© 2021 Catedra de Prevenţie Oro-Dentară

Facultatea de Medicină Dentară UMF Carol Davila București

 Tipul carbohidraților
Clearance-ul alimentului consumat și
forma lui fizică
Frecvența alimentelor consumate
Ordinea alimentelor consumate
Temperatura alimentelor consumate
Carbohidrații tradiţionali - zahărul, glucoza, fructoza,
galactoza, lactoza - generează cele mai importante
efecte cariogene

Zahărul - cel mai nociv - determină producerea unui

tip special de P.D. groasă, bogată în polizaharide
extracelulare insolubile, în care predomină
S. mutans
 1. Tipul carbohidraților

Zahărul - fie că provine din miere de albine, sevă de

arţar, sfeclă sau trestie de zahăr, este la fel de nociv,
cu un plus de cariogenitate pentru mierea de albine

Mierea de albine - mai cariogenă

cca 40% dintre componentele glucoză

structurale → reprezentate de fructoză

la un pH=3,9 sucroză
 1. Tipul carbohidraților

Atunci când, la prepararea alimentului, alături de

zahăr se mai adaugă şi amidon - biscuiţi, gogoși
sau prăjituri de cofetărie
→ rezultatul cariogen este mai important decât
cel produs separat de substanţele componente
 1. Tipul carbohidraților

Acelaşi aliment prezintă cariogenitate variabilă la

indivizi diferiți - cariogenitatea fiind influenţată de un
număr mare de factori nealimentari, care pot interveni,
pozitiv sau negativ:
fluxul salivar
timpul de contact al alimentului cu structurile oro-dentare
componenţa microbiană a P.B.
respectarea şi corectitudinea măsurilor individuale de control
al P.B.
fluorizarea structurilor dentare, etc.
Cele mai cariogene alimente – cele cu un conţinut
ridicat de carbohidraţi rafinaţi şi cu o retenţie
prelungită la nivelul structurilor dentare

1988 Linfors - efectul patogen produs de mono- şi

dizaharide este dependent şi de timpul lor de
staţionare în cavitatea bucală → clearance-ul
oral al alimentelor
 2. Clearance-ul alimentului consumat și forma lui fizică

Clearance-ul oral al alimentelor - condiţionat de

consistenţa şi aderenţa alimentului
ordinea în care acestea sunt consumate
cantitatea de salivă secretată prin sumarea caracteristicilor
organoleptice ale alimentelor consumate
distanţa dinţilor faţă de orificiile ductelor excretoare ale
glandelor salivare majore
capacitatea părţilor moi peridentare de mişcare şi autocurăţire
caracteristicile morfo-funcţionale ale arcadelor dentare
specifice individului: incongruenţa dento-alveolară cu înghesuire
sau alinierea dentară, prezenţa retracţiilor gingivale, a
retentivităţilor naturale şi artificiale, etc.
2. Clearance-ul alimentului consumat și forma lui fizică

cca 5 min !!!

Cel mai redus!

Bomboane
Caramele
15-20 min Ciocolată

40 min

Guma de mestecat cu
zahăr
 2. Clearance-ul alimentului consumat și forma lui fizică

Cele mai periculoase alimente - în care zahărul este

încorporat în dulciuri lipicioase: dropsuri, caramele,
fondante, jeleuri, şerbet, rahat, nuga, etc.

Au cca 25% glucide sub formă de

monozaharide (glucoză, fructoză) şi
dizaharide (zaharoză, maltoză, lactoză), uşor şi
rapid de metabolizat de către microorganismele P.B.
2. Clearance-ul alimentului consumat și forma lui fizică

Grad crescut de nocivitate - înscriem şi

prăjiturile de cofetărie
biscuiţii
îngheţata

1986 BIBBY – produsele lipicioase - caramelele,

rahatul, prăjiturile sau făinoasele, care pot staţiona
mai mult timp în cavitatea orală, comparativ cu
băuturile îndulcite - generează o frecvenţă ↑a C.D.
 2. Clearance-ul alimentului consumat și forma lui fizică

Băuturile răcoritoare îndulcite - sucurile naturale, mai

ales cele fabricate din citrice şi consumate frecvent
între mese pot deveni puternic cariogene
scăderi prelungite de pH oral (chiar sub 4,5)

Dropsurile
prevalență
Cafeaua îndulcită
asemănătoare a C.D.
Ceaiul îndulcit
 2. Clearance-ul alimentului consumat și forma lui fizică

