CERCETĂRI PRIVIND INFLUENȚA UNOR FACTORI

TEHNOLOGICI ASUPRA EVOLUȚIEI PARAMETRILOR

CANTITATIVI ȘI CALITATIVI LA CULTURA IRIGATĂ
DE

AFIN ÎN CONDIȚIILE ECOLOGICE ALE JUDEȚULUI

MARAMUREȘ

1
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

CUPRINS

INTRODUCERE ...................................................................................................................... 3

CAPITOLUL I.......................................................................................................................... 3

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA

IRIGATA DE AFIN ................................................................................................................. 3

CAPITOLUL II ........................................................................................................................ 4

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND ÎNFIINȚAREA PLANTAȚIILOR

DE AFIN ................................................................................................................................... 4

CAPITOLUL III....................................................................................................................... 4

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE ȘI

CONSUMUL DE APĂ LA CULTURA DE AFIN .................................................................. 4

CAPITOLUL IV ....................................................................................................................... 5

CADRUL NATURAL AL ZONEI ÎN CARE S-AU DESFĂȘURAT CERCETĂRILE ........ 5

CAPITOLUL V ........................................................................................................................ 7

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR. MATERIAL BIOLOGIC STUDIAT ȘI

METODELE DE CERCETARE ............................................................................................. 7

CAPITOLUL VI ....................................................................................................................... 8

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENȚA UNOR FACTORI

TEHNOLOGICI ASUPRA CREȘTERII LĂS TARILOR ȘI A PRODUCȚIEI LA
CULTURA IRIGATĂ DE AFIN ÎN CONDIȚIILE JUDEȚULUI MARAMUREȘ .............. 8

CAPITOLUL VII ................................................................................................................... 11

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUEN ȚA UNOR FACTORI

TEHNOLOGICI ASUPRA CALITĂȚII PRODUCȚIEI LA CULTURA DE AFIN ÎN

CONDIȚIILE JUDEȚULUI MARAMUREȘ ....................................................................... 11

CAPITOLUL VIII .................................................................................................................. 15

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICIENȚA ECONOMICĂ A IRIGĂRII

CULTURII DE AFIN ÎN CONDIȚIILE ECOLOGICE ALE JUDEȚULUI

MARAMUREȘ.............................................................................................................................15

CAPITOLUL IX ..................................................................................................................... 19

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ....................................................................................... 19

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 24

2
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

INTRODUCERE

0 0

Afinul (V. myrtilius L.) este cunoscut din antichitate și provine din America de
Nord. Afinul spontan, reprezentat prin peste 450 de specii, este răspândit între paralelele
45 și 71 , în Asia, Europa, și America de Nord și crește în zone înalte cu altitudini de
până la 2800 m, pe soluri acide (BÎSTROVA et al., 1968).

CAPITOLUL I

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA

IRIGATA DE AFIN

Afinul de cultură își are originea în America de Nord și se prezintă prin cele trei
specii de bază: afinul cu tufă înaltă (V. corymbosum L), afinul scund (V. lamarckii Camp)
și afinul ochi de iepure (V. virgatum). Afinul cu tufă înaltă a fost ob ținut din dou ă specii
V. corynbosum L. și V. australe (HOZA și VELCEA, 2004). Înc ă din anul 1816 fermierii
din Statele Unite au început să irige afinul crescut spontan, iar din anul 1845 au fost
înființate primele mari plantații. Pe plan mondial, țările cu cele mai mari produc ții de afin
sunt Statele Unite, Canada și Germania. Extinderea culturii de afin are loc în America de
Sud, Chile, Europa, Asia, Australi, Noua Zeela ndă și China. Afinul cu tufă înaltă a fost
introdus în cultură la începutul secolului XX pe continentul nord- american de către
cercetătorul Dr. F.V. Coville în perioada 1937 -1988. În anul 1929, în Germania, Dr
Walter Hermann, a importat plante de afin din SUA și în colaborare cu Dr. F.V. Coville a
omologat noi soiuri, iar în anul 1934 a înființat o ferm ă care pân ă în 1950 s-a extins la 50
de hectare (LIEBSTER, 1961). Culturile de afin s-au extins, de asemenea, în Bulgaria,
Scoția, Lituania, Norvegia, unde cele mai bune rezultate, au fost ob ținute prin cultivarea
pe biloane și irigare prin picurare (VESTRHEIM et al., 2002)

În țara noastră primele culturi de afin au fost înfiin țate în anul 1968, la Bilcești,
Câmpulung Muscel, unde s-au făcut cercetări timp d e 30 de ani d e către cercetătorii
Gheorghe Bădescu și Lidia Bădescu și s-a dovedit că afinul cu tufă înaltă poate să fie
cultivat cu succes în condițiile pedoclimatice existente la noi. Cercetări în domeniul
culturii afinului s-au efectuat de asemenena la Baia Mare de către cercetătorul Andrei

3
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

Lazăr, la Mărăcineni de către cercetătorul Mircea Botez și cercetătoarea Paulina Mladin,

la S.C.D.P. Cluj-Napoca, de către dr. ing. Doina Clapa.

CAPITOLUL II

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND ÎNFIIN ȚAREA

PLANTA ȚIILOR DE AFIN

Materialul săditor constă în butași înrădăcina ți, la ghivece, de 2-3 ani, aceștia fiind
testați pentru 7 viruși. Testarea se face aplicând testul Elisa sau prin altoire cu plante
indicatoare (SUMEDREA et al ., 2014). Solul natural pentru planta de afin este bine să fie
nisipos sau argilos-nisipos, cu 70% nisip și mai pu țin de 15% argil ă, cu pH de
aproximativ 5,5 și un con ținut mai mare de 4% în materie organic ă. Solul trebuie să
îndeplinească atât proprietățile fizice cât și cele chimice corespunzătoare pentru a asigura
o bună creștere și dezvoltare a culturii de afin, să fie acide, bine drenate și bine expuse la
lumin ă iar apa să nu stagneze în sol mai multe zile. Plantarea se face toamna sau
prim ăvara, înainte ca planta să intre în vegetație, la distanța de 2,8-3 m, între rânduri și 1
m distan ță între plante pe rând, ceea ce corespunde unei densități de aproximativ 3333
plante la ha. Solul se men ține acoperit prin mulcire cu rumegu ș, talaș, scoar ță de copac,
agrotextil. Irigarea se poate face prin mai multe metode:
0 irigarea prin aspersiune cu micro
și macrojet și irigarea prin picurare. Pentru culturile de afin se preferă sistemul de irigare
prin picurare care furnizează apa la nivelul solului, doar p entru plantă, fapt pentru care
procesul de evaporare este redus și apa este conservat ă. Recoltarea afinelor se poate face
manual sau mecanizat cu ajutorul mașinilor de recoltat. Depozitarea afinelor se face
pentru maximum 4 săptămâni, la o temperatură de 0,5 C (BĂDESCU, 1984 ).

