Curs 1 Amg - Epitelial, Conjunctiv

Cursul I - AMG
Şef lucr. dr. Mioara-Florentina TRANDAFIRESCU

ŢESUTUL EPITELIAL
 Clasificare
- epiteliu de tapetare
- epiteliu secretor
- epiteliu senzorial
 Funcţii:
- protecţie
- transport transcelular pentru anumite molecule
- secreţie
- absorbţie
- permeabilitate selectivă
- recepţie a senzaţiilor.
ŢESUTUL EPITELIAL
 Caracteristici generale morfo-funcţionale

(1) densitatea celulară crescută
(2) joncţiuni intercelulare
(3) molecule de adeziune
(4) polarizarea
(5) capacitatea de regenerare
(6) absenţa vascularizaţiei
(7) inervarea
(8) relaţia strânsă cu ţesutul conjunctiv
ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
Clasificare:
1.După numărul de rânduri celulare

-epitelii simple
-epitelii stratificate
*entitate aparte: ţesutul epitelial pseudostratificat
2. După forma celulelor

 celula pavimentoasă (scuamoasă)
 celula cubică (prismatică joasă)
 celula cilindrică (prismatică înaltă) –
* celula poligonală sau polimorfă - forme foarte variate
Clasificare:
În urma combinării celor două criterii, rezultă următoarea
nomenclatură pentru varietăţile ţesutului epitelial de tapetare:
 epiteliu simplu pavimentos (scuamos);
 epiteliu simplu cubic (prismatic jos);
 epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt);
 epiteliu stratificat pavimentos (scuamos);
 epiteliu stratificat cubic (prismatic jos);
 epiteliu stratificat cilindric (prismatic înalt).
 Pentru epiteliile stratificate, stratul superficial este cel care

determină componenta citologică a nomenclaturii.
Epiteliul simplu scuamos
Epiteliul simplu cubic
Epiteliul simplu prismatic înalt (cilindric)
Stomacul

Epiteliul stratificat scuamos cu
ketatinizare (EPIDERM)
Epiderm gros – 5 straturi

Epiderm subțire – 4 straturi

Epiteliul stratificat scuamos fără
ketatinizare
Epiteliul bistratificat cubic

Epiteliul stratificat prismatic înalt

Epiteliul psudostratificat
epiteliul respirator
Epiteliul psudostratificat - Epididimul

Epiteliul stratificat
uroteliul
ŢESUTUL EPITELIAL GLANDULAR
(SECRETOR)
Țesutul epitelial exocrin
Țesutul epitelial endocrin

TIPURI DE GLANDE EXOCRINE
Glande unicelulare
Tipuri de glande multicelulare
Tipuri de adenomere:
 tubular
 acinar
 alveolar
 Sacciform
Tipuri de canale:
 simple
 compuse
Glanda tubulară simplă dreaptă
Glanda Lieberkühn – intestin subţire

Glanda tubulară simplă dreaptă
Glanda Lieberkühn – intestin gros
Glandă tubulară ramificată
Stomac – glanda pilorică
Glandă tubulară glomerulată
Derm – glanda sudoripară
Acinii seroși şi micşti
Glande salivare
Acinii mucoşi şi
micști
Glande salivare
Glanda sacciformă
Derm - glanda sebacee

Şef lucr. dr. Mioara-Florentina TRANDAFIRESCU
Ţesutul conjunctiv- definiţie, funcţii
 ţesut de legătură- intre celelalte ţesuturi

 consistenţă şi rezistenţă (excepţie SNC)
 procese şi schimburi metabolice cu sistemul circulator
 celule de apărare a organismului (imune)
 repararea tisulară
 stochează lipide - sursă energetică.
Ţesutul conjunctiv - elemente constitutive
 matrice extracelulară + elemente celulare.
I. Matricea extracelulară :
 substanţa fundamentală/ matricea amorfă
 fibrele/ matricea fibrilară.

