi agenţi  Tuse
etiologici  Pierdere ponderală
Mai târziu:
 Infecţiile periodontale şi pneumoniile de  Spute purulente
aspiraţie se complică cel mai adesea cu
abcese pulmonare – mai puţin de 20%
 Halenă fetidă
dintre pacienţii cu abces pulmonar nu  Stare generală alterată
descriu prezenţa acestor afecţiuni în
antecedente
Acesul pulmonar - diagnostic

Diagnostic pozitiv Diagnostic diferenţial

 Anamneză  Cancer escavat (cel mai frecvent
 c.epidermoid)
Examen fizic:
 Febra
 Caverna tbc
 Halenă fetidă
 Spută purulentă
 Aspergilomul
 Examen de lab. Leucocitoză
 Bronhoscopia –permite recoltarea
 Empiemul cu fistulă bronho-
sputei (pentru culturi şi antibiogramă);
evidenţiază prezenţa obstacolului bronşic pleurală
 Radiografia standard
 CT  Chist hidatic pulmonar
Abcesul pulmonar - tratament

Principii terapeutice Lipsa drenajului intern reclamă

 Antibioterapie conform antibiogramei  Drenaj prin pleurotomie minimă
 Trat. Antibiotic 6 – 8 săptămâni
 80-90% dintre abcesele cu aerobi
răspund la tratamentul antibiotic
 Cateter dirijat CT
 Drenaj medical –
 prin bronhoscopie
 Prin cateter percutan
 Pneumostomie
 Drenaj postural
Abcesul pulmonar – tratament chirurgical
 Indicaţii:

 La cca. 10% dintre pacienţi

 Tratament medical ineficient mai mult de 8 săptămâni

 Suspiciunea de cancer

 Apariţia complicaţiilor (empiem, fistulă bronho-pleurală)

 Persistenţa unei cavităţi mai mari de 6 cm după 8 săptămâni de tratament

medical

 Hemoptizie masivă
Sindromul de lob mediu

 Definiţie:

Reprezintă atelectazia lobului mediu cu sau fără obstrucţie bronşică

Sindromul de lob mediu

Etiologie
 Inflamaţia – 47%
 Tumorile maligne – 22%
 Bronşiectaziile – 15%
 Tuberculoza – 9%

Tumorile benigne – 2%
 Diverse – 3%
(Wagner şi Johnson – 1983)
Fiziopatologie
 2 teorii :
 Bronşie lungă şi subţire înconjurată de
ganglioni – uşor de obstruat (intern
sau prin compresiune externă)
 Lipsa ventilaţiei colaterale (prin porii
Kohn)
Sindromul de lob mediu - Diagnostic
 Istoric : repetate episoade de
infecţii pulmonare (pneumonie de
lob mediu) însoţite de hemoptizie
 Endoscopia : obstrucţia
orificiului bronşiei lobare medii
prin cicatrici, tumori sau
compresiuni externe
 Înainte de 1985 bronhografia cu
substanţă de contrast era metoda
de elecţie pentru diagnosticul
pozitiv.
 CT toracică evidenţiază:
 Bronhostenoza
 Atelectazia lobului mediu
 Modificări inflamatorii – adenopatii
 Bronşiectazii
Sindromul de lob mediu - Tratament

 Lobectomie medie când:  Tratament medical la cei la care nu

se evidenţiază bronhostenoza
 Stenoză bronşică
 Atelectazie lob mediu
 Ţinere sub observaţie la cei
( cauzate de tumori endobronşice,
cicatrici tbc sau adenopatii) asimptomatici
 Hemoptizii
Aspergilomul

 Definiţie:

 Formă localizată a aspergilozei pulmonare cauzat de Aspergillus fumigatus

sau alt miceliu din acceaşi familie.

 Se mai numeşte şi micetom.