Educatorii trebuie să atragă atenţia că o soluţie

excesiv de dulce, consumată frecvent, este la fel de
cariogenă ca orice aliment dulce lipicios

S-au efectuat studii cu privire la comportamentul

cariogen al băuturilor răcoritoare frecvent utilizate între
mese - inclusiv laptele natural, consumat şi retenţionat
perioade îndelungate în jurul dinţilor
nou-născutului (mai ales pe durata somnului) provoacă
şi este un factor favorizant al „cariilor de biberon”.
În acest context, s-a constat că laptele de bovine este mai puţin
cariogen, comparativ cu cel uman
 2. Clearance-ul alimentului consumat și forma lui fizică

Formele alimentare mai puţin periculoase

 băuturile răcoritoare consumate cu paiul

 prăjiturile cu conţinut crescut în grăsimi
 ciocolata

Cel mai redus efect cariogen consumul

cerealelor îndulcite

Cea mai redusă coborâre a pH-ului consumul

de grâu fiert
 2. Clearance-ul alimentului consumat și forma lui fizică

1967 BRAMSTEDT - clearance-ul alimentelor - o

caracteristică individuală, fiind dependent şi de forma
de prezentare a alimentului ingerat

1987 BRITIX - în cazul pacientului cu arcade dentare

integre, autocurăţirea se produce mai rapid în zona
incisivilor mandibulari, comparativ cu a cea a
incisivilor maxilari, în timp ce, pentru zonele laterale,
diferenţele maxilar–mandibulă sunt nesemnificative
 2. Clearance-ul alimentului consumat și forma lui fizică

Vulnerabilitatea la carie a individului, determinată

de aportul alimentar, variază în limite largi → de
regulă 1/10 indivizi prezintă o vulnerabilitate naturală
redusă, chiar în situaţia unui consum frecvent de
forme periculoase de carbohidraţi şi ingerate după un
orar total necorespunzător
Frecvenţa cu care un anumit aliment este consumat
influenţează puternic comportamentul individului la
carie dentară

Frecvenţa este mai relevantă în incidenţa C.D.

comparativ cu cantitatea de aliment consumat!
LOESHE calculează că nu se produc carii dacă pH-ul
acid al plăcii nu persistă mai mult de 10% din durata
unei zile - situaţie în care mecanismele reparatorii
naturale pot face faţă demineralizărilor produse

Studii recente arată că dintele are nevoie de

cca 2 ore de repaus alimentar, pentru ca
sistemele de apărare locală să poată
acţiona favorabil
Concluziile studiului efectuat la Leeds Dental Institute
- sistemele de apărare locală pot face faţă unor mese
frecvente

dar nu la ˃7 prize alimentare pe zi

în condiţiile menţinerii igienei orale corespunzătoare

folosirii pastelor de dinţi profilactice cu F de 2 ori/zi

2001 Raportul Eurodiet - Public Health Nutrition -
se referă la compensarea cariogenă a doar
4 prize alimentare/zi
4 prize lichide îndulcite/zi

Pentru neutralizare sunt necesare mecanisme de

intervenţie a sistemelor tampon salivare timp de
20 min după consumul lichidelor îndulcite
40 min pentru dulciurile solide
 3. Frecvența

Statisticile efectuate în ţările puternic industrializate -

80% dintre leziunile carioase raportate sunt
descoperite la doar 20% dintre membrii respectivelor
populaţii → care vor necesita şi o consiliere
alimentară specifică

Sunt pacienţi cărora, pentru anumite perioade de

timp, le contraindicăm total consumul de glucide
 3. Frecvența

Cea mai frecventă recomandare - mai ales pentru

individul în creştere
întreaga cantitate de carbohidraţi să fie
consumată la una dintre mesele principale sau,
după caz, 1 dată/săptămână,
consumul - urmat obligatoriu de periajul dentar
 Din punct de vedere cariogen - este important
ultimul aliment consumat influenţând hotărâtor
curba pH-ului P.B.
durata menţinerii pH-ului acid
 4. Ordinea

La sfârşitul meselor - se recomandă consumul

unei bucăţi de brânză sau alune, arahide, nuci,
gumă de mestecat fără zahăr (cu xilitol) prin
care pH-ul revine rapid în zone neutre,