Matricea amorfă
- sistem coloidal apos- material amorf neorganizat:
 glicozaminoglicani
 proteoglicani
 glicoproteine
 fluid tisular.
Matricea fibrilară
1. Fibra de Colagen:
 cea mai frecventă fibră întâlnită în ţesutul conjunctiv
 o familie de scleroproteine dure, inelastice,
fibrilare, de natură glicoproteică
 peste 15 tipuri de colagen existente în organism
 constituie aproximativ 20% din proteinele prezente în
organism
Coloraţiile pentru evidenţierea fibrelor de Colagen:
HE-roz
van Gieson (fuxină acidă)-roşu aprins
Masson, Szekelly (verde lumină)-verde
Mallory (Albastru de anilină)-albastru
Proprietăţile fizico-chimice ale
fibrelor de Colagen
 insolubile în apă
 încălzire→ se retractă
 fierbere → gelatină
 digerate de pepsină
 rezistente la acţiunea enzimelor pancreatice
 descompuse de o enzimă specifică: Colagenaza
 tratare cu acid tanic/ săruri de Crom → dure, prin
consolidarea legăturilor longitudinale ale polipeptidelor din
moleculele lor
2. Fibra de reticulina
 Colagen III
 caracteristici tinctoriale (mai multe hexoze – PAS+)
 fine, ramificate şi anastomozate: reţele
 localizare: stroma organelor hemolimfopoetice
3. Fibra elastică
 Tinctorialitate: coloraţii
specifice:
 Orceină: roşu-brun;
 Rezorcin-fuxină Weigert:
albastru închis;
 Aspect în MO:
 reţele de fibre foarte fine,
alungite, anastomozate,
traiect linear/ uşor ondulat,
glomerulat.
 pereţii arterelor: lamele
circulare, suprapuse,
fenestrate.
Celulele ţesutului conjunctiv
 proprii sau autohtone:

 Celula mezenchimală
 Pericitul
 Adipocitul alb, Adipocitul brun
 Fibroblastul, Fibrocitul şi Miofibroblastul
 migrate din alte ţesuturi (în viaţa embrionară: Mastocitul),
(în viaţa adultă-Macrofagul şi Plasmocitul)
 în tranzit: Limfocitele, PMN, Celula pigmentară.
Celulele proprii ale ţesutului conjunctiv
Celula mezenchimală
 originea în mezoderm şi în
crestele neurale →
mezenchim (embrion)/
ectomezenchim (extremitate
cefalică).
 fuziforme, mici, uniforme,
procese citoplasmatice reţea
tridimensională.
Fibroblastul
 celulă activă
 fuziformă/ stelată, procese citoplasmatice fine
 nucleu rotund-ovalar, eucrom, 1-2 nucleoli
 organite numeroase
Fibroblast Fibrocit
Fibrocitul
 forma de repaus a Fibroblastului
 mai mic ca mărime dacât fibroblastul
 aspect fuziform, prelungiri puţine
 nucleu unic, alungit, hipercrom, fără
nucleoli
 citoplasma acidofilă (mitocondrii)
Fibroblast Fibrocit
Adipocitele
 Două tipuri:
 Alb
 Brun
Adipocite brune Adipocite albe

Date generale adipocite
Dezvoltarea celor două linii se face din adipoblaste
Adipocitul alb
• Funcții:
– sinteză de lipide (lipogeneza)
– stocare (sub influența insulinei) și eliberare de
energie (sub influența catecolaminelor) (lipoliza)
- conversia androgenilor în estrogeni
Adipocite albe
Date generale adipocite
Adipocitul brun
 particularități de morfologie celulară: mitocondrii cu

termogenină contactul cu fibre nervoase amielinice
 Funcții – sursă de căldură termogeneza fără
frison
 prezența la nou-născut
Adipocite brune
Celulele migrate ale ţesutului conjunctiv
Mastocitul/ Bazofilul tisular