CAPITOLUL III

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE

 IRIGARE ȘI CONSUMUL DE APĂ LA CULTURA DE AFIN

. Irigarea culturilor se aplică pe plan mondial atât în zonele aride ale globului cu

precipitații de 250-500 mm anual, cât și în regiunile subumede unde precipitațiile sunt de

700-800 mm anual, irigarea fiind o metodă eficientă prin care se influențează nivelul și

4
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

calitatea producției (IONESCU-Ș ISEȘTI V., 1971; NAGY și LUCA, 1994). Factorii care
influen țeaz ă necesitatea irigării culturilor sunt factorii climatici, factorii economici, de sol
și de plantă. Cantitatea de ap ă irigată diferă în funcție de stadiul de dezvoltare a plantelor.
Odată cu apa de irigare se aplică și fertilizarea cu nutrienți în formula care ține seama de
stadiul de dezvoltare și fenofaza de creștere și fructificare a plantei. Afinul are nevoie de
o aprovizionare continuă cu ap ă din momentul deschiderii mugurelui primăvara până la
c ăderea frunzelor toamna, în special în perioada fixării fructului. Irigarea prin picurare,
microirigare, poziţionează apa în zona rădăcinii, astfel se pierde mai puţin ă ap ă prin
evaporare, sunt utilizate motoare şi pompe mai mici, presiunea este mai sc ăzută, toate
acestea ducând la costuri de operare mai scăzute (KORCAK, 1992).

HOLZAPFEL, (2009), arată că, pentru a avea o producție optimă, este esențial a
lua în considerare diversele caracteristici ale culturii care afecteaz ă cerin țele de irigare,
inclusiv distribu ția rădăcinii în sol, disponibilitatea și calitatea resurselor de ap ă, alegerea
celui mai eficient sistem de irigare, având în vedere restric țiile fizice, de mediu și
tehnologice Fertilizarea este de asemenea un element esential pentru ob ținerea unei
producții bune din punct de vedere cantitativ si calitativ.

CAPITOLUL IV

0
CADRUL NATURAL AL ZONEI ÎN CARE S-AU DESFĂȘURAT
0 0 0

CERCETĂRILE

Experien țele care stau la baza elaborării tezei de doctorat s-au desfă șurat într-un
câmp experimental situat pe un teren din localitatea Tohat-Ulmeni, Jude țul Maramureș.
Județul Maramureș este situat
0 în partea de nord
0 -vest a țării între p aralelele 47 020 ’00’’ și

48000 ’15 ’’ latitudine nordică și meridianele 22 52 ’30 ’’ și 25 07’30 ’’ longitudine estic ă,

la 20 km de centrul geografic al Europei. Spațiul maramureșan, cu aspect de cetate
naturală, ocup ă Depresiunea Maramureșului flancată pe trei părți de șirul de munți Igniș,
Gutâi, Țibleș, Rodnei, Maramure șului, iar la nord, cursul Tisei constitue limita județului.
Câmpul experimental, a fost amplasat în, ferma Tohat-Maramureș, pe un teren
coordonatele geografice: 47 29 ’45,87 ’’ și 47 29’43,51 ’’ latitudine nordică 23 18’14 ’’și
23 17 ’59,19’’ longitudine estică, cu cota de 163 m. Așezarea face parte din Depresiunea
Baia Mare, partea sud-estică a acesteia, cu plasare pe Platforma Someșean ă. Solul pe care
au fost amplasate experiențele este un sol brun podzolit, arabil, specific depresiunii Baia-

5
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

Mare. Conform buletinului de analiză realizat de OSPA Maramureș, din punct de vedere
al caracteristicilor fizice, solul câmpului experimental se caracterizeaz ă printr -o
porozitate mare, în orizontul A, cu textura diferen țiată pe profil, cu permeabilitate mică și
volum edafic util mare. Din punct de vedere chimic, câmpul experimental are o reacție
acid ă în primele orizonturi, un con ținut mijlociu de azot total, extrem de mic în potasiu
mobil, cu rezerva de humus m ică. Neameliorate aceste soluri au o fertilitate foarte
scăzută . Nutrien ții se adaugă în mod continuu în sol sub formă de îngră șăminte minerale
și organice, în cantități necesare, pentru asigurarea macro și microelementelor cum sunt
azotul, fosforul și potasiul.

În urma analizei valorilor termice înregistrate

0 pe perioada desfășurării
experimentului s-a constatat că în medie regimul termic a fost răcoros, cu valori normale
pe perioada verilor. Temperatura minimă de -4,05 C, a fost atinsă în luna noiembrie
2012, iar în luna iulie 2013, temperatura maximă de 19,6 C. Valorile termice cele mai
scazute, sub valorile medii, sunt cele caracteristice anului experimental 2015, când
vremea a fost în general rece. Valorile cele mai apropiate de valorile normale sunt cele
ale primului an experimental. Regimul termic pentru perioada de desfășurare a
cercetărilor, este caracterizat de valori termice medii anuale, apropiate de valoarea medie
anuală normală necesară unei dezvoltări vegetative eficiente a plantelor de afin. Din
punct de vedere pluviometric, perioada experimentală a fost în general secetoas ă, cu
valoarea maximă a precipitațiilor înregistrată în luna iunie 2013, de 141,6 mm și valoarea
minim ă de -3,59 mm înregistrată în luna februarie 2015. Primul an experimental a fost
caracterizat de o vreme secetoasă pentru perioada de toamn ă și de iarnă a anului 2012, o
vreme foarte ploioasă și excesiv de ploioasă pentru primăvară și vară anului 2013. Anul
al doilea, a fost un an secetos pe toată perioada cu excepția lunii mai 2014, caracterizată
de o vreme normal ă și luna iulie 2014 cu o vreme ploioasă. Anul al treilea,.a fost în
general secetos cu excepția lunilor octombrie 2014 și mai 2015, care au fost excesiv de
ploioase. Regimul pluviometric pentru cei trei ani este ca racterizat de o vreme secetoasă,
foarte secetoasă și extrem de secetoasă în perioada de toamnă și de iarnă și de o vreme
ploioasă și pe alocuri foarte ploiasă în perioada de prim ăvară și vară, regimul
pluviometric no rmal fiind întâlnit doar în două luni, luna septembrie 2013 și luna mai
2014.

6
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

CAPITOLUL V

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR. MATERIAL BIOLOGIC

STUDIAT ȘI METODE DE CERCETARE

Teza de doctorat ‚, Cercetări privind influența unor factori tehnologici asupra

evoluției parametrilor cantitativi și calitativi la cultura irigată de afin în condițiile

ecologice ale județului Maramureș’’, are drept scop perfec ționarea unor aspecte
tehnologice de cultură şi a consumului de ap ă la cultura irigată de afin din câmp, în
vederea obţinerii unei producţii mai mari şi constante, cu costuri mai reduse, diferen ţiat şi
comparativ pe cele dou ă soiuri. În experien ță a fost studiat modul în care materialul
biologic s-a adaptat la condițiile specifice zonei, la gradele de irigare și fertilizare. Un
obiectiv important al cercetărilor efectuate a fost atât analiza interac țiunii a celor trei
factori exerimentali: irigare, fertilizare și soi asupra cre ș terii lastarilor și producției
realizate la cultura de afin cât și interacțiunea fiecărui factor individual pe parcursul celor
trei ani de exeriență. A fost studiat deasemenea modul în care soiurile de afin s-au adaptat
la condițiile specifice structurii si compoziției solului existent în zonă. Obiectivele
specifice prin care s-a urm ărit realizarea scopului propus sunt următoar ele: alegerea zonei
de desfă șurare a experien ței și caracterizarea acesteia din punct de vedere geomorfologic,
hidrologic, hidrogeologic, pedoclimatic precum și al vegetației și faunei existente;
alegerea materialului biologic, a celor doua soiuri, Hannah’s Choice și Elliott și studiul
comportării lor sub aspectul productivității și indicilor de calitate în condițiile de irigare
existente; studiul dinamicii umidit ății din sol, în zona de experimentare, cu scopul
aplicării cât mai raționale a normelor de irigare; stabilirea sursei și a metodei cele mai
eficiente de irigare, cu un consum de energie cât mai redus; studiul consumului de apă la
cultura de afin în funcție de fenofazele de dezvoltare, pentru cele doua soiuri; stabilirea
influen ței regimului de irigare și fertilizare asupra producției pentru cele doua soiuri de
afin; efectul lucrărilor de întreținere necesare culturilor de afin; eficien ţa economică a
culturii în câmp, în condiţii de irigare, diferenţiat și comparativ, asupra so iurilor de afin
luate în studiu.