în schimb consumul cafelei şi al prăjiturilor

favorizează procesele de demineralizare, pH-ul
generat menţinându-se timp îndelungat la valori
scăzute
 Trebuie evitat consumul alimentelor fierbinţi

o dilatare bruscă şi importantă a prismelor de smalţ

accelerează metabolizarea carbohidraţilor,

prin care efectul cariogen se accentuează

 5. Temperatura

Efectul este mult mai nefavorabil atunci când

consumul alimentelor fierbinţi este urmat de cel al
alimentelor reci favorizează producerea fisurilor şi
a defectelor microscopice din smalţ în
timp
pot favoriza
dezvoltarea leziunilor carioase
 5. Temperatura

Înghețata favorizează
modificări în structura
- temperaturi producerea cariei
cristalină a smalţului
joase dentare
1. Fosfații
2. Pulberea de cacao
3. Grăsimile
4. Proteinele
5. Fructele și vegetalele fibroase
6. Ionii anorganici
 Observaţii istorice făcute asupra populaţiilor izolate
care, spre exemplu, trecând de la consumul de pâine
integrală (din făină brută obţinută prin măcinarea
grâului) la cea fabricată din făină de extracţie
o creştere apreciabilă a prevalenţei cariei dentare

Pe lângă făina neagră de grâu, melasa sau siropul

de trestie de zahăr nerafinat reduc solubilitatea
hidroxiapatitei, datorită prezenţei fosfaţilor organici şi
a altor substanţe tampon din compoziţia lor
Fosfații anorganici - adăugaţi în
alimentele preparate industrial
pastele de dinţi efect
carioprotector
gumele de mestecat

Se folosesc
fosfatul de sodiu 1-3%
fosfozaharatul de calciu
glicerofosfatul de calciu
 1. Fosfații

Fosfaţii organici - fitaţii (prezenţi în tărâţele de

grâu) → au demonstrat o acţiune carioprotectoare

Fitatul de sodiu 1% - adăugat alimentelor cariogene

se adsoarbe la suprafaţa smalţului şi-i limitează

solubilizarea acidă

Însă - reduc absorbţia intestinală a unor elemente

anorganice esenţiale precum Zn, Fe sau Mg

puţin probabilă folosirea lor în scop carioprotector

în timp se speră la o adaptare a organismelor

 Prin taninul conţinut → inhibă metabolismul
microorganismelor orale

Ciocolata - prin pulberea şi untul de cacao -

aliment mai puţin cariogen

Este una dintre concluziile trase şi în cazul studiului de la

Vipeholm, Suedia!
1969 FROSTELL –
1. Grăsimile realizează în jurul particulelor de glucide
manşoane protectoare → împiedică, parţial, metabolizarea lor
şi le accelerează tranzitul oral
2. Grăsimile - prin înmuiere la temperatura cavităţii orale →
formează manşoane protectoare şi în jurul structurilor dure
dentare
3. Acizi graşi - precum acidul linoleic şi oleic - chiar în
concentraţii reduse → inhibă multiplicarea şi dezvoltarea
lactobacililor şi a S. mutans
4. Un regim alimentar lipo-caloric - determină şi producerea
de P.D. subţiri şi neagresive
 3. Grăsimile

Sunt argumente care explică faptul că

eschimoşii nu prezintă carii, atât timp cât grăsimile
din dieta lor zilnică nu scad sub 25%

dulciurile cu adaos mare de grăsimi sunt mai puţin

cariogene – ex. ciocolata

În cazul dietelor bogate în grăsimi - este nevoie

de 5 ori mai multă zaharoză consumată pe zi,
pentru ca alimentul să devină cariogen
A. Malnutriţia cronică în perioada copilăriei - un
aport proteic insuficient – neajunsuri
 întârzieri în erupţia dentară
 creşterea solubilităţii smalţului şi implicit a
susceptibilităţii la carie
 generează hipoplazii dentare liniare, etc.
prevalenţă ↑ a
cariei dentare
 4. Proteinele

În plus, este modificată calitatea salivei secretate

→ afectează producţia
 de glicoproteine (glicoproteine - lizozimul,
peroxidaza salivară, lactoferinul)
 de IgA secretorii
 celulelor implicate în apărarea imună celulară (PMN,
macrofage, etc.)

 a enzimelor specifice fagocitozei, etc.