Aspergilomul - generalităţi
 Există 3 sindroame cauzate de A.
Fumigatus:
 Hipersensibiliate pulmonară
 Aspergilomul (“fungus ball”)
 Aspergiloza pulmonară invazivă
Simptomatologia este influenţată de
sistemul de apărare al organismului
 Agenţi patogeni:
o Aspergillus fumigatus
o Aspergillus flavus
o Aspergillus niger
o Aspergillus nidulans
o Aspergillus clavatus
Fungi filamentoşi ubicvitari ce se
înmulţesc prin spori.
Populează o cavitate pulmonară
preformată, situată cel mai frecvent în
lobul superior, cu peretele interior
neted, de grosime variabilă în funcţie
de reacţia inflamatorie învecinată.
Aspergilomul
 De interes chirurgical  Cavităţi potenţial populate de
Aspergillus:

 Cavernă tb
Este reprezentat de un
conglomerat de filamente
 Sarcoidoză
miceliene, fibrină şi celule
inflamatorii:
 Histoplasmoză

 Macroscopic: aspect sferic sau  Bronşiectazii

ovoidal, friabil, culoare gri, brună,
roşie sau galbenă
 Chist bronhogenetic

 Microscopic: ţesut necrotic populat  Abces cronic

de filamente miceliene, infarcte şi
hemoragii
 Cancer escavat
 Aspergilomul - Diagnostic
  Teste cutanate de hipersensibilitate
Simptome: tuse, hemoptizii

la antigen micelian
În aspergiloza invazivă:
 Reacţie serologică de precipitare
 Tuse
cu anticorpi anti A. Fumigatus
 Dispnee
 Culturi de Aspergillus numai din
 Febră produse recoltate prin bronhoscop
 Pleurodinie sau puncţie transtoracică
Poate imita embolia pulmonară:
 Dispnee  Examen radiologic: prezenţa unei
 Durere toracică “bile” într-o cavitate; opacitate
rotundă înconjurată în porţiunea
 Hemoptizie
superioară de hipertransparenţă
(Semnul Monad)
Aspergilomul - tratament
 Procedee chirurgicale pentru  Empiemul cu aspergillus:
aspergilom
 Instilaţii pleurale de amfotericină
 Plombajul muscular al cavităţii B sau nystatin
restante după îndepărtarea
micetomului
 Pleurotomie minimă
 Cavernostomie
 Pleurectomie
 Rezecţie pulmonară (lipsa
reexpansiunii pulmonare, hemoragii  Toracoplastie şi închiderea fistulei
postoperatorii)
bronho-pleurale
 Embolizarea arterelor bronşice sau a
ramurilor din subclavie care
alimentează cavern a
 Chistul hidatic pulmonar

Prof.Dr. Ioan Cordoş

Disciplina Chirurgie Toracică II – UMF “Carol Davila” Bucureşti
Chistul hidatic pulmonar - Generalităţi

Definiţie 4 specii (plathelminţi)

 E. granulosus-cel mai frecven t în
patologia umană

 Chistul hidatic pulmonar

 E. multilocularis – agentul patogen al
reprezintă afectarea ţesutului
echinococozei alveolare
respirator de către larva unui
cestod din familia Taenidae –
 E. vogeli
Echinococcus granulosus
 E. oligarthrus
 Agenţi patogeni ai echinococozei
“Chist hidatic “ Rudolphi - 1808
polichistice
Chistul hidatic pulmonar - Generalităţi

Chist hidatic –piesa operatorie Gazde

 Definitivă: canide –
 câinele,
 vulpea,
 lupul,
 şacalul
 Intermediară: ierbivore şi omnivore
 Oaia
 Capra
 Cămila
 Calul
 Porcul
 omul
Chistul hidatic pulmonar - Generalităţi
Marele ciclu echinococic
 Cestodul adult locuieşte în intestinul subţire
al gazdei definitive, unde este fixat de
mucoasa acestuia printr-o dublă coroană de
carlige situate la nivelul scolexului
(capului) de care sunt ataşate cele trei
proglote pline cu ouă.
 Parazitul are între 2-7 mm lungime.
 Ultima proglotă detaşându-se, se elimină în
mediu împreună cu fecalele câinelui
contaminând mediul ambiant, în principal
iarba. Ouale pot rezista până la un an în
mediul exterior, timp în care pot fi
răspândite pe distanţe mari de către muşte
sau vânt.
 Cestodul nu produce semne de boală la
gazda definitivă).
 Ouale ingerate împreună cu hrana de către
gazdele intermediare, ajung în intestinul subţire
al acestora unde eliberează embrionul
 traversează mucoasa intestinală şi pe calea
sângelui portal ajunge la primul filtru – cel
hepatic.
 O parte dintre embrioni traversează ficatul
ajungând la al doilea filtru capilar – cel
pulmonar.
 Depăşindu-l embrionii pot ajunge în marea
circulaţie de unde pot fi răspândiţi oriunde în
organism.
 În ficat sau pulmon, din embrion se dezvoltă
chistul hidatic, plin cu lichid în care vieţuiesc
sute sau chiar mii de embrioni microscopici gata
de dezvoltare atunci când organele infestate ale
gazdei intermediare sunt ingerate de gazda
definitivă.
Chistul hidatic pulmonar - Generalităţi
Micul ciclu echinococic
 Embrionii prezenţi în forma
chistică a parazitului (hidatida) au
dublă posibilitate de dezvoltare:
 spre un alt chist hidatic, în cazul în
care printr-un mecanism oarecare
este eliberat în umorile gazdei
intermediare (rezultând
echinococoza secundară) sau
chistul iniţial începe să
“sufere”(apariţia veziculelor fiice)
 spre viermele adult, atunci când
este ingerat de către gazda
definitivă.
Omul
 poate servi ca gazdă intermediară
infestându-se datorită contactului
cu animale (căine etc.) purtătoare
ale acestui cestod sau prin
ingestia de alimente contaminate
cu ouăle parazitului.