 rotund-ovalară/ fuziformă, 25 m.
 mai ales perivascular.
 nucleu rotund, central, 1-2 nucleoli
 granule bazofile: pot masca N; se colorează cu Albastru de
toluidină → purpuriu (roşu magenta)= metacromazie.
 intervin in reactiile alergice,
inflamatii
Macrofagul/Histiocitul
 provine din monocitul sangvin
 maturat parțial în circulație (72 ore), migrează în țesuturi
(72 zile)
 categorii ușor diferite în funcție de tipul de țesut în care
se găsesc
 pot fi:
 active/libere
 repaus/fixe
Macrofagul – Tipuri si functii

 Exemple
 histiocitele sau macrofagele ţesutului conjunctiv
 celulele Kupffer hepatice
 macrofagele organelor
limfopoetice (splină, limfoganglioni)
 macrofage pulmonare
 microglia sistemului nervos central
 celulele dendritice epidermice
(Langerhans)
 osteoclastele ţesutului osos.
 Funcții:
- fagocitoza
- APC
- sinteză şi secreție
Plasmocit – date generale

 Are originea in limfocitele B
circulante.
 M.O:
 celula ovalară
 nucleu rotund sau ovalar
dispus excentric, nucleoli
evidenți, cromatină în
grămezi (aspect de cadran
de ceas sau roată cu spițe)
 citoplasma este abundenta
si bazofilă; o mică zonă din
jurul nucleului rămâne
palidă
Plasmocit - Funcții
• Sintetizează anticorpi/imunoglobuline →intervin

în răspunsul imun umoral
Alte Celule ale ţesutului conjunctiv
Celula pigmentară
 originea în crestele neurale,
 migrează în epiderm→ Melanocite
 în cursul migrării, unele rămân în derm.
 sintetizează melanină- preluată de macrofage după
moartea lor.
Alte Celule ale ţesutului conjunctiv
PMN, eozinofilul
VARIETĂŢI DE ŢESUT CONJUNCTIV
- După localizare, structura şi funcţii  multitudine de varietăţi
 Clasificare - trei tipuri principale

- ţesutul conjunctiv propriu-zis
- ţesutul conjunctiv cu proprietăţi speciale
- ţesutul conjunctiv specializat
 Ţesutul conjunctiv propriu-zis

- cantitate relativă de matrice extracelulară nefibrilară, fibrilară şi de celule
- ţesutul conjunctiv lax
- ţesutul conjunctiv dens
- ţesutul conjunctiv reticular
- ţesutul conjunctiv elastic
- ţesutul conjunctiv mucos
1.ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE
 ŢESUTUL CONJUNCTIV LAX

- proporţii aproximativ egale a celor trei componente:
- celule
- fibre
- matrice extracelulară nefibrilară
 - alte denumiri:
 areolar – după modul de aranjare a fibrelor
 difuz – după larga lui distribuţie
 celular – datorită prezenţei în număr relativ
mare, atât a celulelor autohtone cât şi a celor
migrate
 ŢESUTUL CONJUNCTIV LAX

Localizare
- cea mai răspândită varietate în corpul omenesc
- participă la edificarea stromei diferitelor organe
- corionul mucoaselor sau lamina propria şi dermul superficial (papilar)
- intră în alcătuirea seroaselor
- realizează teci conjunctive în jurul fibrelor
nervoase şi tunica externă (adventicea)
vaselor sanguine.
ŢESUTUL CONJUNCTIV LAX – forme

particulare
1) Corionul citogen - corionul mucoasei

uterine (endometru) – fibroblaste hormono-
dependente
2) corionul de apărare – tractul digestiv și
respirator (conține numeroase celule migrate
cu rol în apărare)
 ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS

- predominanţa fibrelor ţesutului conjunctiv, frecvent
organizate sub formă de mănunchiuri
- două subtipuri:
- dens neregulat sau semiordonat (mănunchiurile
de fibre cu orientări diferite)
- dens regulat sau ordonat (mănunchiurile de
fibre cu organizare paralelă între ele)

•Ţesutul conjunctiv dens semiordonat
- format, în principal, din colagen (> tip I), organizat
sub formă de fibre care formează fascicule groase,
orientate spaţial în mod variat
Localizare
- dermul profund al pielii
- capsulele conjunctive şi septurile
ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS
•Ţesutul conjunctiv dens ordonat

- format din fascicule grosolane de colagen de tip
I, împachetate strâns şi orientate pe direcţia de
acţiune a forţelor mecanice de tracţiune, ceea
ce conferă astfel o rezistenţă maximă
- matrice extracelulară nefibrilară prezentă în
cantitate redusă, celule puţine (fibrocite,
dispuse printre fibre, cu axul lung paralel cu
fasciculele de colagen)
Localizare
- structuri rezistente de susţinere şi protecţie:
- tendoane
- ligamente
- aponevroze
- cornee

a) Tendonul
- fascicule groase de colagen de tip I, orientate toate paralel între ele
pe direcţia forţelor mecanice – fibre tendinoase
- fibrocitele, denumite şi tenocite
- în secţiune transversală, compresiunile laterale - forma tenocitelor
apare stelată

b) Aponevroza
- este alcătuită din suprapunerea unor foiţe formate din fascicule de fibre
de colagen de tip I
- în fiecare foiţă toate fasciculele sunt paralele între ele, dar
perpendiculare pe foițele vecine
- foiţele sunt consolidate între ele prin fibre de colagen care trec din una în
cealaltă
- fibrocitele sunt reduse la număr, comprimate
- Printre foiţele aponevrozei apar şi insule de ţesut conjunctiv lax, cu
capilare şi fibre nervoase.
ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS

c) Corneea
- este alcătuită dintr-un epiteliu anterior şi un
epiteliu posterior, între care se găseşte un ţesut
conjunctiv dens ordonat - ţesut propriu
cornean (90%) de tip conjunctiv dens ordonat
1.ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-

ZISE
 ŢESUTUL CONJUNCTIV RETICULAR

- predominanţă a fibrelor reticulare
(colagen de tip III), organizată într-o
reţea tridimensională, cu ochiuri mai
mici (strânse) sau mai mari (largi)
Localizare
- stroma - organe hematopoetice, limfoide
- ţesutului adipos, muşchilor netezi şi al
insulelor Langerhans pancreatice
ZISE
 ŢESUTUL CONJUNCTIV ELASTIC

- abundenţa fibrelor de tip elastic
Varianta fibrilară
- fibre individualizate, formând uneori fascicule
Localizare:
- septurile interalveolare pulmonare
- lamina propria a vezicii urinare
- dermul pielii
Varianta lamelară
- fibre aranjate paralel, rezultând foiţe subţiri
sau membrane fenestrate
Localizare:
- vase sanguine mari (tunica medie, de tip
elastic)

ZISE
 ŢESUTUL CONJUNCTIV MUCOS

(MUCOID)
- mezenchimul și gelatina lui Wharton
(cordonul ombilical)
2.ŢESUTURI CONJUNCTIVE CU PROPRIETĂŢI SPECIALE

 - ţesut adipos alb
 - ţesut adipos brun
 Ţesutul adipos alb

- adipocite albe + insule de țesut conjunctiv lax
- la sexul masculin - aproximativ 15% din greutatea corporală,

iar la sexul feminin – aproximativ 25%
- distribuție diferită legată de sex
- ţesutul adipos alb se acumulează şi la nivelul mezenterului,

epiplonului şi retroperitoneal (în lojele renale) – fără diferențe
între sexe
- zone în care starea de nutriţie nu afectează cantitatea de

lipide înmagazinate – orbita, palmele, plantele şi, în parte,
obrajii.

