11/2/2020

1 VIRUSURI
Conf. univ. Dr. Olivia Dorneanu
2 Obiective instrucţionale
• Cunoaşterea structurii unui virus
• Cunoaşterea bacteriofagilor; implicarea lor în transferul genetic la bacterii
• Clasificarea paraziților
3

4 Definiţii
• Virusuri = particule infecţioase foarte mici (20-300 nm)
• Lipsesc:
• enzime producătoare de energie
• capacităţi de biosinteză
•
• Virusurile nu cresc, nu se pot divide, sunt replicate de celule vii, pentru care sunt
paraziţi obligatoriu intracelulari
• Virion – particulă virală completă, care este infecţioasă
•
5 Dimensiuni : 20-300 nm
6

7 Definiţii
• Conţin doar un singur tip de acid nucleic, ADN sau ARN
•
• Protejat de capsida, un înveliş proteic
•
• Învelişul proteic poate fi înconjurat de o anvelopă, o membrană lipoproteică

10 Adenovirus
11 Virus rabic
12

Genomul viral
-
- reprezentat de o moleculă ARN (cele mai numeroase virusuri) sau ADN;
- deţine informaţia necesară replicării
- ADN are cel mai frecvent o structură
- bicatenară (monocatenară la parvovirusuri)
- liniară (circulară la papovavirusuri şi hepadnavirusuri)
- ARN are cel mai frecvent o structură monocatenară (bicatenară la reovirusuri), cu
• polaritate pozitivă (funcţionează ca ARNm) sau
• polaritate negativă (are asociat o ARN-polimerază)
• segmentat (ortomixovirusuri, reovirusuri)
13
1
 - deţine informaţia necesară replicării
- ADN are cel mai frecvent o structură 11/2/2020
- bicatenară (monocatenară la parvovirusuri)
- liniară (circulară la papovavirusuri şi hepadnavirusuri)
- ARN are cel mai frecvent o structură monocatenară (bicatenară la reovirusuri), cu
• polaritate pozitivă (funcţionează ca ARNm) sau
• polaritate negativă (are asociat o ARN-polimerază)
• segmentat (ortomixovirusuri, reovirusuri)
13

14

Capsida virală

- constituită din molecule proteice repetitive (capsomere) codificate de genomul viral;

- capsomerele au o dispoziţie simetrică
• helicală, în jurul spiralei de acid nucleic (orto-şi para-mixovirusuri, rabdovirusuri);
• icosaedrică (cubică), fiind diferenţiate în
* pentone (în fiecare vârf al icosaedrului),
* hexone (pe feţele şi muchiile icosaedrului)
* exemple: adenovirusuri, herpesvirusuri, picornavirusuri;
• mixtă - bacteriofagi
• complexă (poxvirusuri) - un nucleoid, 2 corpi laterali, anvelopă lipoproteică
formată din tubuli.

15

16

17

Funcţiile capsidei virale


protejează acidul nucleic viral,
fixează virusul (nud) la receptorii specifici de pe suprafaţa celulelor,
conţine determinanţi antigenici faţă de care gazda reacţionează prin răspuns
imun.

•

18

Anvelopa (peplos)
-
- prezentă la virusuri cu simetrie helicală şi la unele virusuri cu simetrie icosaedrică;
- virusurile fără anvelopă sunt nude
- derivă din sistemul membranar al celulei gazdă (membrana citoplasmatică,
membrana nucleară, reticul endoplasmatic);
- include glicoproteine codificate de genomul viral (peplomere) cu rol de
• liganzi la receptori celulari (ex. hemaglutinine)
• receptori pentru Fc şi C3b (la herpesvirusuri)
• enzime (ex hialuronidaza)
• fuziunea cu membrana celulei gazdă
• punct de atac pentru Ac neutralizanţi
- virusuri nude mai rezistente la factorii de mediu extern decât virusurile învelite

19
2
 membrana nucleară, reticul endoplasmatic);
- include glicoproteine codificate de genomul viral (peplomere) cu rol de 11/2/2020
• liganzi la receptori celulari (ex. hemaglutinine)
• receptori pentru Fc şi C3b (la herpesvirusuri)
• enzime (ex hialuronidaza)
• fuziunea cu membrana celulei gazdă
• punct de atac pentru Ac neutralizanţi
- virusuri nude mai rezistente la factorii de mediu extern decât virusurile învelite