7
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

Soiurile cultivate în ferma Tohat sunt Hannah ’s Choice, care face parte dintre
soiurile timpurii, și soiul Elliot care face parte din categoria soiurilor târzii, plantele
provenind de la pepiniera din Șomcuta Mare.

Hannah ’s Choice este un soi timpuriu și cre ște înalt pân ă la 1,60 -1,80 m. Produce
fructe de mărime mare şi medie, de culoare albastru închis, cu o cicatrice mare, cu
dimensiuni excelente şi ferme, cele mai coapte de dimensiuni mai mari decât cele în curs
de coacere aflate fiind pe aceeaşi ciorchină. Hannah ’s Choice este un soi timpuriu. Soiul
Elliott, face parte dintre soiurile târzii, este unul dintre cele mai productive soiuri
ajungând la producţii de peste 20 tone/ha. Tufa crește înaltă până la 1,80 metri, este
viguroasă, verticală şi robustă, necesită locuri însorite, tolereaz ă pu țin ă umbră, trebuie
udat bine în mod special în perioada de vară, de secetă și rezistă la temperaturi joase de
pân ă la -30 grade Celsius. Experien țele care stau la baza tezei de doctorat s-au derulat pe
perioada 2012-2015 și au fost amplasate în câmpul experimental care se află în ferma
Tohat, pe un teren cu pantă mică, uniform, cu posibilităţi de mecanizare, fără fenomene
de alunecare, pe un sol, cu o reacţie moderat acid ă, având pH de 5,3. Ferma este
prev ăzută cu un grup de pompare, sistem de filtrare și fertirigare, două bazine închise de
stocare a apei, sistem de irigare prin picurare, conductă magistrală, conducte zonale și
tuburi de picurare pe bilon. . Câmpul experimental din Tohat este structurat în 8 blocuri
2 2
rondomizate în 3 repetiţii, are 8 variante (v=2x2x2) și 24 de parcele experimentale
(N=8x3). Parcela are 10 arbusti, plantaţi pe biloane, la distanţa de 1 m, şi 3 m între
rânduri. Fiecare parcelă are 36 m (12x3), rezultând o suprafață experimentală de 864 m .

CAPITOLUL VI

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUEN ȚA UNOR

FACTORI ASUPRA CREȘTERII LĂSTARILOR ȘI A PRODUCȚIEI LA

CULTURA IRIGATĂ DE AFIN ÎN CONDIȚIILE JUDEȚULUI

MARAMUREȘ
 Rezultatele cercetărilor efectuate la Tohat-Ulmeni, judeţul Maramure ş, în
condiţiile fiecărui an experimental (2013, 2014, 2015), pentru creşterea lăstarilor de afin,
decurg din analiza schemei experimentale corespunzătoare unui experiment trifactorial
(2x2x2), reprezentat de următorii factori: factorul A – Regimul de irigare, cu două

graduări: a1– irigare de bază; a2 – irigare de bază + irigare suplimentară; factorul B –

8
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

Gradul de fertilizare, cu două graduări: b1- fertilizare de bază; b2 – fertilizare de bază +

fertilizare suplimentară; factorul C – Material biologic, (soiul) cu dou ă gradu ări: c1 –

Hannah ’s Choice; c 2 – Elliott. Rezultatele creşterii lăstarilor, cât și rezultatele privind
producțiile obținute, au fost exprimate în centrimetrii (cm), respectiv în tone pe hectar (t/ha),
ca medii pe variante. Prelucrarea datelor statistice prin analiza varian ţei ANOVA s-a
realizat atât pentru fiecare factor în parte, (regim de irigare, fertilizare, soi), cât şi pentru
interacţiunea complexă existentă între cei trei factori luaţi în studiu, respectiv,
interacțiunile: (1) irigare x fertilizare (A x B), (2) irigare x soi (A x C), (3) fertilizare x
soi (B x C), precum şi (4) irigare x fertilizare x soi (A x B x C).

Din analiza comparativă a rezultatelor ca medie a anilor experimentali, în ceea ce

privește creșterea l ăstarilor se observă că, în anul 2013 s-a înregistrat o cre ștere medie a
lăstarilor de afin de 29,87 cm. Creșterea medie a lăstarilor pentru anul 2014 are valoarea
de 22,37 cm și prezintă o diferen ță negativ ă distinct semnificativă (d = -7,49 cm) față de
creșterea medie a lăstarilor din anul 2013, considerată martor. Creșterea medie a lăstarilor
în anul 2015 are valoarea de 12,95 cm și prezintă o diferen ță negativă foarte
semnificativ ă (d = -16,91 cm), fa ță de creșterea medie a lăstarilor din anul 2013,
considerată m artor. Cre șterea medie a lăstarilor, ca medie a celor trei ani experimentali
(2013, 2014, 2015), ținînd cont de regimul de irigare, factorul A, prezintă o diferen ță
foarte semnificativă (d = 5,78 cm), pentru creșterea medie a lăstarilor de pe varianta
irigat ă suplimentar, fața de creșterea medie a lăstarilor de pe varianta irigată de baz ă,
considerată martor. Dac ă luăm în considerare influen ța factorului fertilizare B, creșterea
medie a l ăstarilor, pentru cei trei ani experimentali prezintă o diferen ță pozitivă foarte
semnificativă (d = 6,05 cm), pentru creșterea medie a lăstarilor de pe varianta fertilizată
suplimentar față de creșterea medie a lăstarilor de pe varianta fertilizată de baz ă.
Comparând cre șterile medii din cei trei ani experimentali în funcție de soi, cre șterea
medie a l ăstarilor prezint ă o diferen ță negativă foarte semnificativ ă statistic (d = -7,78
cm) pentru soiul Elliott, față de creșterea medie pe cei tei ani experimentali pentru soiul
Hannah’s Choice.
9
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

Mt.
oo

35 29.86 Mt. ooo

ooo
24.62*** 24.75 *** 25.67
22.37
30 18.84 Mt.
18.7 Mt.
17.79
12.95
25

20

15

10

2013 2014 2015 Irigare de bază Irigare de bază Fertilizare de Fertilizare de Hannah’s Elliott