MACROSCOPIC
- o culoare de la alb la galben portocaliu,
în funcţie de tipul de alimentaţie
- organizat în lobuli delimitați de țesut
conjunctiv dens dispus sub formă de
septuri
MICROSCOPIC
- celule adipoase albe poligonale însoțite
de țesut conjunctiv vascularizat și
inervat

- Obezitatea poate fi definită ca o creştere a masei de adipocite la un
individ
- Obezitate hiperplastică - caracterizat printr-o creştere numerică a
adipocitelor, determinată genetic
- Obezitate hipertrofică - în care adipocitele existente cresc
volumetric, responsabil fiind factorul nutriţional
- Obezitate mixtă - în care intervin ambii factori
Funcţiile țesutului adipos alb:

- protecţie mecanică
- protecţie termică
- principala rezervă energetică a organismului.
 Ţesutul adipos brun
- este constituit din adipocite

brune grupate între ele
printre celule existând
terminaţii nervoase
autonome
- Funcţie - producerea de
căldură, dar nu are rol
izolator.
LOCALIZARE
- bine reprezentat la animalele care hibernează
- la om - este caracteristic în perioada intrauterină -în regiunea

interscapulară, la nivelul axilelor, în mediastin şi la nivelul hilului
renal
- la naştere reprezintă numai 2-5% din greutatea corporală.


- “glandă hibernală” – termen folosit pentru acest țesut (prezent la
animalele care hibernează)
- ţesutul adipos brun asigură echilibrul termic la nou-născut
- adipocitele brune nu dispar odată cu avansarea în vârstă; ele îşi
modifică însă morfologia, fiind greu de diferenţiat de un fibroblast
- proliferările tumorale sunt denumite hibernoame
- în condiţii de caşexie, este posibil ca ţesutul adipos brun să reapară
în localizările specifice nou-născutului.
Ţesutul conjunctiv specializat - ŢESUTUL CARTILAGINOS
 HISTOGENEZĂ: mezenchimul embrionar
 Clasificare:
1. cartilagiul hialin
2. cartilagiu elastic
3. cartilagiu fibros (fibrocartilagiu)
1. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN
- macroscopic: aspect omogen, alb-cenuşiu, cu o

oarecare transluciditate
 Localizare:
- dezvoltare embrionară: schelet cartilaginos 
schelet osos
- adult:
- extrascheletal: căi respiratorii (fose nazale,
laringe, trahee, bronşii), cartilagii costale, trompe
Eustachio
- scheletal: suprafeţe articulare, cartilagiu de
creştere
 PERICONDRU
- periferic
- foiţa internă condrogenă  creştere apoziţională
- foiţa externă fibrovasculară  nutriţie
- excepţie: suprafaţa articulară a cartilagiilor 
nutriţie: lichid sinovial

 creşterea apoziţională
- condroblaste (celule alungite asemănătoare fibroblastelor):
- celule active: potenţial mitotic  sinteză matrice 
 incorporare în matrice  condrocite
 creşterea interstiţială
- condrocite:
 mitoze succesive simetrice  clone de condrocite în
condroplast = serii izogene:
aranjament axial (condrocite suprapuse pe un ax)
aranjament coronar (condrocitele aranjate în coroană)
 Structură
- matricea cartilaginoasă:
- 70-80% apă,
- 20-30% substanţe organice
- matrice extracelulară amorfă – GAG sulfatati