19

20

21

Taxonomia virală

• Familie – include în denumire sufixul -viridae;

• Subfamilie – include în denumire sufixul -virinae;
• Gen – include în denumire sufixul -virus.
• Criterii de clasificare
forma şi mărimea virusului,
numărul şi aranjarea capsomerelor,
prezenţa sau absenţa peplosului,
structura genomului, sediul şi modul de replicare,
structura antigenică,
sensibilitatea la agenţi fizici şi chimici.

22 Replicarea virală
• virusurile sunt replicate de celule vii
• infecţiozitatea dispare din momentul decapsidării virionului pătruns în celulă până la
apariţia virionilor progeni = perioadă de eclipsă
• etape:
• adsorbţia
• penetrarea
• decapsidarea
• biosinteza proteinelor precoce
• replicarea genomului viral
• biosinteza proteinelor tardive
• morfogeneza
• eliberarea virionilor
23

24 Etapele replicării virale

1. adsorbţia – ataşarea liganzilor (structuri virale de suprafaţă) la receptori celulari
specifici (tropism celular)
2. penetrarea
1. virusuri nude – endocitoză receptor dependentă
2. virusuri învelite – fuziunea anvelopei cu membrana citoplasmică
3. translocarea directă a membranei celulare (ex picornavirusuri, papovavirusuri)
•
25 Etapele replicării virale
3. decapsidarea
1. disoluţia elementului infecţios ca etapă preliminară a înmulţirii singularizează
virusurile între agenţii infecţioşi
3
 2. penetrarea
1. virusuri nude – endocitoză receptor dependentă 11/2/2020
2. virusuri învelite – fuziunea anvelopei cu membrana citoplasmică
3. translocarea directă a membranei celulare (ex picornavirusuri, papovavirusuri)
•
25 Etapele replicării virale
3. decapsidarea
1. disoluţia elementului infecţios ca etapă preliminară a înmulţirii singularizează
virusurile între agenţii infecţioşi
2. virusuri ARN replicate în citoplasmă (excepţie virusul gripal)
3. virusuri ADN replicate în nucleu (excepţie poxvirusuri)

4. sinteza componentelor virale

1. genom viral (polimeraze celulare/virale),
2. ARNm,
3. sinteza proteică
• Timpurie
• Tardivă

26 Etapele replicării virale

5. morfogeneza
1. posibile capside icosaedrice goale, niciodată cele cu simetrie helicală
2. componente virale acumulate în exces  incluziuni celulare virale

27 Citomegalovirus. Incluzii intranucleare

28 Virus rabic - corpusculi Babeş - Negri
(incluzii intracitoplasmatice acidofile)
29 Etapele replicării virale
6. eliberarea virionilor
1. virioni nuzi – liza celulei gazdă
2. virusuri învelite – înmugurire prin membranele celulare modificate
(glicoproteine virale)
•
30

31

32 Evolution de l’infection virale

33

34

Bacteriofagi
- virusuri care parazitează bacteriile;
- au o structură analogă virusurilor animale;
- fagii T, cei mai cunoscuţi, sunt constituiţi din
• cap – nucleocapsida cu simetrie icosaedrică având în centru ADN d.c.
• coada – cu simetrie helicală, include un canal axial rigid şi un manşon contractil;
• placă bazală hexagonală , la fiecare vârf cu câte un croşet şi o fibră;
- ciclul de replicare în celula bacteriană este asemănător cu cel descris la virusurile de
interes medical.
35 Simetrie mixtă/binară
36
4
 - au o structură analogă virusurilor animale;
- fagii T, cei mai cunoscuţi, sunt constituiţi din 11/2/2020
• cap – nucleocapsida cu simetrie icosaedrică având în centru ADN d.c.
• coada – cu simetrie helicală, include un canal axial rigid şi un manşon contractil;
• placă bazală hexagonală , la fiecare vârf cu câte un croşet şi o fibră;
- ciclul de replicare în celula bacteriană este asemănător cu cel descris la virusurile de
interes medical.
35 Simetrie mixtă/binară
36

Relaţia fag – celula bacteriană

 Fag virulent = determină infecţie de tip litic (fag vegetativ).