/ Normal bază / Normal bază +

+ fertilization suplimentar /

irrigation sumplimentar Normal

Factorul A fertilization + Factorul D

/ Normal

irrigation + additional

additional
Factorul C

Factorul B

DL 5% 2,86 DL Factor A 5% 1,70 DL Factor B 5% 1,25 DL Factor C 5% 1,47

DL 1% 4,74 DL Factor A 1% 2,57 DL Factor B 1% 1,75 DL Factor C 1% 2,00

DL 0,1% 8,86 DL Factor A 0,1% 4,13 DL Factor B 0,1% 2,47 DL Factor C 0,1% 2,67

Fig.1. Rezultate privind creşterea lăstarilor de afin înregistrată în funcție de factorii

experimentali ca analiză comparativă a mediilor anilor 2013 -2015, Tohat – Maramureş Fig.1.
Results regarding the European Bluberry shoots growings registered for each factor

influence as comparative analyz of 2013-2015 means, Tohat – Maramureş

 Creștere lăstari / Shoots
Din analiza comparativă a rezultatelor de produc ție, ca medie a anilor experimentali,
d acă se ia în considerare factorul irigare (A), se observă o diferen ță pozitivă distins

growing (cm)
semnificativ ă (d= 0,68 t/ha), cu 30, 5%, în termeni relativi,între producția de pe varianta
irigată suplimentar, față de producția de pe varianta irigată de bază.

Dacă lu ăm în considerare factorul fertilizare, se observ ă de asemenea, că exist ă o

diferen ță pozitivă semnificativă (d = 0,19 t/ha), cu 7,6%, mai mare în termeni relativi,
între produc ția de pe varianta fertilizată suplimentar față de producția de pe varianta
fertilizată de bază. Influe n ța factorului soi (C), arată că există o diferență distinct
semnificativă (d = 0,05 t/ha), cu 1,8% superioară, între producția de pe varianta cultivată
cu soiul Elliott, față de varianta cultivată cu soiul Hannah’s Choice, considerată martor.

10
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

**
Mt Mt
5 4,38** Mt

4,5 Mt
2,93 2,68*
4 2,5 2,57 2,61**
2,33* 2,25
3,5
1,06
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0

2013 2014 2015 Irigare de bază Irigare de bază Fertilizare de Fertilizare de / Hannah’s Elliot
Normal
+
bază / Normal bază + Choice

irrigation sumplimentar fertilization suplimentar /

/ Normal Normal

Producții anuale / Yearly yields irrigation + fertilization + Factorul C

additional additional

Factorul A Factorul B

DL5% = 1,13 DL5% = 0,14 DL5% = 1,13 DL5% = 1,13

DL1% = 1,87 DL1% = 0,21 DL1% = 1,87 DL1% = 1,87

DL0,1% = 3,49 DL0,1% = 0,34 DL0,1% = 3,49 DL0,1% = 3,49

Fig. 2. Rezultate privind producțiile la afin (t/ha) înregistrate în funcție de factorii tehnologici
experimentați ca analiză comparativă a mediiei anilor 2013-2015, Tohat – Maramureş

Fig. 2. Results regarding the European Bluberry yields(t/ha), registered for each factor influence

as comparative analyz of 2013-2015 means, Tohat – Maramureş

 CAPITOLUL VII

Producții / Yields (t/ha)

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUEN ȚA UNOR
FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA CALITĂ ȚII PRODUC ȚIEI LA
CULTURA DE AFIN ÎN CONDIȚIILE JUDEȚULUI MARAMUREȘ

În cadrul prezentei teze de doctorat s-au efectuat determin ări ale con ținutului de
substan țe minerale ale fructelor de afin și s-a analizat influen ța factorilor care intervin în
câmpul experimental asupra valorilor acestora, ca medie pentru cei trei ani experimentali.

 În cadrul cercetărilor efectuate, în anii experimentali 2013 -2015, s-au făcut determin ări
cu privire la con ținutul urm ătoarelor macroelemente: sodiu, calciu, potasiu, fosfor,
magneziu și microelemente: cupru, fier, zinc, crom, mangan, staniu, aluminiu, nichel,
litiu, plumb, titan, rubiniu, stronțiu zirconiu, bariu, molibden, din fructele de afin.

 În urma analizelor făcute, prin determinarea valorilor medii pentru aceste elemente, pe
perioada 2013-2015, s-a dovedit că irigarea și fertilizarea culturii pentru cele două soiuri

11
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

de afin au influențat pozitiv conținutul de elemente chimice, aceste valori fiind cu

aproximație cuprinse între valorile admisibile.

 Conținutul de sodiu, a înregistrat valoarea maxim ă, pentru fructele recoltate de pe

variantele în care s-a aplicat irigare și fertilizare suplimentară: 70,77 mg/kg, pentru soiul
Hannah’s Choice; respectiv 61,43 mg/kg pentru soiul Elliott;

 Conținutul de calciu, din fructele de afin, s-a situat la cel mai ridicat nivel la variantele la
care s-a aplicat irigare și fertilizare suplimentar ă: 263,91 mg/kg, pentru soiul Hannah ’s
Choice; 181,20 mg/kg pentru soiul Elliott;

 Con ținutul de potasiu, din fructele de afin a înregistrat cele mai ridicate valori la
variantele la care s-a aplicat irigare și fertilizare suplimentară: 578,41 mg/kg, pentru
soiul Hannah’s Choice; 473,16 mg/kg pentru soiul Elliott;

 Con ținutul de fosfor, în valoare maximă pentru fructele de afin a fost de: 123,67 mg/kg,
pentru soiul Hannah ’s Choice la varianta irigare și fertilizare suplimentar ă (a 2b 2c 1 );
respectiv 112,0 mg/kg pentru soiul Elliott, la varianta irigare de baz ă și fertilizare
suplimentară (a 1b 2c 2).

 Magneziu, a înregistrat valori maxime în fructele cultivate în varianta irigat și fertilizat

suplimentar: 80,09 mg/kg fruct pentru soiul Hannah ’s Choice (a2 b 2 c1 ); 63,33 mg/kg
fruct, pentru soiul Elliott (a2b2c2);

 Cuprul, a înregistat valori maxime de 0,8 mg/kg pe fruct pentru ambele soiuri în
condițiile de irigare si fertilizare suplimentară(a 2b2c1 și a2b2c2);

 Fierul din fructele ambelor soiuri de afin, a atins valori maxime de: 12,17 mg/kg pentru
soiul Hannah ’s Choice, în condiții de irigare si fertilizare suplimentară, respectiv 7,78
mg/kg fruct, pentru soiul Elliott, pe varianta irigare de bază cu fertilizare suplimentară;

 Din analizele efectuate la fructele de afin, pentru ambele soiuri, substan ța uscată a
 înregistrat: 23,9%, valoarea maximă pentru soiul Hannah ’s Choice în varianta irigare și
fertilizare de baz ă, respectiv 29,22 %, valoarea maxim ă pentru soiul Elliott în aceea și
variantă;

 Pentru conținutul de apă din fructele de afin ale ambelor soiuri la varianta irigat și
fertilizat suplimentar s-au obținut valorile maxime de 83,87%, respectiv 78,86%;

 În ceea ce privește aciditatea medie totală, ca rezultat al concentrațiilor în cloride, nitrate,

flouride, sulfate, nitrite și fosfate, pentru soiul Hannah’s Choice, s-a obținut o