 4. Proteinele

B. Pre-resorbtiv - efectul protector al proteinelor se

datorează şi
 adsorbţiei unor aminoacizi componenţi la
suprafaţa smalţului (Perce – 1966) - izolat faţă de
atacurile acide demineralizante
 aminoacizii adsorbiţi → determină şi o scădere a
solubilităţii cristalelor de hidroxiapatită
 proteinele din plante interferează colonizarea
microbiană
Astfel acţionează lizina, mucina, dar mai ales
cazeina din produsele lactate
 4. Proteinele

Laptele - în pofida lactozei conţinute (6-9% în lapte

uman şi 4% în lapte de vacă) - metabolizată la nivelul
P.B. - generând carie dentară,
are şi efect protector, prin conţinutul său în
grăsimi
proteine - cazeină
ioni anorganici – ioni Ca şi PO4
 4. Proteinele
Brânzeturile - mecanisme anticarie :
a. stimulează secreţia salivară - favorizează
autocurăţirea şi se accelerează remineralizările;
b. potenţează sistemele tampon salivare, prin
prezenţa fosfaţilor de calciu, care previn coborârea
pH-ului oral sub 6;
c. realizează manşoane de protecţie la suprafaţa
structurilor dure dentare, prin acizii graşi prezenţi;
d. acţionează similar sialin-ului salivar (factor de
creștere al pH-ului), prin conţinutul în peptone;
e. eliberarea ionilor de Ca şi PO4 - favorizează
suprasaturarea P.D. cu ioni anorganici
 4. Proteinele

Brânzeturi

La sfârșitul
Arahide meselor se Alune
pot consuma

Gume de
mestecat
cu xilitol
 4. Proteinele

Brânzeturile

determină o secreţie salivară

suplimentară

acţionează prin sistemele tampon încă minim 30

min de la mestecarea ultimului aliment

efectele nocive ale variatelor alimente consumate

sunt neutralizate

revenirea pH-ului spre valorile

neutre se produce rapid
 4. Proteinele

Multe dintre produsele lactate - suplimentate cu

Lactobacillus rhamnosus GG (probiotic) –
generează efect inhibitor la nivelul unui larg spectru
de bacterii, printre care şi speciile Streptococcus

Probioticele = microorganisme vii care generează

efecte benefice pentru sănătatea gazdei

Probioticele - efecte antimicrobiene asupra patogenilor

modularea răspunsului de apărare al gazdei
prin înlocuirea patogenilor din flora microbiană
a gazdei
 Studiate mărul, morcovul, ţelina - efecte
detergente şi anticarie
Fructele şi legumele folosite la sfârşitul meselor
realizează stimularea secreţiei salivare
îmbunătăţesc circulaţia sanguină parodontală
realizează curăţirea mecanică eficientă a
suprafeţelor dentare supraecuatoriale, dar redusă
interdentar şi subecuatorial
De asemenea, lectinele, proteine din plante,
interferează colonizarea microorganismelor
→ secreţia salivară ↑
În cazul celor care se hrănesc cu alimente naturale
→ proporție mai redusă de carii dentare, deoarece
acestea conțin 25% carbohidrați, comparativ cu
alimentele rafinate care conțin
60-100% carbohidrați ușor metabolizabili,
în principal mono- și dizaharide
 5. Fructele și vegetalele fibroase

În cazul populaţiei africane BANTU - odată mutată la

oraş şi după câţiva ani → creşterea frecvenţei cariei,
deşi, în mare, forma şi cantitatea fructelor şi a
carbohidraţilor consumaţi
nu s-a modificat

Concluzie - alimentele naturale consumate proaspete

conţin un factor protector împotriva cariei dentare –
se pierde în procesele de rafinare sau de depozitare
 5. Fructele și vegetalele fibroase

În antichitate – fructele recomandate la sfârşitul

meselor în scopul autocurăţirii gurii
Filip al Macedoniei (359–336 î.Ch.) îşi obliga membrii
casei regale să consume un măr la sfârşitul mesei,
mărul devenind cu timpul simbolul sănătăţii dentare

În cazul merelor - cercetările arată efecte anticarie

minime - conţin cca 10% glucide metabolizabile la
nivelul P.D. - diluate prin stimularea fluxului salivar

Recomandate ca alternative la gustările dulci

luate între mese
 Ionii anorganici ingeraţi influenţează
comportamentul cariogen al individului