- matrice extracelulară fibrilară – colagen II
 CONDROBLASTELE
MO
- celule globuloase
- citoplasmă bazofilă
- nucleu central
FUNCŢIE:
- sinteza matricei cartilaginoase
 CONDROCITELE
MO
- formă sferică/ovoidală, uneori neregulată,
dimensiuni medii
- localizare: condroplaste - lzolate / serii izogene
liniare /coronare
- citoplasmă intens bazofilă
- nucleu rotund, unic, central, cu cromatină
densă, 1-2 nucleoli
2. ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC

 localizare:
- pavilionul urechii, conductul auditiv
extern şi intern, epiglota,
laringe (cartilagiul cuneiform)
 macroscopic: opac, flexibil, culoare galbenă
 organizarea generală histologică, creşterea şi
nutriţia - similare cartilagiului hialin
 MO - aspecte particulare:
- pericondru: strat extern bogat în fibre elastice
- condrocite solitare / în serii izogene, situate în
condroplaste, sunt
mai numeroase şi mai mari
- matricea extracelulară amorfă ↓
- fibrele elastice:
3. ŢESUTUL CARTILAGINOS FIBROS
 ţesut conjunctiv dens (ordonat sau

semiordonat) + cartilagiu hialin, fără o
linie precisă de demarcaţie
 localizare:
-zonele de inserţie a ligamentelor şi tendoanelor în ţesutul osos
- inelul fibros al discurilor intervertebrale
- simfiza pubiană
 funcţie: maximă rezistenţă faţă de compresiune şi tracţiune
 nu prezintă un pericondru
MO:
 mici zone (insule) de cartilagiu, aliniate printre fascicule de fibre de
colagen de tip I

Curs 1 Amg - Epitelial, Conjunctiv

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1 Amg - Epitelial, Conjunctiv

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul I - AMG

Şef lucr. dr. Mioara-Florentina TRANDAFIRESCU

 Caracteristici generale morfo-funcţionale

1.După numărul de rânduri celulare

2. După forma celulelor

 Pentru epiteliile stratificate, stratul superficial este cel care

Epiteliul simplu prismatic înalt (cilindric)

Epiderm gros – 5 straturi

Epiderm subțire – 4 straturi

Epiteliul bistratificat cubic

Epiteliul stratificat prismatic înalt

Epiteliul psudostratificat - Epididimul

Țesutul epitelial exocrin

Țesutul epitelial endocrin

Glanda Lieberkühn – intestin subţire

Derm - glanda sebacee

 ţesut de legătură- intre celelalte ţesuturi

 matrice extracelulară + elemente celulare.

 substanţa fundamentală/ matricea amorfă

 fibrele/ matricea fibrilară.

 proprii sau autohtone:

Adipocite brune Adipocite albe

 particularități de morfologie celulară: mitocondrii cu

Mastocitul/ Bazofilul tisular

Macrofagul – Tipuri si functii

Plasmocit – date generale

• Sintetizează anticorpi/imunoglobuline →intervin

 Clasificare - trei tipuri principale

 Ţesutul conjunctiv propriu-zis

1.ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE

 ŢESUTUL CONJUNCTIV LAX

1.ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE

 ŢESUTUL CONJUNCTIV LAX

ŢESUTUL CONJUNCTIV LAX – forme

1) Corionul citogen - corionul mucoasei

1.ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE

 ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS

1.ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE

 ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS

ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS

•Ţesutul conjunctiv dens ordonat

 ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS

•Ţesutul conjunctiv dens ordonat

1.ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE

 ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS

•Ţesutul conjunctiv dens ordonat

•Ţesutul conjunctiv dens ordonat

1.ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-

 ŢESUTUL CONJUNCTIV RETICULAR

 ŢESUTUL CONJUNCTIV ELASTIC

1.ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-

 ŢESUTUL CONJUNCTIV MUCOS

2.ŢESUTURI CONJUNCTIVE CU PROPRIETĂŢI SPECIALE

 Ţesutul adipos alb

- la sexul masculin - aproximativ 15% din greutatea corporală,

- distribuție diferită legată de sex

- ţesutul adipos alb se acumulează şi la nivelul mezenterului,

- zone în care starea de nutriţie nu afectează cantitatea de

 Ţesutul adipos alb

 Ţesutul adipos alb

Funcţiile țesutului adipos alb:

 Ţesutul adipos brun

- este constituit din adipocite