12
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

concentrație minimă de 0,061 ppm, în varianta irigat și fertilizat de bază, respectiv 0,576
ppm, concentra ția maxim ă pentru varianta irigare suplimentară cu fertilizare de baz ă;
pentru soiul Elliott la varianta irigare și fertilizare de bază s-a obținut valoarea de 0,156
ppm concentrație minimă, respectiv 0,693 ppm. concentrația maximă la varianta irigare
suplimentară și fertilizare de bază;

 Din punct de vedere a greută ții bacelor de afin, valoarea medie a fost de: 0,685 g,
valoarea minimă pentru soiul Hannah’s Choice (irigare și fertilizare de bază); 0,756 g,
valoarea minim ă pentru soiul Elliott (irigare și fertilizare de baz ă); 2,005 g, valoarea
maxim ă pentru soiul Hannah ’s Choice (irigare și fertilizare suplimentară); 1,905 g,
valoarea maxim ă pentru soiul Elliott (irigare și fertilizare suplimentară); greutatea medie
a fructelor de afin din soiul Hannah ’s Choice a fost cu 0,076 g superioară față de
greutatea medie a fructelor din soiul Elliott.

 În urma analizelor efectuate asupra fructelor de afin, s-a dovedit că în condițiile irig ării și
fertilizării suplimentare a culturii, calitatea fructelor este superioară celor ob ținute în
condițiile irigării și fertilizării de bază atât în ceea ce privește compoziția chimică cât și
din punct de vedere organoleptic, al aspectului și m ărimii fructului.

Conținutul de substanță uscată este ilustrat în figura 3.

Elliot

Substanță uscată / Dry matter (S.U.)

Hannah's

a2 x b1
choice

a2 x b2 a1 x b2

a2 x b1 a1 x b1

a1 x b2

a1 x b1

a2 x b2
 17,67
23,28
21,33
27,88
20,20
25,75
23,06
26,46

0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00

Conținut / Content (%)

Fig.3 Conținutul de substanță uscată (%) în fructele de afin, Tohat-Maramureș, 2013-2015

Fig.3 Dry matter (%) content for blueberry fruits, Tohat-Maramureș

Umiditarea în fructele de afin este ilustrată în figura 4.

13
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

Umiditate / Water content

Elliot

a2 x b2 78,23
Hannah's

a2 x b1 72,31
choice

a1 x b2 75,08

a1 x b1 70,27

a2 x b2 82,41

a2 x b1 79,31

a1 x b2 80,32

a1 x b1 76,94

60,00 65,00 70,00 75,00 80,00 85,00

Elliot

Conținut / Content (%)

Hannah's
choice

Fig.4. Gradul de umiditate (%) în fructele de afin, Tohat-Maramureș 2013-2015

Fig.4. Water content (%) for blueberry fruits, Tohat-Maramureș

Aciditatea totală este prezentat ă în figura 5.

Aciditate / Acidity

a2 x b2 0,62

a2 x b1 0,64

a1 x b2 0,64
 a1 x b1 0,46

a2 x b2 0,21

a2 x b1 0,48

a1 x b2 0,35

a1 x b1 0,29

0,00 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70

Conținut / Content (ppm)

Fig. 5. Gradul de aciditate în fructele de afin, Tohat-Maramureș

Fig. 5. Acidity for blueberry fruits, Tohat-Maramureș

Greutatea bacelor de afin (Figura 6 și Figura 7), ca medie pentru cei trei ani
experimentali, s-a determinat la Institutul de Cercetări Analitice Cluj-Napoca cu ajutorul
balanței analitice ’’Precisa’’ XT220A, etalonată metrologic.

14
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

2,50 1,95
1,68
1,41
2,00

1,50

0,89

1,00

0,50

0,00

a1 x b1 a1 x b2 a2 x b1 a2 x b2

Greutatea (g) bacelor la soiul Hannah's Choice /Berry weight for Hannah's Choice variaty

Fig.6. Greutatea bacelor la cultura de afin (g), Tohat-Maramureș -soiul Hannah’s Choice

Fig6.. Berry weight (g),, Tohat-Maramureș - Hannah’s Choice

2,50

1,74
2,00
1,64

1,38
1,50

0,86
1,00

0,50

0,00
 a1 x b1 a1 x b2 a2 x b1 a2 x b2

Greutatea (g) bacelor la soiul Elliot /Berry weight for Elliot variaty

Fig. 7. Greutatea bacelor la cultura de afin (g), Tohat-Maramureș -soiul Elliot

Fig. 7. Berry weight (g),, Tohat-Maramureș - Elliot

CAPITOLUL VIII

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICIEN ȚA ECONOMIC Ă

A IRIGĂRII CULTURII DE AFIN ÎN CONDIȚIILE ECOLOGICE ALE

JUDEȚULUI MARAMUREȘ

Pentru primul an experimental profitul mediu este prezentat în tabelul 1

15
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

Tabelul 1.

Table 1.

Valoarea producției suplimentare, cheltuielile suplimentare și profitul/pierderea la cultura

de afin în condițiile de la Tohat-Maramureș, 2013

Additional production, additional expenses and profit/loss values on the blueberry crop

in condition of Tohat-Maramureș, 2013

Valoarea Valoarea

Producție Producția Diferența producției cheltuielilor Profit

Variantă medie relativă Difference suplimentare suplimentare Pierdere

Variant Average Relative ±d Value of Value of Profit/Loss

yield yield (kg/ha) additional addițional (lei/ha)

a1b1c1
(kg/ha) (%) yield costs

a2b1c1 0,00 (lei/ha) (lei/ha)

770 100,0 +3751,58
a1b1c2 420,00 0,00 0,00
1190 154,5
a2b1c2 0,00 3780 28,42 +3481,58

820 100,0
a1b2c1 390,00 0,00 0,00
1210 147,6 +3571,58
a2b2c1 0,00 3510 28,42
890 100,0
a1b2c2 400,00 +3571,58
0,00 0,00
1290 144,9
a2b2c2 0,00 3600 28,42
930 100,0
400,00 0,00 0,00
1330 143,0
3600 28,42

Pentru al doilea an experimental, profitul mediu pe fiecare varianta este prezentat

în tabelul 2.
 Tabelul 2.

Table 2.

Valoarea producției suplimentare, cheltuielile suplimentare și profitul/pierderea la cultura

de afin în condițiile de la Tohat-Maramureș, 2014

Additional production, additional expenses and profit/loss values on the blueberry crop

in condition of Tohat-Maramureș, 2014

Valoarea Valoarea

Producție Producția Diferența producției cheltuielilor Profit

medie relativă Difference suplimentare suplimentare Pierdere

Variantă Average Relative ±d Value of Value of Profit/Loss

Variant yield yield (kg/ha) additional additional (lei/ha)

(kg/ha) (%) yield costs

(lei/ha) (lei/ha)

a1b1c1 1880 100,0 0,00 0,00 0,00

a2b1c1 2500 133,0 620,00 5580 44,33 +5535,67

a1b1c2 1920 100,0 0,00 0,00 0,00

a2b1c2 2620 136,5 700,00 6300 44,33 +6255,67

a1b2c1 2070 100,0 0,00 0,00 0,00

+5805,67
a2b2c1 2720 131,4 650,00 5850 44,33

a1b2c2 2130 100,0 0,00 0,00 0,00 +5985,67

a2b2c2 2800 131,5 670,00 6030 44,33

16
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

Pentru al treilea an experimental, profitul mediu pe fiecare varianta este prezentat

în tabelul 3.