poate inhala ouăle accidental,
producându-se hidatidoza
pulmonară primitivă.
Chistul hidatic pulmonar – Epidemiologie – Anatomie patologică
Epidemiologie
 Boala hidatică este răspândită în toată
lumea cu precădere în America Centrala
şi de Sud, Orientul Mijlociu, Africa
subsahariană, Rusia, China, Australia şi
Noua Zeelandă.
 Cele mai multe cazuri din America de
Nord şi Europa Centrală şi de Vest sunt
semnalate la emigranţii din zonele
endemice.
 În România zonele endemice sunt
reprezentate de judeţele Tulcea şi
Constanţa.
Anatomie patologică
 perichist - ţesut inflamator fibros
aparţinând organului infestat
 Cuticula sau exochistul - membrană
acelulară pe a carei fata interna se asterne
 membrana germinativă, din care se vor
dezvolta veziculele fiice în caz de
suprainfectie a chistului sau de alt fel de
“suferinta” (jena in dezvoltare,spre
exemplu).
 Lichidul hidatic - clar ca “apa de stâncă”
în cazul chistelor intacte, tulbure în cazul
celor infectate; este puternic antigenic şi
conţine
 “nisipul hidatic” format din numerosi
embrioni hexacanti.
Chistul hidatic pulmonar - Patogenie

Nota bene Patogenie

 
Dupa ingerarea ouălor, embrionii
pot da naştere chistelor , teoretic,
în orice organ , rezultând
hidatidoza primară.
 Hidatidoza secundară rezultă din
infestarea cu embrioni din chistul
primar.
Afectarea unui singur organ este întâlnită la
cca. 85-90% dintre pacienţii
 la peste 70% dintre cazuri un singur chist.
 Ficatul este organul predilect pentru chist,
în 70-75%, urmat
 de pulmon în 10-30% dintre cazuri,
 celelalte localizări – splina, rinichiul,
orbita, cordul, creierul şi osul – totalizând
un procent de 10.
Chistul hidatic pulmonar – Patogenie
 La copii localizarea cea mai frecventă a
chistului hidatic pare să fie în pulmon.
 La pacientii cu hidatidoză pulmonară în
cca. 20-40% dintre cazuri se întalneşte şi
cea hepatica,
 în 60% hidatida se localizează în plămânul
drept,
 în 30% sunt prezente localizări multiple în
acelaşi pulmon,
 20% bilateral
 la 60% in lobul inferior
 La nivelul toracelui echinococoza
primară poate fi întâlnită şi la
nivelul pleurei, mediastinului sau
peretelui toracic.
 Migrarea embrionilor la nivel
pulmonar se poate face şi pe cale
limfatică sau chiar aeriană, dar cel
mai frecvent acest lucru se petrece
dupa ce embrionii au depăşit filtrul
sinusoidal hepatic.
 Chistul hidatic primitiv pulmonar
are o rata de crestere in diametru
de 1-5 cm/an.
Chistul hidatic pulmonar - Evoluţie
Evoluţie naturală spre complicaţii.
 complicaţii mecanice:
 complicaţi supurative:
 comprimare
 plămân (perichistul, scleroză pulmonară,
atelectazii),
 vase (fistule chistovasculare),
 piopneumochistul
bronşii (fistulă bronşică, atelectazie),
abcesul pulmonar