Cercetările lui CURZON demonstrează

efectele antiplacă produse prin aport de Zn şi Ca
Sr, Zn şi sărurile de Al intensifică remineralizările
Fe creşte rezistenţa cementului radicular, mai mult
decât o face F ca atare
 Potenţialul acidogen al alimentelor
Fără /cu potenţial Acidogene
acidogenic scăzut
Vegetale crude: Scăzut Vegetale gătite
-broccoli, Fructe proaspete, în special banane
-conopidă, Sucuri de fructe
-castravete, Băuturi acidulate
-lăptuca/salata, Îngheţată, şerbet, puding-uri, gelatină,
-mărar, iaurt aromat
-morcov, Cartofi tip chips, covrigi,
-piper, Fructe uscate,
Carne, peşte, carne pasăre, Nalbă mare
Fasole, mazăre, Pâine, orez, paste, cereale îndulcite
Nuci, arahide, Prăjituri, plăcinte, cozonac
Lapte, brânzeturi, Biscuiţi
Floricele, Bomboane, dropsuri
Grăsimi, uleiuri, unt, margarina Crescut
Îndulcitori alternativi

După Harris Christen, Primary Preventive Dentistry, 6th edition, 2005

 Tratamentul minim invaziv

O firmă a lansat pe piaţă produse multifuncţionale

(sistem natural de protecţie împotriva atacurilor acide),
remineralizante şi desensibilizante, care au la bază
compusul RECALDENT™(CPP-ACP)
fosfopeptidă cazeinică (CPP - Casein Phosphopeptide) şi
fosfat amorf de calciu (ACP - Amorphous Calcium Phosphate)
 Tratamentul minim invaziv

Rol - favorizează fluxul salivar şi se menţine o

concentraţie orală ridicată a ionilor de calciu şi fosfat,
deci un pH oral neutru, obţinut în câteva minute

Contraindicat pacienţilor suspectaţi de alergii

produse de proteinele din lapte sau hidroxibenzoat
 Tratamentul minim invaziv

Un prim produs este indicat:

înainte şi după efectuarea albirilor dentare profesionale;

după detartraj ultrasonic şi planare radiculară;
pentru protecţia dinţilor temporari;
la pacienţii cu eroziuni dentare, xerostomie, sindrom Sjögren;
pe durata tratamentelor ortodontice;
la pacientul cu risc crescut la carie;
la pacienţii cu nevoi speciale
Tratamentul minim invaziv

Cel de-al doilea produs - cu Recaldent şi fluor

Produsul conferă toate benefiicile oferite deprimul produs, la

care se adaugă cele aduse de 900 ppm F
(90mg F/100 g produs)

Studiile au demonstrat că produsul aduce beneficii superioare

comparativ cu cele care conţin numai fluor

Ambele produse se pot aplica atât profesional, cât şi

personal, de către pacient, la domiciliu, dar produsul trebuie
indicat numai de către medicul stomatolog
 Tratamentul minim invaziv

Al doilea produs - indicat, după vârsta de 6 ani, pacienţilor

(previne fluoroza dentară):
cu carii agresive;
cu atriţie importantă;
care suportă chimio- şi radioterapie în regiunea cap-gât;
după efectuarea detartrajului;
femeilor gravide (creşte puterea de tamponare a salivei,
micşorează sensibilitatea dentară, menţine un nivel crescut al
ionilor de Ca şi PO4);
în timpul sau după efectuarea tratamentelor ortodontice;
cu xerostomie de cauze variate (medicamentoasă, în special)
după albire dentară, pentru a reduce sensibilitatea asociată;
cu aciditate orală accentuată şi reflux gastric, neutralizare
prin stimularea fluxului salivar;
cu dificultăţi de control al P.B. şi cu risc cariogen crescut
 INDIVIDUALIZAREA CONSUMULUI DE ZAHĂR

Individualizarea consumului de zahăr - în funcţie de

carioactivitatea de moment
vârsta individului o parte importantă
a măsurilor
profilactice de luat

Hotărârea momentelor de disciplinare a consumului de

hidrocarbonate se face şi în funcţie de prognozele
efectuate în privinţa vulnerabilităţii la carie a individului
 INDIVIDUALIZAREA CONSUMULUI DE ZAHĂR

