Cursul 9

Legătura covalentă

- se stabileşte între atomii de nemetale prin punerea în comun de electroni exteriori;

- electronii “comunizaţi” ce formează o legătură covalentă trebuie să aibă spini opuşi.

Ex:
- molec. diatomice:
H2, Cl2, N2, HCl, etc.
au atomii componenţi legaţi prin legături
- unele molec. covalente.
poliatomice:
CH4, CH3Cl, CH3OH

•Covalenţa unui atom = numărul de legături covalente pe care acesta le stabileşte

cu partenerii într-un compus dat.

Daniela Resiga,
 Ex:

• H2 : fiecare atom de H îşi realizează o configuraţie electronică stabilă, de dublet:

• Cl2 : Fiecare atom de Cl îşi realizează o configuraţie electronică stabilă, de octet:

• N2 : atomii de N pun :în comun cȃte 3 electroni:

• Legături covalente se stabilesc şi între atomi neindentici, ca în cazul moleculei de HCl :

Daniela Resiga,
 3

Daniela Resiga,
• Valenţa = nr. e- puşi în comun de
Ex: Cl = monovalent
către un atom pentru formarea de
covalenţe şi pentru dobândirea configu- O = bivalent
raţiei de gaz rar. N = trivalent.

Legătura covalentă poate fi:

•nepolară – dacă cei doi atomi legaţi

prin covalenţă sunt identici, caz în care
perechea de electroni comuni se află la
mijlocul distanţei dintre cele două nuclee.

•polară – dacă atomii sunt diferiţi, caz în

care perechea de electroni ce formează
covalenţa este atrasă către atomul mai
electronegativ.

Tipuri de legături covalente. 1

Daniela Resiga,
•Într-o legătură covalentă polară, în jurul atomului mai electronegativ apare o
densitate electronică mai mare

această legătură are o cotă parte de legătură “ionică”.

• Legătura covalentă este specifică substanţelor organice.

•Atomul de C are cea mai pronunţată tendinţă de a forma legături covalente,

deoarece el are 4 e- de valenţă (are caracter electroneutru).

Daniela Resiga,
 • În combinaţiile organice se întâlnesc atomi uniţi prin două sau trei covalenţe.

Ex:

• În aceste legături multiple (duble

sau triple) se disting:
- electronii σ, care formează primul
dublet
- electronii π care formează următorii
dubleţi.

•Electronii π sunt mai mobili, iar

dubletul lor e mai uşor de desfăcut, şi
ca urmare ei participă primii la reacţiile
chimice.

• Regula covalenţei maxime - Sidgwick:

- hidrogenul poate forma o singură covalenţă;
- elem. perioadei a doua → max. 4 covalenţe;
- elem. din perioadele trei şi patru → max. 6 covalenţe;
- celelalte elem. → max. 8 covalenţe.

Daniela Resiga,
 Legătura coordinativă

= un caz particular de legătură covalentă: se realizează prin punerea în comun a unei

perechi de electroni care provin de la un singur atom.

•Pentru formarea unei legături coordinative este necesar ca un atom dintr-o

moleculă să conţină cel puţin un dublet electronic liber, neparticipant la legături
chimice, pe care-l poate pune în comun cu un cation sau cu un atom ce are deficit de
electroni.
• Donor = atomul sau ionul care cedează perechea de electroni
• Acceptor = atomul sau ionul care primeşte electronii donorului.

• Formarea legăturii coordinative în cazul atomului de azot:

Atomul de N (grupa V A):
- are 5 electroni pe stratul de valenţă
- pentru a dobândi structura de octet are nevoie de încă 3
- el angajează 3 electroni în covalenţe normale
- un dublet electronic rămâne liber
- acest dublet poate forma o legătură coordinativă cu un proton sau cu un atom ce are stratul
exterior incomplet.
4

Daniela Resiga,
Ex: Formarea clorurii de amoniu din amoniac şi acid clorhidric :

•Obs: Moleculele care conţin în structura lor şi legături coordinative au în general

denumirea în sufixul “oniu”.

Daniela Resiga,
 Legătura metalică

• Atomii metalelor având un număr mic de electroni de valenţă

nu se pot lega între ei nici prin legături covalente, nici prin legături ionice, neavând
posibilitatea de a-şi completa octetul electronic prin formarea de asemenea legături.

• Legătura metalică

-se stabileşte între un nr. mare de - o distribuţie ordonată de

atomii de metale, numai în stările miezuri atomice, cu o întindere
de agregare condensate (lichidă infinită
sau solidă) +
-constă în colectivizarea totală a - un gaz electronic ce aparţine
electronilor exteriori ai atomilor tuturor miezurilor.
6

Daniela Resiga,
 •Lucrul mecanic de extracţie a electronului Lex= en. nec. pentru îndep.
unui e- de pe supr. unui metal.

• Energia de ionizare primară Ei = en. nec. pentru a expulza 1 e- din acelaşi atom liber,
în fază gazoasă.

Lex < Ei

• Explicaţia emiterii uşoare de electroni de către metale, la temperaturi ridicate:

electronii nu se desprind din atomi singulari, ci din comunitatea de electroni

apaţinând tuturor atomilor.

Daniela Resiga,
• Sarcina pozitivă remanentă nu e localizată la atomi singulari, ci se distribuie asupra
tuturor atomilor, fracţiunea ce revine fiecărui atom fiind foarte mică.

Daniela Resiga,
 4.1.2. Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice

• În această teorie, electronului (cu caracter dual, undă-corpuscul) i se ataşează o

funcţie de undă Ψ, care este soluţie a ecuaţiei lui Schrödinger:

 me 
 (r )  2 2 (E  Ep ) (r )  0 ecuaţia staţionară a lui Schrödinger


 2  2  2
 
 x y z = operatorul lui Laplace

Ψ → probab.de a găsi e- într-o anumită regiune în jurul nucleului;

→ implică renunţarea la traiectoriile clasice precise.

• În funcţie de aproximările folosite la rezolvarea ecuaţiei lui Schrödinger, în teoria

9

Daniela Resiga,
mecanic-cuantică se disting două metode:

10

Daniela Resiga,
 • Metode:

M.L.V. = metoda legăturii de valenţă

- Walter Heitler - Fritz London

(1904-1981) (1900-1954)

- Linus Pauling - John Slater

(1901-1994) (1900-1976)

11
 2). M.O.M. = metoda orbitalilor moleculari

- Friedrich Hund
(1896-1997)

- Robert Andrews Mulliken - Erich Hückel

(1868-1953) (1896-1980)
 - la formarea legăturii chimice are loc
MLV o combinare a funcţiilor de undă
+ consideră că: orbitale atomice “exterioare” ale
MOM atomilor ce interacţionează.
- în combinare intră funcţiile de undă
caracteristice stării fundamentale.

13