 nervi (nevralgii),
 perete toracic (erodare costală şi vertebrală)  piopneumotoraxul
 ruptura în bronşie cu vomică, inundaţie bronşică,
insuficienţă respiratorie, echinococoză secundară
bronhogenă)

 ruptura în pleură cu pleurezie hidatică, hidro si  complicaţii alergice: şoc

piopneumotorax sau echinococoză pleurală
heterotopică anafilactic
 alte rupturi (esofag – Sauerbruch,
Chistul hidatic pulmonar – Diagnostic clinic

CHP necomplicat CHP complicat

 Simptome:  Simptome si semne:

 Tusea seacă  Ruptura în bronşie: hemoptizia,

 Durerea toracică vomica hidatică, fragmente cuticulă,
 Dispneea de efort dispnee severă, insuficienţă
 Urticaria cu prurit (rar) respiratorie acută, moarte

 Semne:  Ruptura în cavitatea pleurală: junghi

 De regulă absente
 Uneori: matitate, raluri bronşice, frecături
pleurale, deformare torace
 Hemoptizia = semn preruptură
toracic, dispnee, tuse seaca
 Manifestări generale: febra, frison,
urticarie generalizată, bronhospasm,
cianoză
Chistul hidatic pulmonar – Diagnostic paraclinic

Biologic Imunologic
 IDR Cassoni

 Eozinofilie : 5-12%  Reacţia de fixare a complementului Weinberg-

Pîrvu

 Eozinofilia în dinamică  Testul Elisa

 Reacţia de hemaglutinare indirectă

 Testul eozinofiliei provocate (în
raport cu IDR Cassoni)  Contraimunelectroforeza

 Corelaţii între eozinofilia sanguină– complexe

imune circulante – alpha şi gamma
interferonul
Chistul hidatic pulmonar – diagnostic paraclinic

Examenul sputei Examen bronhoscopic

 material hidatic:
 Util prin “date negative”
 Membrană
 Comprimare şi stenozare bronşică
 vezicule fiice,

 scolecşi
Chistul hidatic pulmonar- diag. radiologic
CHP necomplicat
 Opacitate rotundă sau ovalară “ca
trasa cu compasul”, de intensitate
subcostală
 Radioscopic: respiraţia
echinococului (Brjozovsky-
Linberg)
CHP complicat – imagini polimorfe
În stadiul de preruptură: imaginea în semilună
 În CH deschis în bronşie:
 cavitate bine conturată cu nivel lichidian neregulat şi
aspect de membrană ondulantă
 cavitate balonizată
 imagine opacă cu membrana încarcerată
(pseudotumorală)
 În CH deschis în cavitatea pleurală:
 - pneumotorax + imagine opacă în sinusul posterior
(hidatida intactă evacuată în pleură)
 - hidropneumotorax (ruperea hidatidei)
 În CH deschis în cavitatea pleurală şi arborele bronşic:
 - imagine parenchimatoasă hidroaerică +
hidropneumotorax
 Echinococoza pulmonară secundară prin însămânţare
bronhogenă sau hematogenă
 - opacitaţi multiple diseminate bilateral, cu dimensiuni
variabile, de intensitate subcostală
Chistul hidatic pulmonar – Explorări imagistice
Chistul hidatic pulmonar – explorări imagistice
Chistul hidatic pulmonar – explorări imagistice
Chistul hidatic pulmonar – CT - RMN

CT RMN

Opacitate rotund ovalară:

  CH pulmonar complicat, cu
net delimitată de parenchimul
înconjurător evoluţie îndelungată, unde

evidenţiază mai bine imaginile
densitate lichidiană
polimorfe
 vizualizarea membranei hidatice
 fără adenopatii mediastinale sau
hilare
Chistul hidatic pulmonar – explorări imagistice – CT
Chistul hidatic pulmonar
Echografie:

 Caracterul transonic al formaţiunii chistice (localizarea

periferică)
 Prezenţa de formaţiuni chistice hepatice concomitente
Chistul hidatic pulmonar – diag. diferenţial
CHP necomplicat
 tuberculoza pulmonară: tuberculom,
infiltrat, cavernă plină
 tumori pulmonare benigne: hamartom,
lipom, fibrom, angiom, leiomiom, etc
 tumori bronho-pulmonare maligne:
primitive sau metastatice
 tumori si chiste mediastinale: chist
dermoid, chist gastroenteric, chist
neuroenteric, chistul hidatic
mediastinal, lipom, neurinom, fibrom
 afectiuni congenitale chistice
pulmonare: chist bronhogenetic, chist
pleuropericardic, chist aerian infectat
 alte malformatii pulmonare :
sechestraţia pulmonară
 anevrismul de aortă
 afecţiuni pleurale: pleurezie închistată
axilară sau interlobară
 afecţiuni parietale tumorale,
inflamatorii sau chistice: sarcoame,
abcese reci, displazie fibrochistică
 chistul hidatic de diafragm şi de dom
hepatic
Chistul hidatic pulmonar – diag.diferenţial

CHP complicat

 rupt în bronşie:  rupt în pleură:

 abcesul pulmonar evacuat
 chistul aerian infectat  pneumotorax spontan
 bula de emfizem
 caverna TBC cu nivel  pleureziile para sau metapneumonice
 hernia diafragmatică (gastrotorax)
 în forma pseudotumorală (cu  pleureziile neoplazice
membrana încarcerată) diagnosticul
diferential trebuie sa includă toate  mezotelioame
neoformaţiile solide toracice
Chistul hidatic pulmonar - Tratament

Medical Chirurgical
 În chistele hidatice sub 2 cm
 În funcţie de starea chistului:
 Compuşi necomplicat sau complicat
benzilmidazolici:mebendazol şi
albendazol
 Principii: îndepărtarea hidatidei şi

desfiinţarea cavităţii perichistice
Praziquantel

 Ideal: în CHP necomplicat

 Efecte secundare neplăcute: dureri
abdominale, modificarea probelor îndepărtarea hidatidei intacte,
hepatice, leucopenie, anemie, cefalee, capitonajul cavităţii restante
anorexie, alopecie,astenie.
 Tratamenmt postchirurgical
Chistul hidatic pulmonar – tratamant chirurgical

Procedeul Coman Procedeul Hugon

Chistul hidatic pulmonar – tratamant chirurgical

Procedeul Dubau
Chistul hidatic pulmonar – tratamant chirurgical

Îndepărtarea intactă a hidatidei Chist hidatic

Chistul hidatic pulmonar – tratamant chirurgical

Cavitatea reziduală Capitonaj Dor

Chistul hidatic pulmonar – tratamant chirurgical

Evacuare parţială-inactivare Îndepărtarea membranei

Chistul hidatic pulmonar – tratamant chirurgical
Procedeul Perez - Fontana
Se bazează pe ideea falsă că între
perichist şi ţesutul pulmonar normal al
exista un spaţiu de clivaj. Perichistul
nefiind altceva decât parenchim
pulmonar modificat prin compresiunea
exercitată de parazit în perioada
creşterii lui, conţine structuri vasculare
şi bronşice. Evident, disecţia în acestă
zonă va fi urmată de hemoragie şi
aeroragie.
Procedeul nu este recomandat
Tratarea cavităţii restante
 Proc.Posadas – Cărpinişan - se va
drena aspirativ doar cavitatea pleurală
cu două tuburi, cavitatea perichistică
adusă aproape la plat, drenând în
aceasta din urmă .
 Proc. Juvara – recomandă sutura
deasupra fistulelor bronşice a
pediculului musculo-vascular din
spaţiul de abord
 Proc. Geroulanos - drenajul separat al
cavităţii reziduale şi a cavităţii
pleurale, prima în sistem închis
neaspirativ, a doua racordată la o
aspiraţie blândă.
Chistul hidatic pulmonar – tratamant chirurgical

 Rezecţiile reglate şi atipice

 sunt rezervate chistelor mari care desfiinţează mai mult de 60 – 70% din
volumul lobului

 parenchimul rămas este de proastă calitate, nemai expansionându-se după

eliminarea hidatidei

 când avem de-a face cu chiste de mici dimensiuni, situate marginal care se
pretează la adevărate rezecţii atipice, sacrificiul de parenchim pulmonar
fiind de mică importanţă.