Odată stabilit regimul alimentar → urmat obligatoriu

de către pacient, chiar dacă indicaţiile vin în
contradicţie cu

dorinţa înnăscută a individului pentru dulce

posibilităţile societăţii de a oferi numărul total de

calorii, necesare supravieţuirii
 INDIVIDUALIZAREA CONSUMULUI DE ZAHĂR

EDUCAREA POPULAȚIEI

Individul trebuie educat şi informat cu privire la pericolul

reprezentat de consumul excesiv, mai ales al formelor
periculoase de carbohidraţi, pentru integritatea
structurilor dure dentare - aspect valabil pentru toţi
indivizii, dar mai ales pentru copilul în creştere

Individul trebuie conștientizat în sensul

limitării motivate a consumului de zahăr
 INDIVIDUALIZAREA CONSUMULUI DE ZAHĂR

Se recomandă ca pacientul să fie informat asupra

problemelor stomatologice generate de consumul
exagerat şi frecvent de glucide, realizând în acelaşi
timp şi analize ale regimului alimentar individual

Pacientul îşi va nota toate alimentele consumate

într-o zi
de-a lungul unei săptămâni
 INDIVIDUALIZAREA CONSUMULUI DE ZAHĂR

Regimul alimentar se poate analiza şi pe perioade

mai reduse de timp – de regulă 3 zile - una dintre zile
trebuie să fie din weekend - când componenţa
alimentară suferă modificări evidente
O asemenea analiză este benefică - pacientul devine
conştient de obişnuinţele lui culinare, constatând

preferinţele şi cantitatea de alimente consumate

momentele când consumă alimentele cariogene
dacă regulat consumă alimente moi şi lipicioase
 INDIVIDUALIZAREA CONSUMULUI DE ZAHĂR

Pe această bază se pot face - împreună cu pacientul -

modificările prin care

îmbunătăţim sănătatea mucoaselor orale și a

componentelor parodontale

prevenim caria dentară

 Sugestii alimentare în prevenirea cariilor

Alimente Sugestii
Generale -limitaţi numărul meselor
-evitaţi gustările şi alimentele retentive
Cereale -consumaţi cereale integrale
(6-11/zi) -când doriţi o gustare consumaţi floricele
-evitaţi între mese cartofii tip chips şi biscuiţii
Fructe -alegeţi fructele ca desert sau gustări
(3-5/zi) -evitaţi fructele uscate
Proaspete, congelate, conservate, sucuri -evitaţi consumul îndelungat sau frecvent al sucurilor de fructe
-evitaţi băuturile răcoritoare din fructe
Vegetale -toate vegetalele sunt excelente
(2-4/zi) Proaspete, congelate, -limitaţi îndulcirea salatelor
conservate, sucuri, cartofi -folosiţi gustări preparate cu vegetale proaspete
Proteine -toate proteinele sunt bune
(2+/zi) -alunele pentru gustări
Carne, peşte, pasăre, ouă, fasole, alune
Lactate -adăugaţi lapte în cafea
(2-3+/zi) -sandviş cu brânză
Lapte, brânză, îngheţată, brânză de vaci -gustări cu brânză
Dulciuri/grăsimi -evitaţi dropsurile care se dizolvă lent
Ulei, margarină, unt -dulciurile consumate doar la desert
Dropsuri, dulciuri, băuturi acidulate -evitaţi constant sorbitul băuturilor acidulate
Altele -folosiţi gume de mestecat fără zahăr
-între mese şi la gustări consumaţi apă
După Harris Christen, Primary Preventive Dentistry, 6th Edition, 2005
Emis de O.M.S. – plasează regimul
alimentar sănătos pe locul II în
cadrul măsurilor preventive luate în
profilaxia bolilor odonto-parodontale
 Conceptul de igienă alimentară

Un regim alimentar sănătos înseamnă:

1. mese după un orar precis şi respectat zilnic;

2. alegerea alimentelor gătite şi calde în locul
sandvişurilor şi al gustărilor frugale;
3. încurajarea consumului alimentelor care conţin
principii alimentare protectoare, precum
proteinele, lipidele, fructele proaspete sau
cerealele;
 Conceptul de igienă alimentară

4. combaterea fumatului şi a consumului de alcool;

5. consum cu moderaţie al glucidelor sau al sării de
bucătărie;
6. practicarea regulată a exerciţiilor fizice, în încercarea
de a alterna efortul fizic cu cel intelectual