Tabelul 3.

Table 3.

Valoarea producției suplimentare, cheltuielile suplimentare și profitul/pierderea la cultura

de afin în condițiile de la Tohat-Maramureș, 2015

Additional production, additional expenses and profit/loss values on the blueberry crop

in condition of Tohat-Maramureș, 2015

Variantă Producție Producția Diferența Valoarea Valoarea Profit

Variant medie relativă Difference producției cheltuielilor Pierdere
Average Relative ±d suplimentare suplimentare Profit/Loss
yield yield (kg/ha) Value of Value of (lei/ha)
(kg/ha) % additional additional
a1b1c1 3800 100,0 0,00 0,00 0,00
a2b1c1 4690 123,4 890,00 8010 52,29 +7957,71

a1b1c2 3830 100,0 0,00 0,00 0,00

a2b1c2 4690 122,5 860,00 7740 52,29 +7687,71

a1b2c1 3940 100,0 0,00 0,00 0,00

a2b2c1 5020 127,4 1080,00 9720 52,29 +9667,71

a1b2c2 3970 100,0 0,00 0,00 0,00

a2b2c2 5090 128,2 1120,00 10080 52,29 +10027,71

P entru perioada experimentală (Figura 8.), din rezultatele ob ținute, în anii 2013-
2015, ținând cont de valorile medii ale profitului pentru fiecare soi din cultura irigată de
afin, cele mai bune rezultate s-au obținut pentru anul 2015.

 În primul an experimental, 2013, pe ansamblul culturii de afin (aflată în al

patrulea an de la înfiin țare și primul an de rod), în condițiile irigării de baz ă
(a 1), cheltuielile anuale totale, au fost mai mari decât, valoarea produc ției.
În cazul variantei irigate suplimentar (a2 ) profitul anual net a fost de
 1.823,97 lei/ha.

 În anul 2014, al doilea an de experimentare, profitul net ob ținut de către

varianta irigată suplimentar (a 2 ) a fost de 10.516 lei/ha, cu 3.971,72 lei
superior profitului realizat de varianta la care s-a aplicat un regim de irigare
de bază (a1).

 În al treilea an de experimentare, 2015, cultura s-a consolidat iar rezultatele

au fost superioare celor obținute în anii 2013 și 2014. Profitul net realizat

17
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

de varianta irigată suplimentar a fost de 24.224 lei/ha, cu 5.956,44 lei/ha

mai mult decât profitul înregistrat la varianta la care s-a aplicat doar un
regim de irigare de bază (a1).

 Pentru varianta cultivat ă cu soiul Hannah ’s Choice, profitul mediu în anul

2015 a fost cu 5151,13 lei/ha superior profitului mediu din anul 2013 și cu
3142,04 lei/ha superior profitului mediu din 2014.

 Pentru soiul Elliot, profitul mediu în anul 2015 a fost superior cu 5331,13
lei/ha profitului mediu din anul 2013 și cu 2737,04 lei/ha profitului mediu
din anul 2014.

În condițiile climaterice existente, prin aplicarea unor tehnologii de cultură și

ameliorare potrivite, a unui regim de irigare și fertilizare corespunz ător, culturile de afin
se dovedesc a fi eficiente economic și calitativ cu o productivitate corespunz ătoare,
rentabile, aducând un profit considerabil.

Profitul mediu pentru cultura irigată la afin 2013-2015

8857,71

2015 8812,71

6120,67
2014

5670,67

3526,58
2013

3661,58
 0 2000 4000 6000 8000 10000

Elliott Hannah´s Choice

Fig. 8. Profitul mediu (lei/ha) pentru cultura de afin în zona Tohat-Maramureș, pentru producțiile

2013-2015

Fig. 8. Mean profit (lei/ha) fro blueberry crop in conditions of Tohat-Maramureș, 2013-2015

yeilds

18
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

CAPITOLUL IX

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma cercetărilor privind influen ța unor factori tehnologici asupra evolu ției
paramentrilor cantitativi și calitativi la cultura irigată de afin în condițiile din Maramureș,
efectuate în perioada 2013-2015, se desprind următoarele concluzii:

9.1. CONCLUZII PRIVIND INFLUENȚA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI

ASUPRA CREȘTERII LĂSTARILOR DE AFIN

 Analizând cre șterile lăstarilor determinate în urma influenței concomitente a celor trei
factori studiaţi, în anul 2013, se constată că la varianta irigat ă suplimentar, fertilizată
suplimentar, la soiul Hannah ’s Choice s-a înregistrat cre șterea medie cea mai mare, de
45,00 cm. În condițiile climatice ale celui de al doilea an experimental, 2014, precum
şi în al treilea an, 2015, se constat ă aceea şi tendin ţă, varianta irigată suplimentar,
fertilizată suplimentar, la soiul Hannah ’s Choice înregistrând creșterea medie cea mai
mare, de 36,00 cm în anul 2014 şi de 18,00 cm în anul 2015.

 Comparând cei trei ani experimentali, se constată că în condițiile climatice ale anului
2013 s-au ob ținut cele mai viguroase creșteri, în medie de 29,86 cm, iar în condițiile
anului 2015 au fost raportate cele mai slabe creșteri, în valoare de 12,95 cm.

 Ca medie a celor trei ani, pentru varianta irigată suplimentar a fost ob ținută valoarea
medie maxim ă de 24,62 cm de creștere a lăstarilor; pentru variantele în care s-au
aplicat fertilizări suplimentare, creșterea medie a lăstarilor a fost de 24,75 cm;

 În perioada 2013-2015 soiul Hannah ’s Choice a înregistrat o creștere medie de 25,67

cm, mai viguroasă decât creșterea medie a soiului Elliott (17,79 cm), diferen ța fiind
 foarte semnificativ ă statistic;

 Analizând interacțiunea factorilor irigare x fertilizare x soi, se remarcă creșterile

viguroase determinate pentru varianta cu ac țiune concomitent ă a factorilor tehnologici
irigare suplimentară, fertilizare suplimentară și soiul Hannah’s Choice.

19
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

9.2. CONCLUZII PRIVIND INFLUENȚA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI

ASUPRA PRODUCȚIEI LA CULTURA DE AFIN

 In anul 2013, prin suplimentarea normei de udare (graduarea a2 a factorului A), s-a
înregistrat, indiferent de regimul de fertilizare sau de soi, o producție de 1,26 t/ha, cu
un spor de producție superior, nesemnificativ, comparativ cu varianta irigată de bază,
considerată martor (0,85 t/ha). Pentru varianta fertilizat ă suplimentar s-a ob ținut o
producție de 1,11 t/ha, cu o diferență de 0,11 t/ha, ca fiind distinct semnificativ ă față
de producția ob ținută la varianta fertilizată de baz ă, indiferent de regimul de irigare și
de soi.

 Pentru interacțiunea dintre factorul regim de irigare, factorul regim de fertilizare și

factorul soi (A x B x C), sporul maxim de producție în anul 2013 a fost de 0,42 t/ha, s-
a înregistrat la varianta regim de irigare suplimentară x fertilizare de bază x soiul
Hannah ’s Choice (a2b 2c1) față de varianta cultivată cu același soi, irigată și fertilizată
de bază (a1b1c1).