 Fag temperat = se integrează în genomul bacterian şi se replică sincron cu acesta
(profag).
 Bacterie lizogenă = celulă în care profagul poate evolua în fag vegetativ sub efectul
unor factori din mediu (inducţie fagică).

37

38 Parazitul
• Definiţie
• Organism care trăieşte în asociere cu alt organism, din altă specie, numit „gazdă”
• Se hrăneşte pe seama acestuia (gazda oferă hrană şi adăpost)
• Este patogen pentru acesta.
•
• Clasificare:
• Protozoare (orgs unicelulare, eucariote)
• Metazoare (orgs pluricelulare)
• Helminţi (viermi paraziti)
• Artropode (articulate)
•
•
39

40 PROTOZOARE
• Microorganisme unicelulare, eucariote, 1-150 μm
• Membrană celulară trilaminată
• Un nucleu (rareori 2); forme reproductive multinucleate
• Reproducere asexuată (diviziune binară/multiplă) sau sexuată
• Prezintă 2 forme de existenţă
• Formă vegetativă (trofozoit) – forma pe care o adoptă în condiţii de viaţă
favorabile
• Formă de rezistenţă (chist) – în condiţii defavorabile de viaţă
41 HELMINŢI
• metazoare
• 2 încrengături
• Plathelmintes (viermi plaţi)
• Au corp turtit dorso-ventral
• 2 clase
• Trematoda – viermi plați foliacei
– Fasciola hepatica
• Cestoda – viermi plați pangliciformi
– Taenia spp.
5
41 HELMINŢI
• metazoare 11/2/2020
• 2 încrengături
• Plathelmintes (viermi plaţi)
• Au corp turtit dorso-ventral
• 2 clase
• Trematoda – viermi plați foliacei
– Fasciola hepatica
• Cestoda – viermi plați pangliciformi
– Taenia spp.
– Echinococcus granulosus
• Nemathelmintes (viermi cilindrici)
• Strongyloides stercoralis
• Ascaris lumbricoides
• Enterobius vermicularis
• Trichuris trichuria
• Trichinella spiralis
42 Trematode (viermi plaţi foliacei)
• Majoritatea sunt viermi plaţi, aplatizaţi dorso-ventral, foliacei (formă de frunză)
• Excepţii; de ex., schistosome filiforme
• Ventuze = organ de ancorare
• Ventuză bucală – în jurul orificiului bucal, legat de esofag şi intestin
• Ventuză ventrală
• Suprafaţa corporală formează un înveliş sinciţial, prin care nutrienţii din mediu pot fi
incorporaţi
• Maj speciilor sunt hermafrodite; cu excepţia schistosomelor
• În ciclul evolutiv
• Prima gazdă intermediară este o moluscă
• A doua gazdă intermediară pentru unele specii – artropode şi peşti
•
43 Cestode (viermi plaţi pangliciformi)
• Corp compus din
• Cap (scolex)
• Zonă de proliferare ne-segmentată (gât)
• Lanţ de segmente (proglote)
• Organele genitale sunt hermafrodite
• Nu există aparat digestiv (nutrienţii sunt absorbiţi prin cuticulă)
• Ciclul evolutiv prezintă 1-2 gazde intermediare
• Stadiile larvare (metacestode, cisticerci) ai dif specii de cestode pot coloniza
ţesuturile umane şi produce leziuni mai importante decât cele intestinale
•
44 Nematode (viermi cilindrici)
• Metazoare fuziforme, nesegmentate, de câţiva mm până la 1 m lungime, de sexe
diferenţiate
• Tegument extern cu structură complexă
• Organe interne (tub digestiv, organe de reproducere)
• Cavitate pseudo-celomică centrală
• Masculi mai mici decât femelele; au organe genitale ce prezintă caracteristici tipice de
specie
45

6
 • Tegument extern cu structură complexă
• Organe interne (tub digestiv, organe de reproducere) 11/2/2020
• Cavitate pseudo-celomică centrală
• Masculi mai mici decât femelele; au organe genitale ce prezintă caracteristici tipice de
specie
45