Trebuie avut în vedere şi stresul psihic

(constatându-se legătura existentă între
caria dentară şi stres)
 Conceptul de igienă alimentară
Stresul determină:
creşterea poftei de mâncare (bulimie de stres) - alimentaţia
neraţională fiind însoţită, în mod obişnuit, de aport crescut de
glucide;
ca urmare a descărcărilor frecvente de adrenalină →
reducerea secreţiei salivare, care se alătură dereglărilor
secreţiei altor glande exo- și endocrine, prin care apărarea
locală se minimalizează;
consumul dulciurilor şi al alimentelor înalt rafinate →
reducerea efortului masticator → flux salivar↓ → favorizează
acumulările printr-o autocurăţire viciată;
orarele neregulate de alimentare → perturbă funcţionarea
circadiană a mecanismelor locale ale apărării, inclusiv ale
sistemelor tampon salivare → afectează echilibrul dintre de- şi
remineralizare
BULIMIA ȘI/SAU ANOREXIA NERVOASĂ

De interes special pentru medicul stomatolog

pot fi diagnosticate iniţial în cabinetul stomatologic

Bulimia nervoasă se caracterizează prin

episoade recurente - cel puţin de două ori pe
săptămână - de mâncat copios
BULIMIA ȘI/SAU ANOREXIA NERVOASĂ

Pacientul consumă cantităţi importante de

alimente şi este incapabil să se oprească

Compensator - pentru a evita creşterea în greutate:

auto-provocarea vomei
abuz de laxative sau de diuretice
exerciţii fizice intense
post
BULIMIA ȘI/SAU ANOREXIA NERVOASĂ

Atât bulimia nervoasă cât şi anorexia afectează în

principal femeile tinere

Aproximativ 1-3% dintre femeile tinere suferă

de bulimie

Pacientele sunt preocupate continuu şi excesiv de

aspectul fizic şi de greutate

Spre deosebire de pacientele cu anorexie nervoasă,

cele cu bulimie au o greutate normală
BULIMIA ȘI/SAU ANOREXIA NERVOASĂ

Anorexia nervoasă este teama morbidă de

obezitate, refuzul de a menţine o greutate corporală
minim normală

Aproximativ 95% dintre persoanele cu această

afecţiune sunt femei

Anorexia este o denumire eronată, deoarece

apetitul se menţine, excepţia fiind pacientul care
devine caşectic
BULIMIA ȘI/SAU ANOREXIA NERVOASĂ

uşoară şi tranzitorie

Anorexia nervoasă
severă şi de lungă durată

Aceşti pacienţi

sunt manipulativi
mint în legătură cu aportul alimentar
au un comportament direcţionat spre pierderea
în greutate - care implică şi inducerea vomei
BULIMIA ȘI/SAU ANOREXIA NERVOASĂ

Masa copioasă urmată de inducerea vomei şi de

utilizarea laxativelor sau a diureticelor apare la
50% dintre anorexici

Ceilalţi 50% îşi limitează doar cantitatea de

alimente pe care o consumă

Majoritatea fac şi exerciţii fizice excesive

Depresia este frecventă
BULIMIA ȘI/SAU ANOREXIA NERVOASĂ

Datorită producerii repetate a vomei - aciditate orală

prelungită, celei orale fireşti adăugându-i-se
aciditatea gastrică

În timp - demineralizări (eroziuni) masive

la nivelul Forale ale dmax

mai ales pe Spalatinale dfrontali maxilari

Demineralizările masive, parţial compensate prin

remineralizările naturale obişnuite - facilitează
producerea eroziunilor dentare severe - pot progresa
până la dispariţia totală a smalţului
 BULIMIA ȘI/SAU ANOREXIA NERVOASĂ

La asemenea pacienţi se mai pot observa

mucoase orale inflamate, roşii şi dureroase
hipertrofia glandelor salivare majore (în principal –
a glandelor parotide)
iritaţii şi dureri esofagiene
Persoanele suferinde pot ingurgita cantităţi imense de
alimente - de la cca 3.400 cal/oră la 50.000 cal/24 h -
urmată de autoprovocarea vomei
Rar, la asemenea paciente - ruperea (explozia)
stomacului şi complicaţii cu potenţial letal
 BULIMIA ȘI/SAU ANOREXIA NERVOASĂ

Tablou clinic
- identificare

Medicul
Psihiatrul
stomatolog

Tratament
clătiri cu soluţii de
Medicul de tamponare a pH-ului,
Psihologul familie fluorizare locală