 In anul 2014, prin aplicarea unui regim de irigare suplimentar, indiferent de regimul
de fertilizare sau de soi s-a ob ținut producția de 2,66 t/ha, cu un spor de producție
superior, foarte semnificativ statistic, comparativ cu varianta irigată de baz ă,
considerată martor (0,99 t/ha). Pe ansamblul experien țelor efectuate în anul 2014
pentru varianta fertilizată suplimentar s-a ob ținut o producție de 2,43 t/ha, cu o
diferen ță de 0,21 t/ha distinct semnificativ ă față de producția obținută pe varianta
fertilizată de bază, indiferent de regimul de irigare și de soi.

 In condiţiile aceluiaşi an, 2014, prin interac țiunea dintre factorul regim de irigare,
factorul regim de fertilizare și factorul soi (A x B x C), sporul maxim de producție, de
0,74 t/ha, s-a înregistrat în urma comparării variantei regim de irigare suplimentară cu
fertilizare de bază la soiul Elliott (a 2b 1c 2) faț ă de varianta cultivată cu același soi,
irigată și fertilizată de bază (a1b1c2).
 În ultimul an de experimentare, 2015, s-a obținut o producția de 4,87 t/ha la varianta
irigată suplimentar, indiferent de regimul de fertilizare sau de soi, cu un spor de
producție superior, foarte semnificativ statistic, comparativ cu varianta irigată de bază
considerată martor (3,89 t/ha). Pentru varianta fertilizată suplimentar s-a ob ținut o
producție de 4,51 t/ha, cu o diferen ță de 0,25 t/ha, spor de producție semnificativ față

20
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

de producția obținută la varianta fertilizată de bază, indiferent de regimul de irigare și

de soi.

 Prin interacțiunea dintre factorul regim de irigare, factorul regim de fertilizare și

factorul soi (A x B x C), în anul 2015, sporul maxim de producție, de 1,12 t/ha, s-a
înregistrat în urma comparării variantei regim de irigare suplimentară cu fertilizare
suplimentar ă la soiu l Elliott (a2b2c 2) față de varianta cultivată cu același soi, irigată de
bază și fertilizată suplimentar (a1b 2c2).

 Pe ansamblul experien țelor în perioada celor trei ani experimentali 2013-2015,

producția medie la afin a fost de 1,06 t/ha, pentru 2013, de 2,33 t/ha pentru 2014 și de
4,38 t/ha pentru 2015;

 Prin interacțiunea dintre factorul regim de irigare, factorul regim de fertilizare și

factorul soi (A x B x C), sporul maxim de producție, în medie pe cei trei ani, a fost de
0,73 t/ha, înregistrându-se în urma comparării variantei regim de irigare suplimentar ă
cu fertilizare suplimentară la soiul Elliott (a 2b 2 c2), spor distinct semnificativ față de
varianta cultivată cu același soi, irigată de bază și fertilizată suplimentar (a1b2c2).

9.3. CONCLUZII PRIVIND INFLUENȚA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI

ASUPRA CALITĂȚII PRODUCȚIEI LA CULTURA DE AFIN

 În cadrul cercetărilor efectuate, în anii experimentali 2013 -2015, s-au făcut

determin ări cu privire la conținutul următoarelor macroelemente: sodiu, calciu,

potasiu, fosfor, magneziu și microelemente: cupru, fier, zinc, crom, mangan, staniu,
aluminiu, nichel, litiu, plumb, titan, rubiniu, stron țiu zirconiu, bariu, molibden, din
fructele de afin.

 În urma analizelor făcute prin determinarea valorilor medii ale unor macro (sodiu,
calciu, potasiu, fosfor, magneziu) şi microelemente (cupru, fier, zinc, crom, mangan,
 staniu, aluminiu, nichel, litiu, plumb, titan, rubiniu, stron țiu zirconiu, bariu, molibden )
pe perioada 2013-2015, s-a dovedit că irigarea și fertilizarea culturii pentru cele dou ă
soiuri de afin au influen țat pozitiv conținutul de elemente chimice, aceste valori fiind
cu aproximație cuprinse între valorile admisibile.

 Con ținutul de sodiu, a înregistrat valoarea maximă, pentru fructele recoltate de pe

variantele în care s-a aplicat irigare și fertilizare suplimentară: 70,77 mg/kg, pentru
soiul Hannah ’s Choice; respectiv 61,43 mg/kg pentru soiul Elliott; aceeşi tendinţă s-a

21
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

manifestat în ce priveşte conţinutul în calciu, (263,91 mg/kg, pentru soiul Hannah ’s

Choice; 181,20 mg/kg pentru soiul Elliott), de potasiu (578,41 mg/kg, pentru soiul
Hannah ’s Choice; 473,16 mg/kg pentru soiul Elliott) şi de fosfor - 123,67 mg/kg,
pentru soiul Hannah’s Choice (a2b 2c1).

 Con ţinutul în magneziu a înregistrat valori maxime în fructele cultivate în varianta

irigat și fertilizat suplimentar: 80,09 mg/kg fruct pentru soiul Hannah ’s Choice
(a2b 2c1); 63,33 mg/kg fruct, pentru soiul Elliott (a2b2c2);

 Din analizele efectuate la fructele de afin, pentru ambele soiuri, substan ța uscat ă a
înregistrat: 23,9%, valoarea maxim ă pentru soiul Hannah’s Choice în varianta irigare
și fertilizare de bază, respectiv 29,22 %, valoarea maximă pentru soiul Elliott în
aceeași variantă;

 Pentru con ținutul de apă din fructele de afin ale ambelor soiuri la varianta irigat și
fertilizat suplimentar s-au ob ținut valorile maxime de 83,87%, respectiv 78,86%;

 În ceea ce privește aciditatea medie totală, ca rezultat al concentrațiilor în cloride,

nitrate, flouride, sulfate, nitrite și fosfate, pentru soiul Hannah’s Choice, s-a obținut o
concentrație minimă de 0,061 ppm, în varianta irigat și fertilizat de bază, respectiv
0,576 ppm, concentrația maxim ă pentru varianta irigare suplimentar ă cu fertilizare de
bază; pentru soiul Elliott la varianta irigare și fertilizare de bază s-a obținut valoarea
de 0,156 ppm concentra ție minim ă, respectiv 0,693 ppm. concentra ția maxim ă la
varianta irigare suplimentară și fertilizare de bază;

 În urma analizelor efectuate asupra fructelor de afin, s-a dovedit că în condițiile

irigării și fertilizării suplimentare a culturii, calitatea fructelor este superioară celor
ob ținute în condițiile irigării și fertiliz ării de bază atât în ceea ce privește compoziția
chimică cât și din punct de vedere organoleptic, al aspectului și m ărimii fructului.

9.4.CONCLUZII PRIVIND EFICIENȚA ECONOMICĂ A IRIG ĂRII CULTURII

 DE AFIN ÎN CONDIȚIILE ECOLOGICE ALE JUDEȚULUI MARAMUREȘ

 În primul an experimental, 2013, pe ansamblul culturii de afin (aflată în al patrulea an

de la înfiin țare și primul an de rod), în condițiile irigării de bază (a1), cheltuielile
anuale totale, au fost mai mari decât, valoarea produc ției. În cazul variantei irigate
suplimentar (a2) profitul anual net a fost de 1.823,97 lei/ha.

22
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

 În anul 2014, al doilea an de experimentare, profitul net obținut de către varianta

irigată suplimentar (a 2) a fost de 10.516 lei/ha, cu 3.971,72 lei superior profitului
realizat de varianta la care s-a aplicat un regim de irigare de bază (a1).

 În al treilea an de experimentare, 2015, cultura s-a consolidat iar rezultatele au fost

superioare celor ob ținute în anii 2013 și 2014. Profitul net realizat de varianta irigată
suplimentar a fost de 24.224 lei/ha, cu 5.956,44 lei/ha mai mult decât profitul
înregistrat la varianta la care s-a aplicat doar un regim de irigare de bază (a1).

 În condițiile climaterice existente, prin aplicarea unor tehnologii de cultură și

ameliorare potrivite, a unui regim de irigare și fertilizare corespunzător, culturile de
afin se dovedesc a fi eficiente economic și calitativ cu o productivitate
corespunzătoare, rentabile, aducând un profit considerabil.
23
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. BĂDESCU C., 2007, Cultura afinului, Ed.Ars Docendi, Bucureşti;

2. BĂDESCU GH., M. BOTEZ, E. ENACHE, I. CÂRSTE, 1984, Soiuri valoroase de afin cu tufă
înaltă pentru diferite zone de cultură, Rev. Horticultura Nr. 6;

3. BÎSTROVA A., A. BOTAR, M. COSTETCHI, T. BORDEANU, EDITH BOTAR, 1968,

Pomologia R.S.R., Ed. Academiei R.S.R.,București;

4. COVILLE F.V., 1910, Experiments in Blueberry Culture, USDA Bureau of Plant Industry
Bulletin 193, Washington, DC: US Department of Agriculture.

5. HOLZAPFEL E.A., 2009, Selection and management of irigation systems for blueberry, Acta
Hort. ISHS 810:641-648.

HOZA D., M., VELCEA, 2004, Cultivarea arbuștilor fructiferi, cum să exploatezi eficient 12
specii autohtone, ISBN 973-8154-93-6, București;

6. IONESCU-ȘIȘEȘTI V., 1971, Culturi irigate, Ed. Didactică și Pedagogică București;

7. KORCAK R.F. 1992. Short-term response of blueberry to elevated soil calcium. Journal of
Small Fruit Viticulture 1:9–21;

8. KORCAK R.F.,1989, Variation în nutrient requirement of blueberries and other calcifuges.

HortScience 24,4:573-578.

9. LIEBSTER G., 1961, Die Kulturheidelbeere, Paul Parey in Berlin und Hamburg.

10. LUCA E., 1997, Irigarea porumbului în zona subumedă a Transilvaniei, Ed. Grand,
București.

11. LUCA E., Z. NAGY, MARGARETA BERCHEZ, SANDA SUCIU, 2003, Aspecte privind
consumul de apă la principalele culturi de câmp, Rev. Agricultura-Știință și Practică, nr. 1-4,21; 12.
LUCA E., ANCUȚA PUȘCAȘ, LAURA LUCA, C. RAȚIU, ANA CIOTLĂUȘ, SANDA SUCIU,
ADRIANA HOBAN, ALINA PANIG, 2007, Technology elements at the irrigated potato crop
in Transylvania’s area condition, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, Seria Horticultură, vol.
64, 809;

13. LUCA E., V. BUDIU, A. CIOTLĂUȘ, A. HOBLE, 2013, Exploatarea sistemelor de

îmbunătățiri funciare-Irigații, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

14. SUMEDREA D.,A. OLTENU, I. ISAC, M. COMAN, M. IANCU, I. DUȚU, IRINA ANCU,
M.CRĂIȘOR, I. BOTU, M.F. CRISTIAN, S. BUDAN, CLAUDIA NICOLA, MĂDĂLINA
BUTAC, SILVIA PREDA, MIRELA CĂLINESCU, CATIȚA PLOPA, E. CHIȚU, COSMINA
STANCIU, I. CREANGĂ, GHE. STANCIU, VALENTINA ISAC, MONICA STURZEANU,
PAULINA MLĂDIN, MIHAELA SUMEDREA, GHE. MLĂDIN, N. TĂNĂSESCU,

24
 Rezumatul tezei de doctorat
Ing. Nineta Simona Varga

MĂDĂLINA MILITARU, A. TUREK, 2014, Pomi, arbu ști fructiferi, căpșuni, Ghid tehnic și
economic, Ed. Invel, Pitești.

15. VARGA NINETA SIMONA, E. LUCA, MARILENA ROZENBERG, 2013, Culturile de afin
în perioada 2007-2013-Oportunități de utilizare a unor terenuri slab productive, Sesiunea de
comunicări ’’Regenerare, Reabilitare și Restaurare a Solului- de la Concept la Realizare
DEDICAT ZILEI Pământului, Ed. A V- a USAMV, Revista ProEnvironment, nr. 6;

16. VARGA NINETA SIMONA, E. LUCA, MARILENA ROZENBERG, TIMEA GABOR,

2014, Fonduri nerambursabile alocate pentru irigații în noul PNDR 2014-2020, Sesiunea de
comunicari științifice Bune Practici în Evaluarea și monitorizarea resurselor de apă. Ed. A VI-a,
USAMV-Facultatea de agricultură. Revista ProEnvironment nr. 7;

17. VARGA NINETA SIMONA, E. LUCA, MARILENA ROZENBERG, TIMEA GABOR,

2013, Finanțări europene din fonduri post-aderare pentru culturile de afin, Simpozion na țional cu
participare internațională ’’Environment & Progress’’, ediția a IX-a, UBB, Revista Ambientul,
Cluj-Napoca;

18. VARGA NINETA SIMONA, E. LUCA, TIMEA GABOR, MARILENA ROZENBERG,

2014, Cercetări privind creșterea lăstarilor în cultura irigat ă de afin (Vaccinium corymbosum. L), 13th
International Symposium ’’Prospect for the 3rd Millennium Agriculture’’, USAMV, Cluj- Napoca;

19. VARGA NINETA SIMONA, E. LUCA, TIMEA GABOR, MARILENA ROZENBERG,

OTILIA MICU, 2014, Cercetări privind creșterea fructelor în cultura irigată de afin (Vaccinium
Corymbosum. L), Agricultura-Revista de științ ă și practică agricolă, vol 91, Nr.3 -4, Ed.
AcademicPres, Cluj-Napoca;

20. VARGA NINETA SIMONA, E. LUCA, TIMEA GABOR, MARILENA ROZENBERG,

OTILIA MICU, 2015, Cercetări privind creșterea producției în cultura irigată de afin (Vaccinium

Crynbosum.L) comparativ cu însușirile fizice ale bacelor, Agricultura-Revista de știință și

practică agricolă, vol. 93, nr. 1 -2 , Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca;

21. VESTRHEIM S., K. HAFFNER, K. GRONNEROD, D. E. YARBOROUGH, J. M.
SMAGULA, 2002, Highbush blueberry production and research in Norway, VII International
Symposium on Vaccinium Culture, Acta Horticulturae 574.

25